3,926 matches
-
din camera 1-corecție, din 6 decembrie 1949, astfel că e greu de știut dacă și când a fost torturat. Pe 19 decembrie 1949 a fost trimis la camera 4-spital, alături de Pătrășcanu, Coriolan Gherman, Maximilian Sobolevschi și Vasile Andronache, tot ca agresor. A mai activat și în camera 3-parter prin martie 1950. Totuși, și-a revenit treptat la Canal, unde a fost brigadier. Se pare că în septembrie 1951 a plecat de la Peninsula 1, însă nu există informații despre destinul său după
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care a acceptat-o, conform propriei declarații, fiindcă îl absolvea de obligația de a da el însuși note informative 3. Există mai multe mărturii conform cărora Calciu ar fi ajutat pe ascuns diverși deținuți, în ciuda faptului că acceptase colaborarea cu agresorii. Virgil Maxim s-a întâlnit cu el după încetarea violențelor în cabinetul medical, unde Calciu acorda consultații alături de alți studenți mediciniști, și l-a prevenit că a fost anchetat pentru un proces în care Țurcanu va fi acuzat pentru torturi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bătut pe cineva. Chiar dacă acest lucru nu înseamnă că nu a fost obligat să o facă, întrucât, în general, există un vid de informații despre Pitești, simpla lovire a unui coleg deținut nu transforma victima în membru al echipei de agresori. Pe de altă parte, repetăm că termenul de „torționar” nu poate fi aplicat decât, eventual, celor, foarte puțini la număr, care au torturat fără să fie bătuți înainte; or, Gheorghe Calciu fusese schingiuit în Pitești. Calciu a murit la 21
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
A fost membru în grupul „Rugul Aprins” al ieroschimonahului Daniil. Condamnat la 8 ani de închisoare, a trecut prin penitenciarele Rahova, Jilava, Uranus, Gherla și Văcărești 3. A fost torturat la Gherla în camera 104, prin noiembrie 1950, unul dintre agresorii săi, Cornel Popovici, descriind în anchetă supliciile la care a fost supus: lovituri cu coada de mătură la palmă, palme peste față, lovituri cu piciorul priciului la fund și la tălpi, timp de patru, cinci zile. A fost ținut în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pentru activitate legionară, după propria mărturisire. A fost torturat în luna februarie 1950 de către Viorel Negrilă și Gheorghe Bâgu2, fiind forțat să dea informații în fața lui Țurcanu, la camera 1. Din martie 1950 a fost obligat să treacă de partea agresorilor pentru culegere de informații, fiind instruit de Bâgu în privința materialismului dialectic. Transferat la Gherla cu lotul lui Popa „Țanu”, în iunie 1950, a stat câteva luni în camera 106, alături de Laitin Dănilă și Gheorghe Ionescu, mai târziu fiind cooptat în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
4-parter), asistând la moartea lui Mihai Iosub. Se pare că a fost transferat în august 1951 la Gherla, unde a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie, fără să mai fie torturat. A fost solicitat să ajute „comitetele” de agresori pentru obținerea de informații. Eliberat pe 26 octombrie 1956, nu i s-a aprobat reluarea studiilor, astfel că a trebuit să lucreze ca muncitor necalificat: sortator, lăcătuș, sculer-matrițer. Abia în 1972 a reușit să absolve Politehnica la seral (secția TCM
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
posibil să fi fost torturat aici pentru prima dată, odată cu seria din 6 decembrie 1949, deși nu există mărturii despre aceasta. Pe 19 decembrie 1949 a fost trimis la camera 4-spital, alături de Pătrășcanu, Sobolevschi, Burculeț și Andronache, fiind folosit ca agresor de către Țurcanu pentru loturile următoare. Gherman a asistat și el la moartea lui Bogdanovici, în aprilie 1950, în camera 2-parter. A trecut de mai multe ori prin toate etapele, iar prin vara lui 1950 a fost transferat la Canal, unde
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
astfel că a refuzat să ofere orice fel de informații celor care l-au torturat în camera 4-spital din august până în decembrie 1950. A fost schingiuit în aceeași serie cu Voicu Andreescu, Vasiliu, inginerul Bolfosu, Manciu, iar din „comitetele” de agresori făceau parte Mărtinuș, Virgil Bordeianu, Gheorghe Roșca, dar și Eugen Țurcanu și Titus Leonida. Prin luna decembrie a fost trimis într-o cameră mică, cu misiunea de a obține informații de la alte victime, însă pentru că nu a acționat în nici un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Blejescu i-a schingiuit pe Constantin Fântână, Valer Ciurescu, Mihai Buracu, Aurel Obreja, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Traian Blaga, Florin Crăciun Burchi, Nagy Géza, Constantin Rodas, Vasile Oarcea, Constantin Vintilescu. Juberian afirmă că acestea au fost ultimele bătăi, după care agresorii rămași în penitenciar au fost adunați la camera 4-spital, din iunie până în august 1951. Pe la sfârșitul perioadei, Țurcanu i-a anunțat că vor pleca din Pitești și a făcut un angajament să întărească legăturile dintre ei, ca să continue activitatea sub
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
stat la etajul I, iar în vara lui 1950 a fost dus la camera 4-spital, unde a fost bătut de Țurcanu și obligat să bată. A condus acțiunea la camera 2 de la secția muncă silnică. Era cunoscut drept unul dintre agresorii sadici, fiind alintat „Matache” de către Țurcanu, poreclă de pus în legătură, probabil, cu Piața Matache Măcelaru 1. La Gherla a ajuns odată cu desființarea închisorii de la Pitești, în august 1951, dar nu a luat parte la acțiunea de la etajul III, ci
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lui Livinschi, însă pare curios faptul că s-a confesat unei victime. Pe de altă parte, fratele lui Mihai Livinschi, Anton, era și el închis, acționând la Târgșor tot în sensul unei „reeducări”. Totuși, după informațiile care erau cunoscute de către agresorii săi, Davidescu și-a dat seama că Livinschi îl trădase. Între decembrie 1949 și 19 ianuarie 1950, la camera 4-spital a participat la torturarea mai multor victime, printre care Alexandru Bogdanovici, Ion Angelescu, Ion Soare, Nicolae Zaharia, Traian Găbureac 3
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
trași de limbă, cât și de a fi preveniți de pericol prin priviri. La începutul lui iulie 1951, cei șase au fost duși la camera 99, unde se desfășurau torturile cele mai crude din cadrul acțiunii de la Gherla. Asaltul „comitetului” de agresori a avut loc în seara lui 19 iulie 1951, când Livinschi, Pușcașu, Mărtinuș, Stoian, Popa și Romanescu i-au lovit îndeosebi la încheieturile mâinilor și picioarelor și la cap. Maxim și-a pierdut repede cunoștința, întrucât, de obicei, liderii grupurilor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
îndeosebi la încheieturile mâinilor și picioarelor și la cap. Maxim și-a pierdut repede cunoștința, întrucât, de obicei, liderii grupurilor erau anihilați din primele lovituri, ca să nu poată incita la rezistență. Deși au refuzat să se lovească unii pe alții, agresorii le-au condus mâinile pentru a se lovi, pe perechi: Maxim-Lupoaie, Obreja-Stoica, Neagu-Ismana. Maxim spune că și-a revenit abia pe 15 august 1951 din starea de leșin și înșiră alte torturi la care au fost supuși cei din grupul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a refuzat și le-a reproșat celor doi că sunt victimele propriei păreri despre sine și că vor fi uciși de către cei care îi folosesc. Enervați, l-au supus unei noi runde de schingiuiri. Puterea pe care și-o arogau agresorii s-a vădit și atunci când, la sfârșitul lui septembrie 1951, i-au cerut să facă declarații complete. Protestând că asemenea lucruri le va spune Securității, nu unor deținuți, i s-a răspuns: „Noi suntem Securitatea și dacă nu ne spui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în cameră a fost adus Constantin Oprișan, care, împins de Țurcanu, le-a ținut un discurs despre necesitatea transformării lor și a ruperii de trecut. Discursul său n-a avut însă nici un efect, pentru că Oprișan l-a înfruntat apoi pe agresorul său și i-a spus că trebuia să vină cu argumente raționale, nu cu josnicii și teroare. Maxim a fost scos la muncă, probabil prin noiembrie 1951, și observă că, în primăvara lui 1952, Mărtinuș și Livinschi apăreau mai rar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
menționează Măgirescu, cine greșea ceva era zdrobit în bătăi), se cânta „Internaționala”, se discuta despre istoria partidului și pedagogia lui Makarenko, toate acestea timp de aproximativ o lună, după care au fost împrăștiați în alte camere, unde aveau roluri de agresori 2. Măgirescu a fost unul dintre liderii camerei 3-subsol, unde a stat până de Crăciunul anului 1950, și a fost pus să îl bată pe unul dintre prietenii săi cei mai buni, Mihai Tufeanu. El nu a cedat cu totul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bine legat, nu purta, ca noi, semnele privațiunilor de tot felul. Mușchii puternici, tenul bronzat, mișcările sigure trădau mai degrabă sănătate și o condiție fizică de invidiat, în contrast izbitor cu starea noastră de distrofici”2. Alături de el, erau printre agresori Blăgescu, Mărculescu și Stănescu. Era de o duritate ieșită din comun. L-a bătut la tălpi pe Gheorghe Chivulescu până ce acestuia i s-a rupt carnea dintre două degete. Cu toate că rana sângera, Mărtinuș a lovit în continuare, impasibil, „rar, calm
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
merge. Mai mult, le-a recomandat să se folosească din plin de ceilalți deținuți trecuți prin sistemul de la Pitești și să țină legătura cu el prin transferuri de deținuți ori alte metode 5. La Gherla, deși a rămas de partea agresorilor, nu s-a făcut remarcat prea mult, dar s-a menținut pe poziții comuniste. Cu toate că a fost anchetat și el pentru procesul deținuților, nu a fost implicat în acesta, fiind retrimis în închisoare în primăvara lui 1952. Nu se știe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a hotărât să o rupă cu trecutul și să se reeduce. Bătaia a fost oprită de către Adrian Prisăcaru, de teamă ca nu cumva cei schingiuiți să moară. Dintre victime, în cameră se mai aflau Oprișan, Iosub, Dumitru Bordeianu, iar dintre agresori, Virgil Bordeianu și Laitin Dănilă 2. După bătaia generală, a urmat procedura standard: bătăi pe rând și autodenunțuri, însă în momentul în care li s-a cerut să scrie pe săpun ce n-au declarat la Securitate, Muntean a observat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dănilă 2. După bătaia generală, a urmat procedura standard: bătăi pe rând și autodenunțuri, însă în momentul în care li s-a cerut să scrie pe săpun ce n-au declarat la Securitate, Muntean a observat că și unii dintre agresori făceau același lucru: Mătărângă, Soare, Laitin, Ionică Struțeanu, Mreneș, Petru Cojocaru, Ștefănescu; prin urmare, aceștia erau doar unelte. În jurul Paștelui din 1950, a fost dus la etajul I, la muncă silnică, unde a stat iarăși cu Mihai Iosub, Dumitru Bordeianu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
timișoreană a organizației anticomuniste conduse de Titus Leonida și avea o condamnare de 7 ani de detenție. A fost torturat într-o cameră cu Grigore Dumitrescu de către Mihai Livinschi, prin martie 1950. Transferat la Gherla în iunie 1950, a fost agresor în mai multe camere, aplicând metoda picăturii chinezești pe Drohobeczky și contribuind la moartea mai multor deținuți. Lucian Plapșa, fost coleg de lot cu Murărescu, i-a șoptit pe ascuns să renunțe la colaborarea cu agresorii, însă fără rezultat. În timpul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
iunie 1950, a fost agresor în mai multe camere, aplicând metoda picăturii chinezești pe Drohobeczky și contribuind la moartea mai multor deținuți. Lucian Plapșa, fost coleg de lot cu Murărescu, i-a șoptit pe ascuns să renunțe la colaborarea cu agresorii, însă fără rezultat. În timpul detenției de la Jilava, unde aștepta să fie cercetat pentru procesul deținuților, Popa „Țanu” i-a cerut să se sprijine reciproc în anchetă. Nu a fost implicat în proces, deși nu era nici mai mult, nici mai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în februarie 1951. A stat într-o cameră cu Dezméri, găsindu-i acolo pe Constantin Păvăloaie, Fântână, Florin Crăciun Burchi, Octavian Tomuța, Turcu, Mihalcovici, Ionescu, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Liciniu Blaga, Crainic, Corvin Pașca, Chebeleu, Buracu, Rodas, Biaș, Fidler, în timp ce agresori le-au fost Juberian (șef), Ieronim Comșa, Tudor Stănescu, Gheorghe Gorbatei, Costăchescu și Octavian Voinea 1. Bătăile au început cam după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie 1951 au fost aduși Hoinic, Pandurescu și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
uciderea lui Cornel Niță, dar și a lui Alexandru Bogdanovici în camera în care a fost trimis după încetarea bătăilor, în luna aprilie. Prin iunie 1950 a fost transferat la Gherla, cu indicații din partea lui Țurcanu de a acționa ca agresor. Pe tot parcursul șederii sale în închisoare, a stat în două camere, una dintre ele condusă de Bogos și Zbranca (probabil 107). În vara lui 1951 a fost scos la muncă, iar în iunie 1951, când trebuia să fie eliberat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din Iași, fiind arestat pe 25 septembrie 1949. A primit o condamnare de 7 ani de privare de libertate 1. Torturat în camera 4-spital, schingiuirile din seara lui 26 februarie 1950 i-au fost fatale: Țurcanu a asmuțit „comitetul” de agresori contra lui, nemulțumit de răspunsurile lui Niță legate de un incident în care era implicat un soldat sovietic: aplicându-i câțiva pumni, l-a aruncat într-un cerc de șase, șapte bătăuși, care l-au luat în primire cu pumnii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]