1,494 matches
-
atât de nătâng încât să moară fără să fi făcut măcar turul închisorii? Pentru aceasta, Yourcenar l-a admirat nespus: Zenon, copilul ei fictiv. Înțelegerea de către Zenon că trebuie cel puțin să faci Yourcenar a citit tratatul de psihologie și alchimie pe care C. G. Jung l-a scris împreună cu Karl Kerényi, și se referă la el în notele pe marginea Pietrei filozofale. Pasajele din Epilogul lor trebuie să-i fi rămas adânc înscrise în memorie în timp ce își țesea intriga. Într-
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ar găsi în pântecele întunecat și tăcut al naturii. A citit și a deținut cărți scrise de strălucitul istoric al religiilor Mircea Eliade (1907-1986). Cartea lui, The Forge and the Crucible (Fierarii și alchimiștii, 1956), a fost o sursă pentru alchimia din Piatra filozofală ca și pentru aspectele din roman referitoare la rolul omului în cosmos. turul acestei închisori a fost în centrul credințelor pe care Yourcenar își construise propria ei viață, mai ales porțiunile ei nomade. Ca și el, fusese
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
încă o Golgotă/ a fost scoasă/ La licitație/ începută de la/ două holocausturi/ în sus" Serbiada (resturi de pisanie). La rândul ei, cea de-a doua sa carte de versuri a lui Bogdan Baghiu se deschide cu un text programatic intitulat Alchimia nebuniei, transparent elogiu al erosului care permite accesul spre țărmul "pe care crește floarea fără de tulpină terestră a Nebuniei", din care s-ar putea făuri piatra filozofală: Se spune despre petalele ei că ar fi fost create de Dumnezeu din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sunt tunet legiuind!", "vâltoarea/ flăcării-n furie" etc.). Poezia scrisă de Nicolae Ionel se hrănește, baroc, dintr-o eternă meraviglia și se deschide cu toți porii spre "irișii-astralei vederi!". Referințe critice (selectiv): Ștefan Aug. Doinaș, Lectura poeziei (1980); Al. Paleologu, Alchimia existenței (1982); Gh. Grigurcu, Existența poeziei (1986); Aurel Pantea, în "Vatra", nr. 1, 1991; Lucia Cifor, în "Limba română", nr. 2 (20), 1995; Ștefania Mincu, în "Paradigma", nr. 10-11-12, 1997; N. Steinhardt, Drumul către isihie (1999); Lucia Cifor, "Cuvânt înainte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de vedere, este una dintre ultimele cărți de versuri a lui Liviu Pendefunda, intitulată Poema monadelor și a trupului Falii 8 din anul 2010. Prima ei secțiune propriu-zisă, "Soarele Trandafirului", este notată în cuprins cu cifra 6 (corespondentul solar în alchimie), celei de-a doua, "Misterele lui Sin", îi corespunde cifra 9 (asociată în alchimie Lunii ca oglindă a timpului și simbol al perfecțiunii), celei de-a treia, "Hermes printre zodii", cifra 8 (corespondentul lui Mercur/ Hermes, intermediarul dintre mintea umană
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Poema monadelor și a trupului Falii 8 din anul 2010. Prima ei secțiune propriu-zisă, "Soarele Trandafirului", este notată în cuprins cu cifra 6 (corespondentul solar în alchimie), celei de-a doua, "Misterele lui Sin", îi corespunde cifra 9 (asociată în alchimie Lunii ca oglindă a timpului și simbol al perfecțiunii), celei de-a treia, "Hermes printre zodii", cifra 8 (corespondentul lui Mercur/ Hermes, intermediarul dintre mintea umană și absolutul solar) etc. etc. Ceea ce dovedește, din nou, faptul că poezia semnată de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se insinuează în textele poetice nu poate fi decât celălalt Hermes, Psychopompos, perfectul călăuzitor în lumea lui Hades, așadar însoțitorul funerar (cf. Walter F. Otto, Zeii Greciei. Imaginea divinului în spiritualitatea greacă). Să nu uităm, totuși, un atribut esențial al alchimiei: ambiguitatea, unicul atribut care, după Umberto Eco, a marcat-o "pentru secolele ce vin". Autorul Limitelor interpretării observa, pe bună dreptate, că nu se va ști vreodată cu certitudine "dacă ea vorbește cu adevărat despre metale și vrea cu adevărat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alchimiști ori mistici germani precum Theophrastus Bombast von Hohenheim, zis Paracelsus, sau Jacob Böhme la ontologia analitică actuală), ci și că toți acești afluenți se adună, într-o mișcare bine gândită, în jurul câtorva centri lirici turbionari: misticismul erotic, religia Poeziei, alchimia Verbului ori a existenței. E adevărat, totuși, faptul că universul artistic configurat de creația lui Horia Zilieru a lăsat încă de la început senzația că ar fi unul preponderent discordant. E posibil ca discordanța aceasta aparentă să datoreze foarte mult unei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
150-171; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 5-19; Florin Mugur, Marin Preda, FLC, 1983, 21; Ciocârlie, Eseuri, 13-29; Dimisianu, Lecturi, 104-118; Iosifescu, De-a lungul, 220-230; Marcea, Concordanțe, 220-225, 287-293; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 89-109; Paleologu, Alchimia, 96-103; Vasile Popovici, Marin Preda - timpul dialogului, București, 1983; Steinhardt, Critică, 129-132; Țeposu, Viața, 118-132; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 16-40; Vlad, Lectura rom., 65-79; Petru Poantă, Marin Preda al începuturilor, TR, 1984, 18; Constantin Sorescu, Cristian Popescu, Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
cu focul, precum Prometeu. Un îndreptar pentru o astfel de călătorie este cartea de față. După ce o parcurgi vei fi aceeași ființă unduindă, căci nu te vei dezice de Pascal, dar sigur te vei undui altfel, după regulile unor alte alchimii culturale. Vei vedea cu alți ochi firul de iarbă al lui Whitman, albatrosul lui Baudelaire și lebăda lui Mallarmé, căci ai călătorit în Thelema, școala ideală a fratelui Ioan, pe care o recomandă tuturor Rabelais și ai înțeles că ecuația
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ele încetează să existe, căci nu mai au bogăția imaginarului: aceste obiecte devin un obiect, aceste ființe devin o ființă precisă, aceste scenarii devin un eveniment precis, aceste idei devin o idee, aceste construcții imaginare devin un fapt. Secretul acestei alchimii a raportului Subiect-Obiect rezidă în abolirea terțului inclus. Echilibrul realității este astfel rupt dacă mă mulțumesc să rămîn în această stare, fără să devin conștient de conștiință și fără să devin conștient de incon-știință. Aici apare noțiunea centrală de univers
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Trialogul nostru a avut o poveste uimitoare în România. A fost tradus de disidenta română Doina Cornea, profesoară de filosofie la Universitatea din Cluj, și difuzat sub formă de samizdat în 1987, cu doi ani înainte de căderea lui Ceaușescu. DE LA ALCHIMIE LA RELIGIE Ideile lui Lupasco au atras atenția unui mare specialist în ezoterism occidental, Antoine Faivre, unul din apropiații lui Lupasco și care e citat de acesta în Universul psihic 7. În al său opus magnum, Acces la esoterismul occidental
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
printre sistemele propuse pînă aici în marginea curentelor hermetiste, cel al lui Stéphane Lupasco ar părea unul din cele mai apte să dejoace priza hidrei identitare, căci a pus la punct o știință a energeticului și a complexului, care întîlnește alchimia ridicînd logica dualitudinii la rang de lege universală a oricărei manifestări. [...] A gîndi în termeni de dualitudine potrivit frumoasei imagini a arcului și a corzii, pe care o propune Wunenburger , înseamnă a refuza să opui universul psihic și universul fizic
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
metafizică a Ființei unei metafizici a Cunoașterii, adică să le referi și pe una și pe cealaltă la o omogenitate principială. Înseamnă să substitui acestei opoziții o metafizică a Devenirii". Observația lui Antoine Faivre este capitală. Dincolo de cazul exemplar al alchimiei, filosofia lui Lupasco ne protejează de "hidra identitară", atît de amenințătoare în viața noastră de toate zilele. Gîndirea lui Lupasco se revelează ca apropiată de alchimie și de presocratici, dar și de gîndirea religioasă a lui Jakob Boehme 9. Filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o metafizică a Devenirii". Observația lui Antoine Faivre este capitală. Dincolo de cazul exemplar al alchimiei, filosofia lui Lupasco ne protejează de "hidra identitară", atît de amenințătoare în viața noastră de toate zilele. Gîndirea lui Lupasco se revelează ca apropiată de alchimie și de presocratici, dar și de gîndirea religioasă a lui Jakob Boehme 9. Filosofia lui Lupasco a atras și atenția credincioșilor, mai ales protestanți și catolici. Unii ortodocși s-au cantonat într-un refuz net, logica terțului inclus fiind pur
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în știința și cultura occidentală, American-Romanian Aca-demy of Arts and Sciences, Davis, California, 1992. • Constantin Noica, Simple introduceri la bunătataea timpului nostru, București, Humanitas, 1992. • Dumitru Constantin Dulcan, Inteligența materiei, București, Teora, 1992, p. 277. • Françoise Bonardel, Philosophie de l'alchimie. Grand Oeuvre et modernité, Paris, PUF, 1993, p. 433. • Thierry Magnin, Quel Dieu pour un monde scientifique?, Paris, Nouvelle Cité, 1993, pp. 83, 84, 117. • Academica, revista Academiei Române, n° 12 (36), octombrie 1993, studii de Mihai Drăgănescu, Ilie Pârvu, Fănuș
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
putem trage ? 153 7. Terțul inclus, teatrul absurdului, psihanaliza și moartea 156 Pentru un da sau pentru un nu 156 Lupasco și teatrul absurdului 160 Psihanaliza și moartea 166 8. Dumnezeu 173 Orgasmul lui Dumnezeu 173 Dialogul jubilatoriu 176 De la alchimie la religie 179 9. Dialogul întrerupt : Fondane, Lupasco și Cioran 183 Românii din Paris 183 Despre non-contradicție ca pact cu diavolul 186 Ce voia acel Om? 191 10. Abellio și Lupasco Un ideal împărtășit: convertirea științei 195 Raționamentul logic e
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
incrimina. De la K. Heussi și F. Meineke la K.R. Popper și analiștii mai noi, fenomenul istoric continuă să rețină luarea-aminte, fără a se ajunge totuși la un consens. Pentru Valéry, istoria nu era decât "produsul cel mai primejdios" rezultat din alchimia spiritului uman. La antipod, se pot aminti atâția gânditori, mai ales din sfera atinsă de ideologia marxistă, care vedeau în istorie un instrument de cunoaștere și un mijloc de a înrâuri masele pe linia unui militantism de clasă. Istoriografia romantică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
CARREIRA, Portugalia. Matthieu Béra este conferențiar la Universitatea Bordeaux IV, specialist în sociologia artei și a culturii și în istoria gândirii filosofice. Yvon Lamy este profesor la Universitatea din Limoges; a mai publicat L'artiste et la gantière (1989), L'alchimie du patrimoine (coord., 1996), Le mécénat culturel d'entreprise et ses bénéficiers (1997). Matthieu Béra, Yvon Lamy, Sociologie de la culture (c) 2003, Armand Colin (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o spori, a o întreține, a o transmite. • Ce face patrimoniul La rândul său, procesul de patrimonializare impune publicului o nouă raportare la obiecte, conduite reglementate juridic, adesea obligatorii (cu riscul unor sancțiuni oficiale). Are loc, în acest sens, o "alchimie", altfel spus, o operațiune magică care ia mai multe forme: patrimoniul înglobează valori naționale și istorice, de interes general, care depășește particularismul și interesele private; aceste fenomene de "ridicare la generalitate" (Boltanski, 1990), de "obiectivare" (Heinich, 2000) și de colectivizare
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în mijloace. Ea depune un efort de "transfigurare" a relațiilor economice și a raporturilor de dominare (legături afective, fraterne, charismatice), și asta prin jocul unui cuvânt care eufemizează sau maschează o realitate "obiectiv" fondată pe interes. El vorbește de o "alchimie simbolică". Adevărul acțiunii religioase este că are două adevăruri: adevărul economic și adevărul religios care îl neagă" (1994, capitolul IV: "L'économie des biens symboliques"). Autonomizarea câmpului (religios) se poate măsura prin dezvoltarea unui corp de profesioniști care elaborează și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologie, Minuit, Paris, 1998a. L'Art contemporain exposé aux rejets. Études de cas, Jacqueline Chambon, Nîmes, 1998b. LAMY Yvon, "Du Monument au patrimoine. Matériaux pour l'histoire politique d'une protection", în Genèses, nr. 11, 1993, pp. 50-78. (coord.), L'Alchimie du patrimoine, Maison des sciences de l'homme d'Aquitaine, Bordeaux, 1996. LATOUR Bruno, Pasteur: guerre et paix des microbes, urmat de Irréductions, La Découverte, Paris, 2001 (ed. I, 1984). LEVERATTO Jean-Marc, La Mesure de l'art. Sociologie de la qualité
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și o serie de aspecte oarecum paradoxale, specifice acestui timp. În plin Ev Mediu, științele și lumea cultivată nu făceau distincție între ceea ce anticii numeau a fi goetia (magia neagră) și theourgia (magia albă), între astronomie și astrologie, chimie și alchimie, numerologie, figuri geometrice mistice și matematică. Mai mult, "Biserica însăși nu nega existența magiei, ea condamna doar magia neagră ca pe o manifestare diabolică"40. Odată cu apariția doctrinei "demonologice" lucrurile se schimbă, deși inițial ea era destinată identificării adepților unei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
originar al termenului. Astfel, practicarea necromanției presupunea înfricoșătoarea tehnică a chemării umbrelor morților pentru a afla viitorul, pentru a cere sfat, pentru a ucide, pentru a constrânge pe cineva sau pentru a crea iluzii ori pentru a învăța de la demoni alchimia. Pe de altă parte, termenul în sine a fost preluat și transformat în limbajul curent din necromanție în nigromanție. De această dată, el numea cu totul altceva: magia neagră, magia demonică a Evului Mediu târziu. Acolo unde vânătoarea de vrăjitoare
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
oferă Ioan Petru Culianu în Eros și magie în Renaștere. 1484. Aici autorul încearcă, printre altele, să găsească o serie de explicații referitoare la apariția spiritului științific modern plecând de la momentul Renașterii. Este un fapt cunoscut deja că magia, astrologia, alchimia și alte practici spirituale (includem aici și divinația) ocupau la acea vreme statutul de științe și erau extrem de respectate. Se studiau în universități și școli cu renume și aveau reprezentanți de seamă (Giordano Bruno și Agrippa von Nettesheim sunt doar
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]