1,600 matches
-
am discutat nimic important până acum. A vrut să vină direct în Palm House și acum înțeleg de ce. Aici totul e liniștit: aburul, palmierii cu frunze enorme, înalți până la acoperișul de sticlă. Sub razele soarelui, acesta capătă reflexe verzi. În ciuda aglomerației de duminică după-amiază, devin din ce în ce mai relaxată. Când ajungemîn partea cealaltă și ne îndreptăm spre scara circulară ce duce la ieșire, mă simt atât de împăcată, că de-abia îmi mai amintesc ce era așa de urgent încât a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de mâine în două săptămâni, ți-am zis? Weekend romantic la mare, ura! Scuze că-ți tot pun degetul pe rană, încetez imediat. Ne vedem mâine. Vin la Finn la 3, cu niște valize uriașe; ne tirăm devreme, ca să evităm aglomerația de vineri seara. M-am „cojit“ ieri și mă „prăjesc“ acum, dar dacă mă ard mâine, la soare, te fac arșice. R PS: Da, bietul Jim, mă întreb dacă se alege cu ceva din toate întâlnirile noastre, și mă miră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
le preiau și le pun în lifturi, iar din lifturi, în vitrinele cantinei. Dar nu e cam mic tunelul? Adică... cum o să încăpem noi? Tunelul a fost făcut pentru ca utilajele mari să poată circula fără să fie nevoite să înfrunte aglomerația de la suprafață. Nouă ni se va părea imens. Ăsta e drumul pe care-l vom lua ca să intrăm în școală. Pricepi? Da, pricep. Acuma... pe cine chem să ne ajute? Pe cei cu arme. Cei mai voinici. Lasă vorbă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care citește când se postează la gura metroului, Îl fac să se Îndoiască și mai mult că cineva se va interesa curând.. Nu-i nimic Își spune, Dumnezeu e mare! De multe ori când traversează calea ferată, și intră În aglomerația din oraș cu nerăbdarea de a-și ocupa postul, Îl năpădesc amintiri care-i fac rău. Își aduce aminte de copilărie, Își aduce aminte de studenția lui, de colegi, de prieteni, de iubitele pe care le-a părăsit, de biblioteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
se gudură, dă din coadă. Așa mă bucuram și eu când mă duceau părinții la mare. Eram un copil cuminte și frumos și adulții mă mângâiau pe creștet, așa cum mângâi eu acuma câinele. Într-un an m-am pierdut În aglomerația unui bâlci și megafoanele au strigat numele meu. Mă dusese un milițian Într-o curte la Constanța, plină de găini cu gâtul golaș. Uitasem de părinți și priveam topit de fericire stelele și miroseam florile de regina nopții. Când Însfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Era transparent și vulnerabil, nu te puteai baza pe el, era ca o Încăpere șubredă În care intri și ai sentimentul că se poate prăbuși În orice clipă peste tine. Cuvântul ăsta s-a pierdut la un moment dat În aglomerația de cuvinte noi, care se zbăteau să iasă la suprafață, cum ies viermișorii pe o brazdă de pământ reavăn. Când a văzut că sunt atât de multe și diferite, l-a cuprins Întâi panica, apoi dorința de-a le așeza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și toastă. -Pentru plăcerea de-a fi împreună.Mulți ani!... Sfârșit de august.Aleea principală din parcul orașului era înțesată de lume.Oamenii muncii reveneau spre orașul dormitor.Acest itinerar era plăcut. Terasă,fanfară Aer curat de pădure. In această aglomerație doi bărbați se opriră din mers și se priviră circumspecți. Se apropiară.Emil și Nic. Iși strânseră mâinile. -Ce faci?Ai revenit?Ești neschimbat. -Mă bucur că te întâlnesc Nic.De unde vii? -Am cumpărat câțiva pești exotici de la Zoo. -Ce
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
că în Principatele Române, unde dispersarea populației a constituit mijlocul de elecție pentru zăgăzuirea epidemiei, s-a înregistrat un bolnav la 89 de locuitori și un mort la 149 de locuitori, în timp ce în Ungaria, unde populația a rămas masată în aglomerațiile urbane, s-a înregistrat un bolnav la 35 de locuitori și un mort la 76 de locuitori. Foarte instructivă i s-a părut doctorului Estiotu situația creată pe timpul molimei în hanurile bucureștene: "În centrul Bucureștilor - remarcă el - există câteva mari
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aerului, magnetismul pământesc și dispoziția pentru boli, de Buzorini). S-a dovedit astfel că holera, în cele două invaziuni (1831 și 1848), din Asia în Europa, a urmat totdeauna aceleași curbe magnetice izodinamice! " În ce privește factorul igienic, am de remarcat următoarele: aglomerația multor oameni avea un efect rău, epidemia progresa și de aceea am avut relativ mai multe cazuri în orașe decât în sate, deși măsurile igienice au fost realizate mult mai consecvent în primele. Astfel, cazurile de îmbolnăvire și de moarte
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
descreștere, clerul aduse de la o mănăstire îndepărtată moaștele unui sfânt, cu care au fost organizate procesiuni în oraș, pentru a izgoni de acolo holera 317. Sute de țărani din satele vecine au venit în oraș din cauza acestei procesiuni. Dar, în urma aglomerației excesive de oameni, epidemia a început din nou să se întindă și a durat încă peste o lună. " Privitor la rolul alimentelor, m-am convins îndeajuns că consumarea poamelor crude, mai ales din familia cucurbitaceelor (cantalupi și pepeni, castraveți etc.
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ferindu-se de tulburări digestive cu alimente sau băutură; c) a se evita oboseala prea mare; d) a nu se lua sânge sau purgative fără povața medicului; e) trupul și locuința să fie deopotrivă de curate; f) să se evite aglomerația, mai ales acolo unde s-a ivit boala. În privința "măsurilor administrative" se avea în vedere ca, la caz de nevoie, să se înființeze în fiecare văpsea a Capitalei "cîte un vremelnic spital holeric", organizat după cuviință și înzestrat cu cele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și al organelor însărcinate cu combaterea molimei. Este vorba de tot mai marea importanță acordată măsurilor sanitare și de salubrizare, ca premisă a programelor de acțiune profilactică. Dacă până atunci, la "întîmplare de holeră" predominaseră graba de a părăsi marile aglomerații umane și preocuparea de a se sustrage contactului direct cu bolnavii, acum a trecut pe primul plan grija pentru curățenia locuințelor și a localităților, pentru îndepărtarea reziduurilor, pentru consumarea unor alimente sănătoase și mai cu seamă pentru asigurarea purității apei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fi vorbit singură, privind departe peste clădirea scorojită a gării ca și cum ar fi văzut prin ea, nu-i prea bine să-i stârnești dacă n-ai o armă. șase În trenul de opt, plin de moldoveni cu aer de rackeți, aglomerația ne-a îndepărtat pentru vreo patru ore. În sezon, cu toaleta tot timpul blocată, trenul de navetiști se transforma într-un veceu lung, nesfârșit. Băltoace de vin cu urină își fac drum pe culoar printre picioare, dacă-ți vine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mele, am senzația că totdeauna veneau de la ceva mărunt, pueril, ca-n ultimul roman al lui M. Preda, cu o doamnă care a vrut, zor-nevoie, să intre pe-o stradă cu bolți, cu prăvălii. Pe filosof probabil l-a indispus aglomerația balcanică, ea atunci i-a aruncat din vârful buzelor carmin Atunci adios, diseară să ți-o faci singur! (Replică atribuită artificial lui P., auzită de fapt dimineață la McDonalds-ul din Romană unde, la fel, se întâmplă mereu întâlniri-despărțiri.) Măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
timp, totul e parcă în cumpănă. Viața și moartea. Deșertăciunea și gloria de a trăi. De ce credem, oare, că pierderea de veme e condamnabilă, când ea e, poate, singura care ne permite să ieșim din mecanica unei agitații bezmetice? În aglomerație, totul se transformă, fără să vrei, în trăncăneală, calcul, publicitate sau, din contră, în conștiință mai clară a singurătății. Bine că nu mi-a mai curs sânge din nas. Aici, m-aș speria mai rău decât acasă. A fost un
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
acest "Socrate nebun", cum a fost numit, a rezolvat într-un mod extraordinar de simplu spinoasa dilemă care opune singurătatea și solidaritatea. În loc să se ducă departe de lume, într-o peșteră, el s-a vârât într-un butoi, așezat în aglomerație, de unde putea auzi discuțiile celorlalți. Ce înseamnă asta dacă nu că în orice mizantropie trebuie să mai rămână o fărâmă de tandrețe? Altminteri, suntem pierduți. Iată, domnilor, de ce vă voi spune, la un moment dat, că Parthenonul nu e o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ce nu mai au. Un fel de halo patetic. Atunci am priceput, de fapt, ceea ce, înainte, doar intuisem; că grecii au fost atât de subtili încît au putut părea clari tocmai când erau mai secreți. Sosim seara la Atena. Din pricina aglomerației, facem o oră, după ce intrăm în oraș, până la hotel. Veritabil calvar pentru șofer. Ajungem frânți de oboseală. Aflăm că acum trebuie să dormim câte patru în cameră. Grecii nu mai sunt dispuși să cheltuiască prea mult cu noi. Mai ales
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
-i era la îndemână așa ceva. Gosseyn, satisfăcut, se similariză în curte. Apoi, foarte repede, obiectivul esențial, evadarea, puse stăpânire pe sistemul său nervos. Percepu vag prezența unor oameni care se întorceau spre el pe când alerga. Zări, răsucindu-și capul, o aglomerație de clădiri, clopotnițe și turnuri, mase de piatră și de marmură, ferestre de sticlă colorată. Această imagine a "refugiului" Discipolului îi rămase în minte și când stătea pândind sursele de energie ale castelului. Era tot timpul pregătit să se similarizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
să nu rămân iar singur. Acum, Irina nu se mai sfia să rămână tot timpul cu mine, inventând amândoi minciunile cu care trebuia să-și explice întîrzierile acasă. Dar mereu nimic între noi. Rude, cunoștințe, profesori, examene... Câteodată, într-o aglomerație o strângeam puțin de mână, acesta îmi era tot curajul. Într-o zi îmi spuse: "Să înconjurăm strada. S-ar putea să văd pe cineva de acasă." Atmosferă periculoasă, care însă nu se înregistra prin nici un semn. Nu mai știu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
sărbătoririle nu fură scutite de necazuri. În Cronicile lui Nobunaga este consemnat următorul incident: Când au venit la Azuchi seniorii din vecinătate, cu rudele lor și cu alții, ca să-i aducă omagii Domniei Sale pentru Anul Nou, a fost o asemenea aglomerație, încât s-a dărâmat un zid și mulți oameni au murit loviți de pietrele prăbușite. S-a iscat o zăpăceală nemaipomenită. — Taxați-l pe fiecare vizitator care vine pentru urările de Anul Nou în prima zi cu o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
electric în grămăjoara de pudră nutritivă cenușie din castronul de plastic. Însă, din cine știe ce motiv, acest gest banal îi vibra în minte ca sunetul metalic al disperării. Fetița era ancorată în scaunul ei înalt cu niște hamuri speciale, profesioniste, o aglomerație de agrafe metalice în formă de U și nailon portocaliu. Uitându-se la fețișoara dolofană, cu obrăjori rotunzi și nări în formă de O, Naomi se gândi deodată că are în față un homuncul micuț și inteligent, o prezență extraterestră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
vină nici decorul, cu scena de un metru și ceva acoperită cu confetti și cu luminile de supermarket, pentru aerul deprimant al numărului aceluia. Nu, Bull ar fi reușit să înghită asta - dar în timpul liber. Pe Bull nu-l deranja aglomerația. Absolvent al unei școli particulare eminamente insignifiante, Bull era genul acela de rugbist impasibil, care împinge ritmic și în grămadă, și în linie. În urma meciurilor, se obișnuise să folosească aceleași tactici în barurile aglomerate ca să-și aducă la masă halbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și s-o iau spre mijlocul străzii, în direcția în care se rostogolise șurubul, am mai fost lovit o dată în coapse, cu genunchii, dar atât de puternic de era să cad din nou, apoi am reușit să scap cumva din aglomerație, atunci deja toată lumea urla foarte tare, m-am aplecat și am ridicat șurubul, era plin de noroi, l-am șters de pantaloni. Lumea-și făcea loc cu coatele, se înghiontea sălbatic, unii au început să se și bată, așa că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
sunt specifice, cu câmpuri de forțe, blânde, ostile sau distante. Văd fața unei mașini, și cu ochii unei mașini, și rânjetul ei încordat, o văd umilindu-se sau zbârlindu-se sau nepăsându-i de nimic. Dar când privesc furnicarul mulțimii, aglomerația oamenilor de pe stradă, nu mai văd circulație, ci câmpurile de forță omenești - rable hodorogite, decapotabile, nedecapotabile, cu motorul modificat pentru viteze sporite, barurile omenești dezumflându-mă cu luminile lor stăruitoare. — Charles și lady Di se căsătoresc pe douăzeci și nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
acolo cu toate Debby-ile și Mandy-ile și Mitzi-ile și Suki-ile mele. Toți făceam chestia asta. Schimbau cearșafurile de câte cinci ori pe zi, dar camerele erau în perfectă stare și bine aerisite. Am sorbit din pahar și am așteptat. — Era aglomerație mare în după-amiaza aia. Cât se poate de comic. Toți neguțătorii ăștia albi de sclave care gâfâiau în fața tejghelei. M-a apucat râsul și am strigat: „Grăbește-te, Didier, că ne apucă noaptea aici!“ În capul cozii era Selina cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]