3,174 matches
-
sunt explicate plauzibil de Drăganu și Iordan, iar Blatnița este dedusă corect de Bolocan. N-ar fi primul caz de confuzie paronimică între numele de locuri. Botiza Este numele unui sat din județul Maramureș. Corelate etimologic cu acesta sunt pîrîul, afluent de stînga al rîului Lăpuș, și satul din județul Satu Mare (în maghiară, Batiz) Botiz. Nicolae Drăganu mai consemnează: Botiza, în județul Hune doara; Poiana Botizului pe Someș; Botezu, în Alba; Botez, în Vaslui. Încă din 1279 a fost atestat un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
avînd etimon (sau etimoane) diferite, chiar dacă soluțiile respective n-au fost suficient documentate și argumentate? Breaza Este numele unui oraș (turistic) din județul Prahova, a șase sate (din județele Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bucurești; Fetițe dulci ca-n București...; În Bucureștiul iubit...; București, București, capitala țării ești; cînd ajungi la București, nici din ochi să nu clipești etc. Are și o formă familiară, probabil provenită din argou, Bucale. Buzău Este numele unui rîu, afluent de dreapta al Siretului, lung de 302 km, al unui vîrf din muntele Obcina Mare, al unui județ și al municipiului în care acesta își are reședința. De la toponimul Buzău s-au format, prin polarizare, Buzăiel, Chihlimbarul de Buzău (rezervație
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Caracalla, dar nu numai că lipsesc eventuale probe istorice, dar, potrivit normelor evoluției fonetice ale limbii romîne, numele ar avea astăzi forma Cărăca (eventual Caracà). Caraș Este numele unui rîu, cu un curs de 79 de kilometri pe teritoriul Romîniei, afluent de stînga al Dunării, și primul formant al denumirii județului Caraș-Severin (orașul de reședință fiind Reșița). Prin polarizare, de la numele Caraș au fost formate toponimele Carașova (sat în județul Caraș-Severin), Carașovăț (culme în Culoarul Reșiței), Cheile Carașului, Depre siunea Carașului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Feketeviz, „apa neagră“, s-a dovedit greșită); un hipocoristic Cras + sufixul diminutival -ș, -aș (neatestat, din păcate). Interesant este că încă nu au fost implicate în ecuația etimologică toponimele Carasa (colină în Cîmpia Jijiei și sat în județul Botoșani), Caraslău (afluent de stînga al Oituzului), Carastelic (afluent al Crasnei și sat în județul Sălaj), Carasuluc (culme în Podișul Mangaliei), neclarificate, etimologic, din cîte știm. Un microtoponim omonim din Oltenia, care desemnează o baltă, este considerat de DTRO urmaș al unui antroponim
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
greșită); un hipocoristic Cras + sufixul diminutival -ș, -aș (neatestat, din păcate). Interesant este că încă nu au fost implicate în ecuația etimologică toponimele Carasa (colină în Cîmpia Jijiei și sat în județul Botoșani), Caraslău (afluent de stînga al Oituzului), Carastelic (afluent al Crasnei și sat în județul Sălaj), Carasuluc (culme în Podișul Mangaliei), neclarificate, etimologic, din cîte știm. Un microtoponim omonim din Oltenia, care desemnează o baltă, este considerat de DTRO urmaș al unui antroponim (neatestat din cîte știm), deși apelativul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bine semantic, fonetic și istoric forma actuală a toponimului. Ar merita avute în vedere, pentru comparații, ital. carpare, „a se cățăra“, și scarpata, „povîrniș“. Căpîlna Este numele a patru sate din județele Alba, Bihor, Mureș, Sălaj și al unei „vîlcele“ (afluent de stînga al pîrîului Luțu). Căpîlnița (sat în județul Harghita) și Obrejii de Căpîlna (lac în Munții Cindrelului) sunt forme derivate prin polarizare. Simona Goicu mai consemnează toponimele vechi din documente: Căpîlna (județul Cluj), Căpîlnaș (județul Arad), Copalnic și Copalnic-Mănăștur
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
tema romînească, adaptată cu finală maghiară, respectiv slavă); Episcopia Bihorului (vechiul Piscopia), Simeria (< Sîn Maria, hramul bisericii din localitate), Pișchia (< Püspöki, „episcopie“). Cîmpina Este numele unui municipiu din județul Prahova, de la care, prin polarizare, s-au format Cîmpinița (o „văiugă“, afluent de dreapta al pîrîului Cîmpea, aflat în apropierea municipiului, și un cartier al acestuia aflat lîngă pîrîiaș). Lîngă Cîmpina se află satul Poiana Cîmpina. O localitate Cîmpineanca din județul Prahova ar fi putut fi formată de la un antroponim provenit prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
puțin arhaică decît cea bulgărească, cu ă (transformat în romînește, în poziție nazală, în î, ca în campus > cămp > cîmp). O curiozitate este numele pîrîului Cîmpea, lung de paisprezece kilometri, necunoscut de localnici, consemnat în Dicționarul geografic din 2008, ca afluent de stînga al rîului Prahova, în imediata apropiere a municipiului și al cărui afluent de dreapta ar fi pîrîiașul Cîmpinița, lung de patru kilometri. Dacă forma nu este greșită, ne-am putea gîndi la un nume dispărut, în urma extinderii numelui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
î, ca în campus > cămp > cîmp). O curiozitate este numele pîrîului Cîmpea, lung de paisprezece kilometri, necunoscut de localnici, consemnat în Dicționarul geografic din 2008, ca afluent de stînga al rîului Prahova, în imediata apropiere a municipiului și al cărui afluent de dreapta ar fi pîrîiașul Cîmpinița, lung de patru kilometri. Dacă forma nu este greșită, ne-am putea gîndi la un nume dispărut, în urma extinderii numelui Cîmpinița la întreg cursul, datorită notorietății omonimului său, care este un cartier în plină
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un nume de persoană, Cîmpea, neatestat încă, din cîte știm posibil o poreclă. S-ar putea opune acestei soluții și existența unui alt toponim Cîmpina (nume de pîrîu) în județul Vrancea, citat de Emil Petrovici, care, de altfel, precizează că afluentul rîului Prahova se numește Cîmpinița, nu Cîmpea (în care s-ar vărsa Cîmpinița, potrivit Dicționarului geografic). Baza v. sl. kopina este susținută și de numeroasele alte toponime formate în romînă, slavă (sau maghiară) de la nume de arbori mărăcinoși: Mărăcine, Mărăciniș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cărui bază „serioasă“ de pornire suna „La Cîr li baba, se face treaba“, forma modificată fiind ușor de bănuit (sau de amintit pentru generațiile care au „cîntat“ acest refren). Cerna Este numele a cinci cursuri de apă (două rîuri, unul afluent de stînga al Dunării și celălalt afluent de stînga al Oltețului; două pîraie, unul afluent de dreapta al Crasnei și altul afluent de stînga al Mureșului; o „văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Oaia); al unui vîrf (în Munții Măcinului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cîr li baba, se face treaba“, forma modificată fiind ușor de bănuit (sau de amintit pentru generațiile care au „cîntat“ acest refren). Cerna Este numele a cinci cursuri de apă (două rîuri, unul afluent de stînga al Dunării și celălalt afluent de stînga al Oltețului; două pîraie, unul afluent de dreapta al Crasnei și altul afluent de stînga al Mureșului; o „văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Oaia); al unui vîrf (în Munții Măcinului) și al unei movile (în Cîmpia Bîrzavei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fiind ușor de bănuit (sau de amintit pentru generațiile care au „cîntat“ acest refren). Cerna Este numele a cinci cursuri de apă (două rîuri, unul afluent de stînga al Dunării și celălalt afluent de stînga al Oltețului; două pîraie, unul afluent de dreapta al Crasnei și altul afluent de stînga al Mureșului; o „văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Oaia); al unui vîrf (în Munții Măcinului) și al unei movile (în Cîmpia Bîrzavei); a cinci sate (în județele Gorj, Mehedinți, Timiș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pentru generațiile care au „cîntat“ acest refren). Cerna Este numele a cinci cursuri de apă (două rîuri, unul afluent de stînga al Dunării și celălalt afluent de stînga al Oltețului; două pîraie, unul afluent de dreapta al Crasnei și altul afluent de stînga al Mureșului; o „văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Oaia); al unui vîrf (în Munții Măcinului) și al unei movile (în Cîmpia Bîrzavei); a cinci sate (în județele Gorj, Mehedinți, Timiș, Tulcea și Vîlcea). Polarizări pot fi considerate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cerna Este numele a cinci cursuri de apă (două rîuri, unul afluent de stînga al Dunării și celălalt afluent de stînga al Oltețului; două pîraie, unul afluent de dreapta al Crasnei și altul afluent de stînga al Mureșului; o „văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Oaia); al unui vîrf (în Munții Măcinului) și al unei movile (în Cîmpia Bîrzavei); a cinci sate (în județele Gorj, Mehedinți, Timiș, Tulcea și Vîlcea). Polarizări pot fi considerate: Cheile Cernei, Ciucevele Cernei, Culmea Cernei, Dealu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al unei movile (în Cîmpia Bîrzavei); a cinci sate (în județele Gorj, Mehedinți, Timiș, Tulcea și Vîlcea). Polarizări pot fi considerate: Cheile Cernei, Ciucevele Cernei, Culmea Cernei, Dealu Cernei (în Piemontul Oltețului), Gura Cernei, Muchiile Cernei, Munții Cernei, Cernița (pîrîu, afluent de stînga al Abrudului), Cernișoara (un pîrîu, afluent de stînga al Cernei, un sat în județul Hunedoara și altul în județul Vîlcea). Pot fi corelate etimologic cu acest nume toponimele Cernaia (sat în județul Mehedinți), Cernat (două sate în județele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sate (în județele Gorj, Mehedinți, Timiș, Tulcea și Vîlcea). Polarizări pot fi considerate: Cheile Cernei, Ciucevele Cernei, Culmea Cernei, Dealu Cernei (în Piemontul Oltețului), Gura Cernei, Muchiile Cernei, Munții Cernei, Cernița (pîrîu, afluent de stînga al Abrudului), Cernișoara (un pîrîu, afluent de stînga al Cernei, un sat în județul Hunedoara și altul în județul Vîlcea). Pot fi corelate etimologic cu acest nume toponimele Cernaia (sat în județul Mehedinți), Cernat (două sate în județele Covasna și Dolj; o „vîlcea“, afluent de stînga
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un pîrîu, afluent de stînga al Cernei, un sat în județul Hunedoara și altul în județul Vîlcea). Pot fi corelate etimologic cu acest nume toponimele Cernaia (sat în județul Mehedinți), Cernat (două sate în județele Covasna și Dolj; o „vîlcea“, afluent de stînga al rîului Bîsca Mare; o culme în Munții Buzăului), Munții Cernatului, Cernavodă (oraș în județul Constanța), Cerna vrusca („vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Prigoru), Cernătești (sat în județul Buzău și altul în județul Dolj), Cernegura (vîrf în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acest nume toponimele Cernaia (sat în județul Mehedinți), Cernat (două sate în județele Covasna și Dolj; o „vîlcea“, afluent de stînga al rîului Bîsca Mare; o culme în Munții Buzăului), Munții Cernatului, Cernavodă (oraș în județul Constanța), Cerna vrusca („vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Prigoru), Cernătești (sat în județul Buzău și altul în județul Dolj), Cernegura (vîrf în Munții Goșmanului), Cernele (un sat aparținător de municipiului Craiova și altul în județul Vîlcea), Cerneovca (braț al Dunării), Cernești (un sat în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un sat aparținător de municipiului Craiova și altul în județul Vîlcea), Cerneovca (braț al Dunării), Cernești (un sat în județul Botoșani și unul în județul Prahova), Cernet (sat în județul Teleorman), Cerneț (un lac în Delta Dunării și un pîrîu, afluent de stînga al Timișului), Cerneți (sat în județul Mehedinți), Cernica (un lac în Cîmpia Vlăsiei, o mănăstire și un sat în județul Ilfov, o pădure în Cîmpia Vlăsiei, un vîrf în Munții Nemirei), Cernicari (un loc în Cîmpia Tecuciului), Cernit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în județul Mehedinți), Cernica (un lac în Cîmpia Vlăsiei, o mănăstire și un sat în județul Ilfov, o pădure în Cîmpia Vlăsiei, un vîrf în Munții Nemirei), Cernicari (un loc în Cîmpia Tecuciului), Cernit (culme în Munții Postăvarului), Cernu (pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, sat în județul Bacău), Cernuc (un sat și o „vîlcea“ în județul Sălaj), Cernitul, Cernaia. Toate numele din grupul Cerna trebuie asociate, într-un fel sau altul, cu apelativul slav črŭnŭ, „negru“, chiar dacă la multe dintre
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
caz, Negraia s-a putut forma după model slav); Cernu este ori o formație slavă desprinsă de lîngă un determinant masculin, ori un nume slav de bărbat, iar Cernuc, un diminutiv de la un antroponim slav, Cernu. În ceea ce privește numele rîului Cerna, afluentul Dunării, lucrurile sunt mai complicate. Ptolemeu semnalează pe la anul 150 e.n. un oraș roman cu rang de municipiu în zonă, identificat astăzi cu Orșova, reatestat vreme de cinci secole sub diverse forme (Zernis, Tierna, Tsiernensis, Dierna). În apropierea acestui oraș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
respectiv Ialomița, și al unui liman fluvial din Piemontul Rîmnicului. Ciulnița Mare (grind în Balta Isaccei) și Cîmpul Ciulniței (subunitate a Cîmpiei Bărăganului) sunt formate prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic cu aceste nume poate fi toponimul Ciulineț (gîrlă, afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci sau poate sute de nume din aceeași familie (în DTRO sunt douăsprezece toponime), desemnînd pîrîiașe, bălți sau locuri legate într-un fel de apă. Majoritatea specialiștilor, cunoscînd mai ales Ciulnița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apare în Dicționarul geografic din 2008-2009. În forme perifrastice, el este prezent atît în acest dicționar, cît și în surse mai vechi: Covurluiul cu Apă și Covurluiul Sec, Cîmpia Covurluiului, Dealul Covurluiului, Lacul Covurluiului (situat în Lunca Covurluiului), Pîrîul Covurluiului (afluent de dreapta, lung de 32 de kilometri, al rîului Chineja), Pădurea Covurluiului (în Podișul Moldovei). Toponimul origi nar, autentic-popular, este Covurlui, celelalte fiind creații literare, administrative, cu rol de standardizare și de sistematizare a nomen claturii geografice. Gustav Weigand, Iorgu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]