1,515 matches
-
profunde ale personalității creatoare (Bacovia, Vieru). Schițând o biografie a poetului basarabean, autorul constată repede că aceasta este "resorbită" de operă, ca și în cazul genialului băcăuan, și abandonează proiectul. Puține evenimente exterioare sunt revelatoare spre a lumina sensurile operei. Alchimia creației rămâne misterioasă. Amplul eseu critic dedicat autorului Scrisorii pierdute poartă, nu întâmplător, titlul Caragiale abisal, reconfirmând vocația adâncimilor. Cu o tenacitate rară, autorul urmărește firul discursului critic, adunând fără odihnă argumente din sfera umanistă și din științe, pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mântuitorului ca pâine de împărtășanie" (op. cit., p. 257). În concluzie, subscriem la această frumoasă metaforă critică, ce-l proiectează pe Grigore Vieru în cea mai atrăgătoare lumină: Fiind un bacovian de contrast, Vieru a abandonat (asta e o certitudine) și alchimia negativă, atât de paradoxală. Reamintesc, alchimiștii voiau să transmută plumbul în aur. Bacovia a procedat à rebours: a degradat aurul în plumb. Grigore Vieru transformă vegetalul în aur. Florile lui nu mai sunt de plumb, ci sunt flori de aur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai ales argumentat prin metoda transdisciplinarității. Ideile vehiculate în eseul de față reprezintă o viziune originală asupra creației poetice a lui Ion Barbu, cu accente preluate din sistemul epistemologic al lui Gaston Bachelard, din psihanaliza jungiană, filosofie, mituri străvechi, din alchimie și din ezoterism. De asemenea, sunt evidențiate afinitățile de gândire ale poetului cu dogmatismul lui Blaga, un alt poet însetat de mister, concept care devine ținta supremă către care tinde cunoașterea poetică, precum și afinitățile de stil și de imagine poetică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Punct de purcedere, 2. Călătorie printre contemporani: E. Lovinescu, 3. În oglinda altor contemporani, 4. Tudor Vianu, 5. G. Călinescu, 6. "Impasul poetului" și al criticii, 7. În cvasi-postumitate, 8. Viziunea cosmologică, 9. De la canonul matematic la cel poetic, 10. Alchimie și poetică, 11. Intermezzo biografic, dar nu numai, 12. Punct de ajungere: textualizarea) și (II) Ermetismul canonic (parte secundă, ale cărei capitole se dispun într-o fermecătoare heptaedrie "transdisciplinară" 13. Antimodernismul barbian, 14. Calea fenomenologică, 15. "Întocma dogma", 16. Spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
probleme 127 Aureliu GOCI Un eveniment de excepție în critica și istoria literară Descrierea fenomenologică a operei bacoviene 130 Constantin TRANDAFIR Bacovia într-o tălmăcire impunătoare 132 Mircea DINUTZ O carte de referință "Complexul Bacovia" 135 Carletta Elena BREBU Matricea alchimiei negative 139 Virginia BLAGA "Complexul bacovian" 141 Ion IACHIM "Complexul Bacovia" sau Fenomenul Codreanu 144 Șerban CODRIN Theodor Codreanu și "Complexul Bacovia" 145 FRAGMENTELE LUI LAMPARIA, CRAIOVA, FUNDAȚIA "SCRISUL ROMÂNESC", 2002 Edgar PAPU Un gânditor aforistic 150 Teodor PRACSIU Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nucleu constitutiv literar (reprezentat de poezie) și o zonă amorfă, a textelor non-ficționale în proză, a căror literaritate este condiționată de anumiți factori externi. Întrebarea legitimă, pe care, de altfel, nu a ignorat-o nici Aristotel, este prin ce subtilă alchimie poate deveni limbajul - care este în mod obișnuit un instrument de comunicare și de acțiune - un mijloc de creație. Și, evident, pe această cale se întorc în atenție foarte subtilele corespondențe și infiltrări dintre dinamica genurilor, pe de o parte
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Ungheanu, Lecturi, 141-152; Vaida, Mitologii, 209-213; Stănescu, Jurnal, I, 242-245; Ardeleanu, Mențiuni, 233-237; Dimisianu, Opinii, 189-193; Dobrescu, Foiletoane, I, 55-61, II, 207-214; Paleologu, Ipoteze, 309-316; Grigurcu, Critici, 30-54; Munteanu, Jurnal, III, 263-268; Felea, Prezența, 183-191; Regman, Noi explorări, 267-286; Paleologu, Alchimia, 177-182; Grigurcu, Între critici, 106-109; Marcea, Concordanțe, 310-343; Râpeanu, Memoria, 63-67; Cristea, Modestie, 217-222; Ciopraga, Propilee, 266-283, 361-367; Ștefănescu, Dialog, 154-161; Adam, Planetariu, 196-201; Sorescu, Ușor cu pianul, 93-105; Șerban Cioculescu interpretat de..., îngr. și pref. Mircea Vasilescu, București, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
putut să i se sustragă” (Fouchet, 1984, p. 12). Cu atât mai mult cu cât căutarea voluntară a interculturalității va fi o constantă În demersul artistului. Ceea ce frapează În opera sa este acea poezie a cărei frumusețe se Întrevede prin alchimia formelor din care știe să extragă armonia. Viziunea sa picturală se bazează tocmai pe diversitatea stilurilor care l-au influențat, astfel Încât un element propriu, la origine, unei anumite culturi servește drept bază unui element provenind dintr-o altă cultură. Descrierea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
caută puritate va găsi distrugere! Acest avertisment este valabil atât pentru culturalismul static, cât și pentru economismul reducționist, de unde principiile pluraliste ale „sitologiei”. Locul conține În mod natural un cod de selecție care instituie „vămi nevăzute” În ceea ce privește amestecul de influențe, „alchimie” secretă manifestată În identitățile culturale. Metamorfozele sunt semnul unei dinamici deschise și nedeterminate. Tot așa cum credințele Împărtășite impregnează concepțiile asupra lumii, conceptele care se vor științifice nu se sustrag nici ele acestor influențe și nu sunt de fapt decât mituri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
un spirit occidental proaspăt debarcat În Japonia ajunge să desconsidere sauchiar să ridiculizeze ritualizarea exagerată a relațiilor și a modurilor de funcționare, el uită, pe de o parte, că doar invizibilul e japonez, adică faptul că esențialul se situează În alchimia internă a individului, iar, pe de altă parte, că din kata se naște o conștiință superioară. Japonia este un ținut al imanenței, mai degrabă decât al transcendenței. Aici se consideră că adevărul, ca și cunoașterea, nu provine dintr-o cauză
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
complexe. Exact ca vârful aisbergului care se vede. Aisbergul aflat la suprafața apei, partea vizibilă, fiind materia, zona mai redusă, psihologic fiind conștientul. Iar zona nevăzută inconștientul, spiritul, sufletul etc., adică partea cea mai extinsă, exact unde se află adevărata alchimie a omului. De ce lumea este atât de prinsă în aceste plăceri, parcă am trăi într-o lume hedonică, toți aleargă după așa ceva, nu mai contează alte aspecte ale vieții. Țin să te felicit pentru un tânăr, să constate acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
se prăbușească treptat. Acest treptat fiind doar un minut. Roxana începuse să geamă. Fetița nu știa ce se întâmplă, dar, văzând-o pe mama ei atât de speriată, a început să plângă. Venise momentul zero. Moment ce face parte din alchimia existențială. Momentul pe care noi, oamenii, îl numim momentul de șoc, care pe unii îi destabilizează pentru o vreme sau pentru totdeauna pe alții. Iar pe majoritatea schimbarea "curenților" îi fortifică karmic. Indiferent cât de tare i-a traumatizat. Momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
ani. Din chiar prima însemnare e dat tonul întregului jurnal: Camil Petrescu nu poate să nu se gîndească la Iisus, dacă nu să se și compare cu el. Într-adevăr, toate "notele sale zilnice" ne introduc și mai mult în alchimia intimă a singurului scriitor român care se poate mîndri că a cumulat toate variațiile posibile și ale orgoliului, și ale vanității. Există scriitori orgolioși. Există scriitori vanitoși. Camil Petrescu a reușit să dezică toate tratatele de morală ce despart orgoliul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
66-72; Grigurcu, Poeți, 51-71; Cândroveanu, Poeți, 47-53; Popescu, Cărți, 9-12; Cristea, Faptul, 78-82; Moraru, Semnele, 41-51; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 200-201; Grigurcu, Critici, 535-540; Tomuș, Mișcarea, 94-97; Martin, Paranteze, 61-68; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 21-44; Bucur, Poezie, 254-270; Paleologu, Alchimia, 81-87; Cotruș, Meditații, 207-228; Dimisianu, Lecturi, 119-122; Pop, Lecturi, 63-67; Grigurcu, Între critici, 123-126; Manolescu, Teme, VI, 9-14; Grigurcu, Existența, 37-42; Călinescu, Biblioteci, 256-262; Regman, De la imperfect, 215-219; Cistelecan, Poezie, 172-178; Ștefănescu, Prim-plan, 121-127; Cândroveanu, Lit. rom., 248-251; Crohmălniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
lipiți: "dânsul predilect era "la danza", de origine africană și din Antile, pe care francezii îl adoptaseră pentru dulcea lui senzualitate, în contrast cu lejeritatea furioasă a cancanului"122. Tangoul apare ca fenomen de sine stătător prin anii 1880-1900 și este o alchimie particulară care are ca rezultat crearea unei noi forme de cultură. Sinteză între dans, muzica și poezie, într-un context social deosebit și într-un spațiu geografic redus (cele două orașe care se află de o parte și de alta
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
-o și, deci, transmițând-o altora. "De câte ori, scufundat în cele mai negre depresii, în cea mai cumplită disperare, actul creator nu a fost salvarea și protecția mea! Credeam în acele momente în Pavese, care spunea că, atunci când suferim, învățăm o alchimie care transformă în aur nămolul și nefericirea în privilegiu."66 La numai douăzeci și unu de ani, pradă primului val de insomnii -prezente neîncetat, de acum înainte, în viața sa Cioran scrie Pe culmile disperării și o rupe cu filosofia, acel "divertisment
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de admirația și venerația lor”, ci “o vor considera o povară ”. Faptul că atât în regnul zeilor, cât și în cel uman, are loc un salt calitativ nu mai trebuie, credem, demonstrat. Există păreri, la care subscriem și noi, că alchimia nu a căutat transmutația metalelor ci, această operație nu era decât un artificiu esoteric pentru a masca adevărata preocupare, a spiritualizării omului și a mediului său sau cum dintr’o ființă umană se poate face un zeu . “Ei [alchimiștii] raportau
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cu ea, deci din Piatră Filosofală. Corelația dintre “corpul radios”, subtil, al zeilor, Piatra Filosofală banală în planul lor de existență, precum și proprietățile conferite posesorului ei, conduc la aceeași concluzie, unică, a aspectului de simbol esoteric al acesteia. Și, schimbând alchimia pe astrologie, trebuie să amintim pe (citat de ). Anume, păcatul idolatru al Israelului în deșert, adică adorarea vițelului de aur este o recidivă, ca și cultul lui Mithras, a unuia caracteristic epocii Taurului. Epoca Simbol Limite cronologice Taur F 4
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ed. Iași, 1999, Bucolicele și Georgicele, Iași, 1997; Lev Șestov, Extazele lui Plotin, Iași, 1996; Psalmii, Iași, 1997; ed. Iași, 2001; Shakespeare, Regele Lear, Iași, 2000. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 93-96; Regman, Colocvial, 279-295; Doinaș, Lectura, 236-242; Paleologu, Alchimia, 152-155; Valentin Silvestru, Lumini și penumbre, AST, 1985, 10; Grigurcu, Existența, 462-465; Sorin Antohi, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie, ATN, 1987, 3; Florin Faifer, Un poem al mâniei, CRC, 1990, 21; Aurel Pantea, Extazul convulsiv, VTRA, 1991, 1; Vasile Spiridon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
-nu ceea ce este, ci ceea ce există, -aceasta duce spre participarea sportivului la esența lucrurilor și a sinelui (cerc, dramă sacră, numere de aur, spațiu ordonat, spațiu supus ordinii, vizualizare); -ca mișcare sacră, de credință, jocul sportiv atrage magia și superstițiile (alchimia, astrologia, magia, medicina, mantica, știința talismanelor), -ca formă a științei sportul atrage inițiații, ce utilizează instrumente noi și tehnici aparent secrete, poate ca misterele să fi fost la temelia antrenamentului prin hipnoză; -ca artă religioasă, sportul presupune costumație (regalia), anumite
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ce trimit spre relații: - culori contrarii - alb-negru - forțe nocturne, negative, involutive - negru; - forțe diurne, pozitive și evolutive - alb; - origini, începuturi, impregnări, ocultări - negru, - apoi urmează strălucirea - albul. Albul este culoarea pentru cântăreții cerului (Sfântul Duh este un porumbel alb). În alchimie (albedo) urmează după înnegrire, nigredo. În latină, candidus, demonstrează că oficierea în alb a arbitrilor sumerieni, egipteni, druizi cere puritate. Din punct de vedere simbolic, cercul este opus pătratului, care trimite la pământ, transformarea cercului în pătrat de altfel imposibilă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ce trimit spre relații: -culori contrarii - alb-negru -forțe nocturne, negative, involutive - negru; -forțe diurne, pozitive și evolutive - alb; -origini, începuturi, impregnări, ocultări - negru, -apoi urmează strălucirea - albul. Albul este culoarea pentru cântăreții cerului (Sfântul Duh este un porumbel alb). În alchimie (albedo) urmează după înnegrire, nigredo. În latină, candidus, demonstrează că oficierea în alb a arbitrilor sumerieni, egipteni, druizi cere puritate. Toate structurile din stadion devin o MARCĂ A TRANSFORMĂRII FIINȚEI UMANE individuale și colective: teren de golf, teren de fotbal
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
privilegiată îl leagă de Erasm din Rotterdam), regăsindu-se, alături de savanți, erudiți, profesori clasiciști, într-o veritabilă „republică a literelor”. Își scrie în Țările de Jos majoritatea operei - lucrări istorice, corespondență, poezii, după ce, mai tânăr fiind, produsese un tratat de alchimie sub pseudonimul Nicolaus Melchior. Revine în țară în 1542, pentru a îndeplini noi misiuni politice și la conducerea Bisericii Catolice, fiind considerat timp de un sfert de veac omul providențial pentru regatul ungar. Este consilier și cancelar aulic, episcop de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
sociale. Este Îndeobște admis faptul că sociologia este asociată procesului modernității, corpusul său de concepte, idei și teorii fiind, de regulă, supuse testării, falsificării, rigorii faptelor examinate după metodologia de specialitate. În spatele acestei reciprocități (teorie - evidență empirică) se produce o „alchimie” interesantă a raporturilor dintre teorie și realitatea socială observată, care ridică un semn de Întrebare asupra naturii științei generale a societății ca prototip al raționalității și, simultan, ca produs al modernității. Este vorba despre o caracteristică intrinsecă a practicii metodologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale fiecărui partener). Urinare cu frecvență crescută și în cantități mici. Tratamentul complet se realizează pe o durată cuprinsă între șase și opt luni. O'Hanlon și Beadle, 1998. Programul se desfășoară pe o durată de aproximativ șase săptămâni. Dacă alchimia nu se produce, vindecarea are puține șanse să apară și terapeutul este nevoit să identifice cauzele acestei rezistențe. Consultarea unui sexolog diferă de alte consultații medicale și psihologice. Supravegherea medicală continuă și sexoterapeutul rămâne în contact permanent prin poștă cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]