9,537 matches
-
să va spun că localul se află într-o permanentă penumbră, bolta este fixată cu ajutorul stelelor care licăre trimțând lumina prin pulsații și este brăzdată de pulberi lumininiscente rămase în urma trecerii unor comete, întregul „univers” de deasupra are culoarea unui albastru închis, cu tușe rozulii și ud de pelteaua zorilor care se întrevăd la orizontul ceresc venind dinspre vre-o altă lume a lui Dumnezeu. Fluturi uriași de culori și specii diferite, cu aripi desfăcute și care plutesc prinși de vegetația
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
inimi mititele, fiindcă Săptămâna are și ea șapte zilișoare. Suzi și Joseph, desigur, mi-au adus și-un mărțisor un trifoi micuț din aur - parte din norocul lor. Mi-a adus și Nicolae ca în fiecare an un buchet frumos albastru, iriși ca de porțelan. Suzanei o orhidee roz cum nici nu te gândești de o privești pare desprinsă dintr-o lume de povești. Alexandru și-al meu frate ne-au oferit trandafiri toate astea demonstrează nesfârșitele iubiri. Referință Bibliografică: VIAȚA
VIAŢA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367081_a_368410]
-
copiii mei îmi cereau să părăsim sala că-i fură „bălțătoaiele” sau în „Păsările” lui Hitchcock, era o vreme de-ți venea să lași totul pentru a purcede la o astfel de aventură, senin și soare, un cer de un albastru umed și translucid iar împrejurimile golfului străjuite de dealurile domoale ale Berkleley-ului, mai sus de râpele cu care începe peninsula Marin, Susalito și dincolo spre nord-vest la Napa Valley, o regiune viticolă de primă mărime a Californiei și pe care
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
teoretic, în practică, se fac greșeli de scriere și aceasta tinde să devină fenomen de masă. Aici, aș propune pentru înlocuire un adjectiv banal: „frumos” (plural nearticulat: „frumoși”, plural articulat: „frumoșii”), care poate fi tipar pentru adjective de felul lui „albastru”. Cu toate că se potrivește ca nuca-n perete, cine are înclinație spre ludic, poate opera și în cazul adjectivelor cu substantivul „șacal” (dar într-un înțeles absurd, adjectivizat). Cum ar veni: „ochi șacali” și „șacalii ochi”! Oricând, în loc de „șacali”, puteți opta
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
de anonima lui cărare ce n-o recunoaște chiar nici lutul. Pe creanga bătrânului de nuc mai cântă -n toamnă un guguștuc. Confesiunea unei măști Se scoală orașul cu pleoapele lipite de nesomnul lampadarelor sparte. Își face un duș cu albastrul cerului, Îmbracă șalopeta pusă pe umerașul antenelor de pe blocurile înșirate ca la carte. Coboară în stradă În vârful picioarelor grăbindu-se la lucru Vecinii să nu-l vadă. Apucă de coadă vântul agățat de colțul unui nor și mătură străzile
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367151_a_368480]
-
Aici fiecare cuvânt avea propria lui inimă de culoare. Și fiecare culoare avea darul vorbirii. Galbenul se născuse într-un fir de nisip purtat de frăgezimea unei furtuni. Liniștea singurătatea pașilor. Albul chema puritatea din largul cerului care adăpostea înfricoșătorul albastru. Pentru că și între culori există teama de solitudine. -Știi tu, câtă putere are afirmația cu înțelegere? -Imensă. -Înțelegerea nu este pentru oameni morți, pentru culori care tremură sau margini arcuite dintr-un alt timp. Înțelegerea este pentru zei. -Tu cum
ÎNFLORESC GLAS CULORILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367157_a_368486]
-
este pentru oameni morți, pentru culori care tremură sau margini arcuite dintr-un alt timp. Înțelegerea este pentru zei. -Tu cum strigi în gând o culoare om? -Cu glas rotund, o șoptesc. Doar atat pot. De teamă să nu trezesc albastrul ochilor ei. -Nu dăruiesc lumii cuvinte. Sunt ale mele. Au culoarea. Le simt parfumul. -Miroase-le atunci, om. Galbenul este o gutuie, iar albastrul este frica. Știai asta, om? Poți vedea frica în inima fiecărei culori care se rătăcește în albastru
ÎNFLORESC GLAS CULORILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367157_a_368486]
-
gând o culoare om? -Cu glas rotund, o șoptesc. Doar atat pot. De teamă să nu trezesc albastrul ochilor ei. -Nu dăruiesc lumii cuvinte. Sunt ale mele. Au culoarea. Le simt parfumul. -Miroase-le atunci, om. Galbenul este o gutuie, iar albastrul este frica. Știai asta, om? Poți vedea frica în inima fiecărei culori care se rătăcește în albastru. -Frica mă crește pe mine. Cu fiecare picătură de culoare prabușită în palme. Frica de vastitatea tainei șlefuită în albul necugetat al pânzei
ÎNFLORESC GLAS CULORILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367157_a_368486]
-
albastrul ochilor ei. -Nu dăruiesc lumii cuvinte. Sunt ale mele. Au culoarea. Le simt parfumul. -Miroase-le atunci, om. Galbenul este o gutuie, iar albastrul este frica. Știai asta, om? Poți vedea frica în inima fiecărei culori care se rătăcește în albastru. -Frica mă crește pe mine. Cu fiecare picătură de culoare prabușită în palme. Frica de vastitatea tainei șlefuită în albul necugetat al pânzei. -Unica mea amantă este culoarea, om. Galbenul lacrimând însângerarea amurgului mi-a îngreunat mâinile. Roșul îmi respiră
ÎNFLORESC GLAS CULORILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367157_a_368486]
-
culorile șevaletului. -Din oameni crește tot restul cercului de culoare. Oameni care nu au nimic în comun cu dorința de carne. Doar cu întregul înțeles altfel. Crescut altfel. Văzut altfel. -Om, aici nu mai suntem carne. Suntem doar albastru din albastrul unei inimi comune. Ești prea tânăr oare? -Sufletul meu are viețile lui îngălbenite pe hârtiile timpului. -Timpul nu mai există om. L-am zidit într-o clepsidră să curgă mereu în același sens. -Carnea încearcă tinerețea. Tu ești doar un
ÎNFLORESC GLAS CULORILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367157_a_368486]
-
iubirii și a fericirii. La fel ca și la Mihai Eminescu, motivul romantic al florii albastre - „Cum sunt ochii ce-i iubesc,/ Ei cunosc dragostea noastră,/ Ce-mi dau sensul să trăiesc” - implică senzualitate, voluptate. Floarea reprezintă efemeritatea, delicatețea, în timp ce albastrul simbolizează infinitul cosmic, aspirația. Cu o astfel de reprezentare estetică senină, expresivă și spontană, Ilie Marinescu găsește de asemenea, prilejul de a medita asupra condiției omului în general și în speță, asupra propriei condiții. Omul este trecător, de aceea poetul
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
umbră de tămâie presărată pe buzele Luceafărului, „frânt de-o stea și-ngenuncheat de-o floare” (Radu Gyr). Pe marginea de dinspre Răsărit a iconostasului vecerniau florile albastre, pe marginea de dinspre Apus picurau săruturile Veronicăi. Dinspre Sud zornăiau tăcerile lacului albastru, iar mai spre Nord se legăna codrul când „sara pe deal buciumul sună” și când plopii fără soț murmură toate zbaterile noastre de dinainte a învăța să murim vreodată. Să ne rugăm lui Eminescu, fiindcă el este „chipul infinitului din
BISERICA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367209_a_368538]
-
au șoptit azi vers de taină Și-au izbucnit în vii culori Când ți-am zâmbit de dimineață Timid, cu lacrima din zori În părul meu purtam camelii Sublime fee printre flori. Acum, în arșița amiezii Când pescărușii călători Pe-albastrul mării se răsfață Eu îți așez pe umeri flori. În sân mi-am pus crini albi Și nuferi am adunat la subsiori Doar iasomie strâng în liniști Când împletesc cununi de flori. De dorul tău amurgul arde Cu maci zâmbind
PUNŢI DE FLORI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367223_a_368552]
-
nimeni.” Culoarea dă forță și dramatism versurilor sale. Simțul estetic superior, viziunea stărilor pure, contrastele au la bază ideea obținerii adevărului, a cunoașterii paradisiace. Cromatica Victoriței Duțu denotă fantezie și exuberanță. „Apele lacului/ La început luminoase/ Și apoi revărsate/ Spre albastru,/ Înconjurat de verde,/ Ce merge spre galben,/ Galben ce urcă/ Spre violet/ Și apoi/ Spre albastru.” („Culori”) „Noi nu putem cunoaște decât prin taina puterii Lui creatoare” „...Pământul este creat de Dumnezeu și poartă pecetea Sfintei Treimi... Și m-am
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
la bază ideea obținerii adevărului, a cunoașterii paradisiace. Cromatica Victoriței Duțu denotă fantezie și exuberanță. „Apele lacului/ La început luminoase/ Și apoi revărsate/ Spre albastru,/ Înconjurat de verde,/ Ce merge spre galben,/ Galben ce urcă/ Spre violet/ Și apoi/ Spre albastru.” („Culori”) „Noi nu putem cunoaște decât prin taina puterii Lui creatoare” „...Pământul este creat de Dumnezeu și poartă pecetea Sfintei Treimi... Și m-am gândit la cele trei săgeți de lumină care poartă în ele pecetea treiului, Ele ce ating
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
în iarbă. După câteva ceasuri bune de nevorbire, stând în preajma mesteacănului meu drag, asemenea unei curtezane, mă ridic trăgând în piept, parfumul scoarței lui și plec gândind de voi vedea curând, ochii iubitului meu, ochii lui mari și adânci de albastrul iubirii. Referință Bibliografică: Mesteacănul, este simbolul meu / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MESTEACĂNUL, ESTE SIMBOLUL MEU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367273_a_368602]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poeme > Dorinte > POEME DE DRAGOSTE (1) Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 168 din 17 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Renaștere Sublime miresme înnoată-n albastru, Cireși înfloriți, sălcii verzi, alb de nufăr Privesc cu sfială spre-a zilelor astru, Încet mă strecor înspre vis ... nu mai sufăr! Văd firul de iarbă cum crește-n tăcere Și muguru-i gata plesnit, ce splendoare! Narcisa-mi zâmbește-unduind de
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
stea. Salcâmii-au înflorit târziu Salcâmii-au înflorit aici târziu Și răspândesc miresme-alese-n jur În sufletu-mi până mai ieri pustiu Aduc lumină, talismanul pur. O port cu drag și simt că urc spre cer Ating în treacăt norii prin albastru Iar drumul lin ce duce spre mister Îl deslușește-ncet mărețul astru. Lumina vie-n suflet dă putere Să birui orice urmă de-ntristare Cu floarea de salcâm uit de durere Parfumul ei sublim e alinare. Visez și te aștept
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
mesaje pozitive și prin atenție acordată doar lucrurilor care merită. Am fost crescută de mică să-mi iubesc țara, să-i apreciez pe cei valoroși și pot spune despre mine că sunt patrioata pentru că mă ghidez după roșu, galben și albastru. Susțin acest lucru în ideea că imnul mă fascinează, istoria noastră glorioasă mă fascinează și deasemenea obiceiurile noastre mă includ în povestea de mult uitată. Îmi plac sarmalele noastre unicate, îmi place mămăliguța cu tochitură și îmi place cum se
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
intersecția cu sens giratoriu nu circula nici o mașină... Pe trotuar priveam cu insistență chipurile frumoaselor care treceau pe lângă mine sperând să te recunosc... Au trecut cinci minute, apoi au trecut zece minute iar în cele din urmă prin acel frumos albastru al zilei a trecut și celebrul sfert academic... Am oftat simțind un dor nebun după tinerețea ta, după anii rătăciți departe de tine! M-am întors în propriul univers, întristându-mă intersecțiile cu sens giratoriu și am mai scris o
AZI, DUMINICA... (1) CINEMATOGRAFUL de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368571_a_369900]
-
frunza verde pictată/ în mătasea de china cu pulberi de jad și/ merge mai departe” (Isadorable, p. 16). Își pune întrebări „(Mă întreb dacă eu am visat visul meu, p. 77) și caută sensuri, „ochii mei de atunci/ întorceau prea albastrul bătrânului fluviu/ răscolind în același tablou milioane de pași/ conversații în cercuri absurde nisipul deșertul/ ca un uliu flămând cuibărit în viscere/ se roteau întrebările peste ultimul i sacadat” ( Imposibila uitare, p 51). Reușește cu vădită aplecare să deslușească rosturi
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
fug privirile spre tabloul lui Jean-Au-guste-Dominique Ingres Prințesa de Broglie (Pauline Eleanore de Galard de Brassac de Bearn), pictură în ulei pe pânză. Coafura este de o sobrietate marcantă, trăsăturile feței delicate, privirea atât de adevărată, iar rochia colorată în albastrul unui cer spălat de nori, albastrul adevărului... Atent la toate elementele ce compun lucrarea, pictorul francez a fost un reprezentant al neoclasicismului secolului XIX. Pieter Bruegel este prezent aici cu Secerătorii (The Harvesters), lucrare datată din anul 1565. El era
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Ingres Prințesa de Broglie (Pauline Eleanore de Galard de Brassac de Bearn), pictură în ulei pe pânză. Coafura este de o sobrietate marcantă, trăsăturile feței delicate, privirea atât de adevărată, iar rochia colorată în albastrul unui cer spălat de nori, albastrul adevărului... Atent la toate elementele ce compun lucrarea, pictorul francez a fost un reprezentant al neoclasicismului secolului XIX. Pieter Bruegel este prezent aici cu Secerătorii (The Harvesters), lucrare datată din anul 1565. El era pictorul cu cele două porecle: „Bruegel
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
dublate de politețe, pare să fie elementul comun care le caracterizează. Femeia jokeu, care preluase caii, dispăruse undeva, în direcția grajdurilor, lăsând în urmă o adieră fină de parfum. Majordomul, la fel de țeapăn și politicos ca David, ne conduce în „Salonul albastru”, după ce ne anunță, în prealabil, o sală imensă, dreptunghiulară, îmbrăcată în catifea de culoare albastru turcoaz, ca și draperiile înalte ( cât înălțimea salonului! ), cu ciucuri aurii ( probabil de aur! ), cu marginile din satin alb, care le scoate în evidență. Lustrele
DRUMUL APELOR, 51 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368624_a_369953]
-
îmbrăcată în catifea de culoare albastru turcoaz, ca și draperiile înalte ( cât înălțimea salonului! ), cu ciucuri aurii ( probabil de aur! ), cu marginile din satin alb, care le scoate în evidență. Lustrele, oglinzile uriașe, sobele, tablourile, toate au o tentă de albastru, emanând mult fast și bun gust. Din partea opusă, venind parcă de la capătul Pământului, observ o femeie îmbrăcată în alb, cu talie de viespe, care ne aduce cafelele. Adélaïde mă îndeamnă să gust, iar ea își aprinde o țigară. E, într-
DRUMUL APELOR, 51 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368624_a_369953]