3,081 matches
-
de alții nu - de mine. Atât venin în suflet ș-atît amar în gând Încât, dac-aș putea-o ca să răsuflu adânc Și bine, aș învenina vremea în care-s osândit De a trăi. O, geniu ce pătrunzi Nemărginirea, iartă c-amărăciunea mea M-a-nvins! Tu știi să judeci și știi că nefericea Ades scrintește șirul gîndirei și o face {EminescuOpVIII 273} Să meargă tocmai contra la calea ceea care Ar trebui s-urmeze; 2257 O, simt cum al meu suflet
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu-ți fii vrăjmașă ție și de-aceea nu lăsa {EminescuOpVIII 473} Pe fantasma sărăciei palide în casa ta... Tu nu știi ce faci, tu încă sărăcia n-o cunoști, Ce apasă nendurată pe spinarea celor proști, Tu nu știi amărăciunea și mărimea crudei lipse Care-n umărul mulțimii a ei ghiară și-o înfipse Și nici munca cea cumplită și nici miile de chinuri Ce apasă mintea noastră, zdrobind inimele-n sânuri. Viața ta ai petrecut-o-n opulență Știi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
știuseră a se ținea într-o atârnare slabă de guvernul romeu (roman-răsăritean) și nu o dată-i arătase colții Bizanțului. Asprimea cu care se percepea darea, confiscarea turmelor de vite și celelalte asupriri din partea guvernului umpluse de astă dată paharul de amărăciune, de-ntrecea marginele. împinși la estrem de-o dreaptă oțărâre, știindu-și propria lor superioritate numerică și fizică, românii, și cu ei bulgarii, căutară scăpare în răscoală cu arma-n mână. Doi români isteți, frații Petru și Asan, se puseră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe papa persistând cu încăpățînare asupra unui infaibil non possumus, până în momentul când, în fața voinței marilor puteri, totuși va ceda, pentru că nu va putea face altfel. Noi suntem departe de a amenința pe România, mai curând fiind dispuși a îndrepta amărăciunea contra politicei austriace, ce n-a știut să prevadă lucrurile mai bine. Desigur că pentru comitele Andrassy n-ar fi fost o osteneală supraumană să câștige la Congresul din Berlin o stilizare mai clară și mai practică pentru art. 55
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
actuale, o mai rea laudă nu i se poate face unui ministru român decât aceea de a-l proclama amic al Austriei și al părții ei de dincoace de Leita, a Ungariei. În săptămânile din urmă ungurii au umplut cupa amărăciunilor pentru o jumătate a poporului românesc. Nu mai vorbim de călătoria arhiducelui moștenitor în Ardeal. Ziarele ungurești au falsificat până și numele localităților din Unedoara; numele munților, ca Retezatu și ca Negru, au fost transcrise fals în ziarele ungurești; s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe lumânare pentru neuitare și ne rugăm lui D-zeu ca așa [să] fie. Apoi s-a supărat d. C. A. Rosetti. Și-a dat demisia din Adunare, a depus mandatul său în mâna alegătorilor și, cu inima plină de amărăciune, a părăsit țara, pentru a mânca din nou pînea neagră a exilului, udată cu lacrimi. Un alai de jalnici patrioți l-au petrecut până la marginea târgului, unde, luîndu-și toiagul în mână și scuturând de pe încălțăminte praful unei patrii ingrate, au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acest seminar profesori români, formați la Blaj, la iezuiții din Pesta, în seminarul Sfânta - barbara din Viena ori în colegiul De propaganda fide din Roma, c-un cuvânt cei mai distinși dintre preoții românilor greco - catolici. Acest plan produsese oarecare amărăciune chiar în cercurile chemate a da elementele pentru realizarea lui, căci, deși buni catolici, cei mai mulți dintre preoții români uniți sunt încă și mai buni români. Astfel tocmai din aceste cercuri a străbătut știrea că monseniorul Paoli primește din Viena o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
știrea despre înființarea metropoliei din București, două dintre ziarele capitalei, "Binele public" și "Romînia liberă", au grăbit a da expresiune simțimântului de jignire pe care știrea aceasta l-a produs în țară. Abia acum, după ce-am fost atinși de amărăciunea colegilor noștri liberali, noi, organ al elementelor conservatoare, ne-am pronunțat și noi asupra atitudinei ce credem că trebuie să se ia față cu propaganda catolică. Și astă dată însă am fost cei mai moderați; un singur cuvânt aspru nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
memorie a sublimului domn romîn! Istoria ne spune că, în toată glorioasa lui domnie, neobositul și neînvinsul erou, care a avut pe rând să lupte cu toate limbele străine ce ne înconjurau, a dus o viață de griji și de amărăciuni. Trecând în mormânt, scăpase de ele; readus pe pământ, reînviat în memoria noastră, fatalitatea se vede că cere să i se verse cupa amărăciunii și în simpla figurațiune, spre a-i chinui sufletul pe unde se va fi aflând astăzi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lupte cu toate limbele străine ce ne înconjurau, a dus o viață de griji și de amărăciuni. Trecând în mormânt, scăpase de ele; readus pe pământ, reînviat în memoria noastră, fatalitatea se vede că cere să i se verse cupa amărăciunii și în simpla figurațiune, spre a-i chinui sufletul pe unde se va fi aflând astăzi. Putea fi ceva mai cuviincios și mai corespunzător simțimântului de venerațiune ce viază în tot românul pentru memoria lui Ștefan Vodă decât să participe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acest conflict pierdem adeseori bucuria de a trăi și dorința de a lupta; acesta e izvorul relei dispoziții care muncește pe oamenii culți din mai toate țările. Arta antică însă, precum și cea latină din veacul de mijloc erau lipsite de amărăciune și de dezgust, erau un refugiu în contra grijelor și durerilor. Literatura și artele sunt chemate dar să sanifice inteligențele de această boală psicologică a scepticismului, și de aceea, în amintirea acelei arte, care putea face asemenea minuni, am pus acestei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pretextul aparent, inscripția pentru cei naivi, influența electorală - scopul veritabil și unic al activității Clubului. Odată viciat în originea sa, nu ideile sunt lucrul de căpetenie pentru el. 363 {EminescuOpXIII 364} ["SCRIIND ACELE ȘIRURI... "] 2270 Scriind acele șiruri pline de amărăciune ne-a trecut prin minte raportul ambasadorului bizantin, Priscus, trimis la Curtea lui Attila. Acolo găsi un roman care fusese adus ca prizonier, dar își recâștigase libertatea și se afla bine. Acesta spuse uimitului Priscus: că aci nu e eternă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
puterii incontestabile a împăratului. ― Nu poate exista decât un singur motiv pentru care ești atât de rezervat, tată. ― Și care să fie acesta, fiule? ― Invidia de a nu fi avut curajul să valorifici tu însuți descoperirea zeților. Kasser zâmbi cu amărăciune. Ținuse într-adevăr secretă timp de mai bine de zece ani descoperirea planetei zeților fiindcă îi fusese frică exact de ceea ce dorea să facă acum fiul său. Îi omorâse cu mâinile lui pe cei doi exploratori care îi prezentaseră raportul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
căzuseră din tavan. Trase spre el o carte și își potrivi ochelarii, blestemîndu-și încăpățînarea cu care refuza operația simplă care i-ar fi redat perfecțiunea vederii. Abia dacă citise o frază, când ușa cabinetului său se dădu de perete. Uitîndu-și amărăciunea, ridică repede privirile, sperând să îl vadă pe Aloim. În locul feței bucălate a tovarășului său, ochii Abatelui dădură de chipul congestionat al Mariei. ― Ești teafăr? ― Da, n-am nimic, răspunse Abatele cu o voce stinsă. O să trebuiască însă să chem
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
așa de bucuros? ― De ce n-aș fi? Afară e o vreme excepțională, mă simt sănătos și încrezător în viitor, aș putea jura că din icoana de pe hol mi-a zâmbit însuși Sfântul Augustin cel Nou. Abatele surâse și el, cu amărăciune, întrebîndu-se dacă superficialitatea lui Aloim sau propriile nesiguranțe îl fac incapabil să se bucure alături de tânărul său amant. Inițierea Mariei fusese un impuls de moment și știa că declanșase un șir de evenimente care nu avea cum să mai fie
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai degrabă aplecat să-ți folosești puterile pentru eliminarea adversarilor... Tânărul clătină din cap. ― E nedrept să faci o asemenea presupunere! ― E treaba mea să fac presupuneri. Le spun inspirații divine. Aloim tăcu. Abatele îl lăsă să se cufunde în amărăciunea a ceea ce el credea că e o înfrîngere și, când simți că liniștea din încăpere începea să zumzăie, vorbi încet, dar cu glas aspru. Avea să îi acorde lui Aloim o șansă. La urma-urmei, Mariile nu erau cu nimic mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și morale În faptul nașterii noastre, și nu În faptele vieții noastre? Fără respect pentru raționalitatea oricui și fără empatie, modernitatea democratică este o vorbă calpă. Eugeniștii fac parte din categoria mai vastă a „intelighenției” românești care, o spun cu amărăciune, nu și-a pus și nu Își pune problema În acest chip, chiar dacă unii dintre ei se pretind antietatiști și anticolectiviști: „Îndrăzneala de a imagina oamenii ca stăpâni nu doar ai destinelor individuale, ci și ai prezentului și viitorului colectiv
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doar În măsura intereselor și a dispoziției afective de moment. Însă există și un aspect strict intelectual, care ține de potențialul fiecăruia de a realiza diferențierile semantice. De aici și limitele, dar și farmecul dialogului din „comunicare” - ex. uneori trăim amărăciunea faptului că nu am Înțeles În măsura În care am fi dorit mesajul interlocutorului, alteori, dimpotrivă, trăim satisfacția faptului de a vedea că prin Înțelesul nostru am Îmbogățit registrul semantic al gîndirii interlocutorului. * „Ah, ce ușor ne lăsăm convinși de persoanele pe care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bunul plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc grozav pentru cei doi protagoniști... Multe sunt durerile care îi pândesc pe cei ce caută liniștea sufletească a filosofului și ataraxia înțeleptului epicurian! Amărăciunea, suferința, distrugerea asociate acestei experiențe-limită nu pot reprezenta ceva ideal și dezirabil în viața unui individ. Așa cum nu e de dorit nicio boală gravă, periculoasă și care lasă urme. Băiatul cu forme feminine delicate - Lucrețiu nu exclude ipoteza unei povești
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Fundațiilor Regale, unde Camil Petrescu era la acea dată secretar de redacție (redactor-șef fiind atunci, cum se știe, Paul Zarifopol). După apariția lor în revistă, Camil Petrescu a publicat tot acolo cunoscutul său articol Amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu și amărăciunile calofilismului, cules ulterior, cum, de asemenea, se știe, în Teze și antiteze. Să fi considerat N. Manolescu acest vestit text drept „introducere”? Firește, ar fi putut controla aceasta, luând pur și simplu în mână volumul acelor Amintiri, apărut în Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și o păstrăm numai dacă știm să o Întreținem.) Pisica se bucură când se sparge oala cu smântână. (Profitorii se bucură de necazul altora.) O nenorocire nu vine niciodată singură. (Probabil pentru faptul că o persoană care deja a cunoscut amărăciunea unui mare necaz Își pierde Încrederea și nu mai este În stare să vadă oportunități nici măcar În Împrejurări favorabile nou-apărute, pe care le consideră chiar ostile.) Omul nervos n-are nici ochi, nici urechi. (Cel exasperat, de exemplu, de o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de mari ar fi, se Închină În fața bucuriei supreme de a putea trăi.) Unii Învață prin suferință, alții prin experiență. (De regulă, Încăpățânații, orgolioșii sau cei săraci cu duhul sunt cei care ignoră pățaniile altora, trebuind să trăiască ei Înșiși amărăciunea propriilor eșecuri: „Urmează - spune un alt proverb - drumul pe care l-au făcut oamenii mari”.) „Trebuie virtuți mai mari și tărie mai multă pentru a ști să duci o viață fericită, decât pentru a Îndura nenorocirea.” (La Rochefoucauld) Omul, cât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ști rău ceea ce știi; a ști ceea ce n-ar trebui să știi.” (La Rochefoucauld) Îi dai măgarului smochine, el se duce să mănânce mărăcine. Când investim Încredere deplină În cel care nu știe s-o prețuiască, nu ne rămâne decât amărăciunea constatării faptului că am „stricat orzul pe gâște”: „Răchita, oricât ai Îngriji-o, tot lemn netrebnic rămâne”.) „Marea noastră greșeală este că Încercăm să solicităm fiecăruia În parte virtuțile pe care nu le are, neglijând a le cultiva pe cele
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
măsură: bunul-simț provine, de fapt, dintr-un accentuat simț al măsurii pe care-l are persoana În cauză. Μ Poetul, ca și filosoful, spiritualizează materia, dar o face În ritmuri lirice. Μ Fiecare vârstă a omului Își are reușitele și amărăciunile ei. Este cunoscută, În acest sens, remarca făcută unui copil de către un bătrân: „Copile, tu cu fiecare zi care trece Înveți câte ceva, pe când eu, cu fiecare zi care trece, uit câte ceva”. Μ Nu toate actele de autoblamare pot fi privite
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Raskolnikov, sub influența iubirii Soniei, care, urmându-l la ocnă În Siberia, Îi dă o lecție despre ce Înseamnă să-ți asumi În mod altruist o parte din suferința altuia. Μ Chiar și adevărul are istoria lui: se naște din amărăciunea unei erori sau din avântul unei iluzii promițătoare; copilărește, apoi, Încercând să se impună tot mai mult prin argumentele sale; la vârsta maturității, ne cucerește prin robustețea certitudinilor sale; iar la bătrânețe - atunci când argumentele pe care el ni le-a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]