2,641 matches
-
adepți declarați ai poeziei noi și discipoli ai lui Al. Macedonski. Fantasticul macabru, cu note morbide și artificioase, sonoritățile și neologismele vizând efecte coloristice, în spiritul poeziei decadente din versurile lui Obedenaru (Imn funebru, Pe undele briliantine, În noaptea eternă, Agonie) și Mircea Demetriade (Florile morții), trec în încercările unor imitatori: tânărul Ștefan Orășanu, sub pseudonimul Z. Miron (Fiori morbizi, Vibrări albastre), Gh. Petrescu (Armonii macabre), Aurel N. Goran (Iubire stranie). Alături de aceștia publică poezie Lucreția Suciu-Rudow, Smara, Traian Demetrescu, Dem
REVISTA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289251_a_290580]
-
Anca Irina Ionescu (Considérations sur la traduction du «Livre sur le système de la religion des Musulmans» de Cantemir par Sofronie Vracanski). Sunt studiate scrieri și programe culturale ale lui Udriște Năsturel (Virgil Cândea, L’Humanisme d’Udriște Năsturel et l’agonie des lettres slavonnes en Valachie), Nicolae Milescu (Zamfira Mihail, Nicolae Milescu, Le Spathaire, un „encyclopédiste” roumain du XVII-e siècle și La Diffusion des écrits „orientaux” de Nicolas Le Spathaire Milescu, Liviu Onu, Concordances onomassiologiques dans leș traductions de Nicolas Spathaire
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
adecvată expresie. Tema descendenței, care răzbate în mai toate scrierile prozatorului, se va deschide aici unui înțeles existențial mai profund. Căci, purtat de nostalgia originilor, protagonistul, un tânăr inginer, specialist în hidroameliorații, parcurge, în patruzeci și două de minute de agonie într-un avion sanitar, nu doar un drum spre miticii lui strămoși, ci și calea înțelegerii prea scurtei sale vieți. Se va simți legat de acei „puternici bărbați de odinioară” care au stat la temelia neamului său, tocmai fiindcă fusese
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
titlu altă viziune, s-ar spune oximoronică. Totuși fără modificări majore, dicțiunea poetică trimite acum la „retorica damnării”. Poemul e conceput ca „arc voltaic”, amintind iarăși de Lucian Blaga. Dominante sunt imaginile care vorbesc despre destrămare, dezechilibru, vinovată maculare și agonie, într-o dramatică încercare de reconciliere a contrariilor, ca în O moarte suntem: „Ești invocată/ Ori de câte ori ne întunecă/ O presimțire.// Ești prihănită/ Ori de câte ori vreo caravană a norilor/ Trimite flori de var/ Și acoperă vinișoarele copilului - întors din drum;// Dar laudă
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
a Uniunii Europene. Rubrica lui lunară despre chestiuni globale apare În multe dintre cele mai importante ziare și reviste europene. Jeremy Rifkin trăiește Împreună cu soția sa, Carol Grunewald, În Washington, D.C. Cuprins Introducere LECȚII NOI DE LA LUMEA VECHE 1. Lunga agonie a visului american 2. Noul pământ al oportunității 3. Miracolul economic liniștit CONSTRUCȚIA EREI MODERNE 4. Spațiu, timp și modernitate 5. Crearea individului 6. Invenția ideologiei proprietății 7. Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune ÎNCEPUTUL EREI GLOBALE 8. Comerț În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bărbați și femei, trebuie că au simțit-o cu mai mult de două sute de ani În urmă când restul lumii vedea În America lumina speranței. Sper că Încrederea noastră nu va fi Înșelată. Lecții noi de la Lumea Veche 1. Lunga agonie a visului american. Tatăl meu, Milton, s-a născut În Denver, Colorado În 1908. Mama mea, Vivette, s-a născut trei ani mai târziu În El Passo, Texas, pe frontiera cu Mexicul. Făceau parte din ultima generație care a crescut
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eră a includerii, diversității, calității vieții, jocului profund, sustenabilității, drepturilor universale ale omului, drepturilor naturii și păcii pe Pământ. Noi, americanii, spuneam că merită să mori pentru visul american. Pentru noul vis european merită să trăiești. NOTE Capitolul 1. Lunga agonie a visului american. 1. Decker, Jeffrey Louis, Made in America: Self-Styled Success from Horatio Alger to Oprah Winfrey, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1997, p. 92. 2. Ibidem, pp. 154-155. 3. Ibidem. 4. Miller, Perry, Errand into the Wilderness, MA
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poet. SCRIERI: În iarnă cu fluturi albaștri, București, 1974; Rana, București, 1980; Durata, București, 1982; Semn pe clipă, București, 1987; Pauza dintre crime, București, 1990; Interior, București, 1991; Umbre pe faleză, Galați, 1991; Nemărginire, Ploiești, 1992; Labirintul alb, Ploiești, 1992; Agonia Templului, Ploiești, 1993; Culorile sparte, Ploiești, 1993; Mac, Ham și Cucurigu, București, 1993; Poeme fără timp, Pitești, 1994; Roata durerii, Ploiești, 1995; Borne, Ploiești, 1996; Sintonia, Brașov,1996; Fumul, Brașov,1997; Convoiul, Brașov,1997; L’Ombre parlante, tr. Constantin Frosin
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
G. Călinescu, Scrinul negru și Dosarul „Scrinului negru”, I-II, introd. edit., București, 1977. Traduceri: Jean-Pierre Richard, Poezie și profunzime, pref. Mircea Martin, București, 1974; Alexandre Dumas, Fiul condamnatului, postfața trad., București, 1994, Horoscopul, postfața trad., București, 1994; N. I. Herescu, Agonie fără moarte, I-II, postfață Nicolae Florescu, București, 1998-1999; Vintilă Horia, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, pref. Constantin Amăriuței, București, 1999; Sorana Gurian, Ochiurile rețelei. Jurnalul meu din România, I-II, pref. Nicolae Florescu, București, 2002-2003; René Eucher, Hoinar
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
condeiul invizibil al contradicțiilor. O RĂMÂNERE CONTEMPLATIVĂ Dacă plec acum, e ca și cum aș trișa destinul. Îmi înalț respirarea până la Templul lui Dumnezeu, și aștept. Stranie senzația de așteptare: mă mângâie adierea aerului divin. Înaripate migratoare, cu aripile obosite ciripesc în agonie. Un poem dramatic, început din timpuri apuse, rămân încă o vreme să contemplu libertatea condeiată în culori negrăitoare. UMBRA Peste tot îmi privesc umbra, aș spune imperceptibilă, dacă țin cont de vremea de afară. Ieri și azi un cer plumburiu
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
sale sunt adesea lucrate, din nevoia de a evita clișeul, de a găsi alte căi sensurilor și cuvintelor. Imperiul simpatiei se deschide cu o artă poetică: „Aveam de spus un lucru nespus de simplu două-trei silabe în jurul unui inel de agonii volatile și arderi caligrafiate poate nici atât” (Scindare - Scintilație). Efortul celui care încearcă să transmită lucruri, poate mărunte, pe cale rațională rămâne fără rezultat: „Mintea mea accepta să înțeleagă asemenea fenomene (îi erau dragi) însă făcliile acestei înțelegeri mureau repede”. Se va
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
mai târziu, pe 17 martie, Brâncoveanu îi comunica, într-o scrisoare, tragedia patriarhului Hrisanth Nottaras, descriindu-i suferința („năpraznic a prins-o în mijlocul nopții frig și fiori strașnici și a apucat-o apoi căldură prea mare și necontenită”485). în agonie - aflată, deci, într-o stare ce-i îngăduia comunicarea cu „suprafirescul”, Stanca și-a rostit, ca o altă Casandră, previziunea sumbră (transmițând, de fapt, datele esențiale ale unei „viziuni”, o „nălucire” premonitorie): „Aceasta, aflându-se în agonie, a început să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
necontenită”485). în agonie - aflată, deci, într-o stare ce-i îngăduia comunicarea cu „suprafirescul”, Stanca și-a rostit, ca o altă Casandră, previziunea sumbră (transmițând, de fapt, datele esențiale ale unei „viziuni”, o „nălucire” premonitorie): „Aceasta, aflându-se în agonie, a început să tremure și să cheme pe doamna, mama ei, și pe surorile ce se aflau de față, și le-a spus că ea vede un mare număr de turci care voiau să-l apuce de gât pe domnul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mă ruga acum să Îngrijesc de omul său și să-i iau sânge. Am Încuviințat imediat și, ducându-mă Într-acolo, mi-am găsit pacientul dat jos din charpai (pat) și Întins pe pământ, după obiceiul hindus: era deja În agonie, Înainte ca eu să-i fi putut acorda ajutorul. Nu știam dacă ficatul fusese atins ori nu, iar autopsia era interzisă 116. Era, desigur, un caz extraordinar, cu care nu avea să-mi mai fie dat a mă Întâlni vreodată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
proză. Iorga elogiază poeziile lui Goga („E revărsarea, în forme create năprasnic, a unei dureri care s-a grămădit clipă de clipă într-un suflet neobișnuit de simțitor la sângeroasele jigniri ale dreptății și mândriei neamului nostru, e strigătul de agonie al pieptului pe care-l sfărâmă o stâncă”), dar și scrisul Elenei Farago sau pe cel al lui C. Stamati. Tot el scrie despre proza lui Mihai Eminescu, despre romanele lui Ioan Slavici (este comentat Mara, recent apărut), despre C.
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
a unui bătrân, în Dumnezeu și zăpezile care au nins în iarna aceea. Mozaicul de imagini cuprinde mai mult stări decât întâmplări, dar nucleele epice topite în magma discursului impun unul din cele două motive obsedante: motivul tanatic - fie ca agonie (Cei șapte care trebuiau să moară, Dumnezeu și zăpezile care au nins în iarna aceea), fie, mai ales, ca mort înviat, de vreme ce rămâne să locuiască împreună cu cei vii (Dies irae, Timpul cerbilor). Al doilea motiv obsedant este manuscrisul, fapt explicabil
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
impresia de statism, dată de claustrarea într-un spațiu întotdeuna încatenat, cu sugestii trimițând spre cel concentraționar. În piesa Căderea (1993) personajele, înscrise într-o mișcare grotescă, cu o suită de „întâmplări” bizare ce însoțesc un accident și starea de agonie ce îi succedă, își contemplă din exterior alterarea identității. Ele par să fi acceptat resemnate acest proces de disoluție, dar nu din pricina vreunei fatalități, ci dintr-o repulsie funciară față de impostură. Eliberate de prejudecăți ori conformisme, încearcă debarasarea de complexele
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
pătrunde în viața tradițională a satului. Satul autentic, satul adunărilor liniștite și al dialogurilor socratice, pe scurt - civilizația moromețiană nu mai poate supraviețui. Simbolul acestei civilizații în asfințit, Ilie Moromete, are, după un moment de revitalizare (dragostea pentru Fica), o agonie lentă, lipsită de măreție. Fără cai, el este purtat în roabă de nepotul Sande și, după un timp, moare spunând doctorului: „Domnule, eu totdeauna am dus o viață independentă.” Fiii s-au împrăștiat demult, casa Moromeților trece în mâinile Titei
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
este însă Mircea Eliade, care își câștigă pe parcurs acest statut. În genere, textele sale încearcă surprinderea realităților culturale autohtone din perspectiva ideologiei și a valorilor promovate, pe plan european, de mișcările de dreapta (Sincopa cărții, Sincopa cărții în România, Agonia și înnoirea literaturii, Folclor și creație cultă, O revistă de critică teologică, Libertate și creație în literatura legionară). Tot Mircea Eliade se oprește asupra unor oameni de cultură italieni (Ernesto Buonaiuti), fenomenul cultural străin fiind comentat și de Stelian Popescu-Segarcea
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
tip de moarte accelerată datorită unor tehnici de intervenție destinate să atenueze suferința produsă de durerile fizice mari. Această teorie consideră că este legitimă suprimarea vieții indivizilor tratați sau grăbirea morții bolnavilor incurabili pentru a-i scuti de suferința unei agonii prelungite (P. Foulquié și R. Saint-Jean). Eutanasia este un concept derivat din „eudaimonism” și din „hedonism”, principii care resping suferința și durerea, cultivând plăcerea. Rezultă de aici că orice reflecție asupra vieții, în esența ei, este reductibilă la morală. De unde
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care, din acest motiv, nu mai sunt considerați productivi în planul activității sociale. În cazul eutanasiei se discută două aspecte (P. Rentchnick): prelungirea artificială a vieții, care este un concept medical greu de definit și de justificat; prelungirea artificială a agoniei, în cazul în care prelungirea vieții apare lipsită de orice sens. De aceste două aspecte se leagă un al treilea, reprezentat prin „eupathie”, care desemnează starea de ameliorare a suferinței sau a evoluției clinice a bolii prin mijloace terapeutice și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1959. Bastide, G., Méditations pour une étique de la personne, PUF, Paris, 1953. Bastide, R., „Psychologie des peuples et relations interetniques”, în Rêv. Psychol. Peuples, 24, 4, 340, 1969. Bastide, R., Sociologie des maladies mentales, Flammarion, Paris, 1965. Bauer, L., L’agonie d’un monde, Grasset, Paris, 1933. Beers, C.W., A mind that foud itself, Garden City, New York, 1930. Bellak, L., Handbook of community psychiatry and community mental health, Grune and Stratton, New York, 1964. Benesch, H., Wörterbuch zur Klinischen Psychologie, I-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
demersurile pentru recunoașterea internațională a titlului de „Alteță Regală” erau o bună ocazie de a testa limitele acceptate de marile puteri, eventual, de a sesiza tipul obstacolelor ce urmau a fi Întâlnite. Deoarece România trecuse dintr-o dată de la „extaz” la „agonie”, de la victoriile de pe front la imputările teritoriale și la recunoașterea independenței În condiții umilitoare, trebuia ca oamenii politici români să găsească soluții pentru reafirmarea politicii naționale. De aceea, baza noilor demersuri devenise exact acceptarea noului apelativ, precum și dreptul de a
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
1911), mai toate menținute în marginile anecdoticului, este cursivitatea, exprimată în relatarea fără artificii, în coeziunea articulației epice, în simplitatea compoziției. Lărgind teritoriul realismului mărunt cu aspecte de naturalism atenuat și cu mici erupții de romantism, proliferant în intervalul dintre agonia Junimii și cristalizarea direcției propuse de „Sburătorul”, proza scurtă a lui T. încetățenește literar noi ambianțe provinciale, cu alt fel de exemplare decât în scrisul lui Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, D. D. Patrașcanu, I. A
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
sută de metri, București, 1987; Statueta sfântului Leonard, Craiova, 1990; Pădurea cu plopi argintii, Iași, 1991; Capcană pentru asasin, București, 1993; Scară către infern, București, 1997; Clubul cocoșaților, I-II, București, 2000; Prețul tăcerii. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2002; Agonia. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2003. Repere bibliografice: Romulus Diaconescu, „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, SPM, 1976, 296; M.P., „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, R, 1976, 8; Doina Berchină, Concizie și claritate, R, 1978, 2; Cornel Sorescu, „Testamentul”, R, 1980
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]