60,806 matches
-
nu sunt decât tranzitorii și n-au necesitat modificarea posologică. Tratamentul n-a trebuit să fie întrerupt decât la doi pacienți, datorită apariției unei simptomatologii hipomaniacale. Ambrosini și colab. (1999) evaluează eficiența și toleranța sertralinei în cadrul unui studiu deschis realizat ambulatoriu asupra a 53 de adolescenți care prezentau un episod depresiv major. După două săptămâni de tratament, scorurile obținute la diferite scări de evaluare arată toate o ameliorare semnificativă, ameliorare maximă după 10 săptămâni de tratament. Referitor la posologia utilizată (50-200
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sever și prelungit asupra funcționării sociale, familiale și academice ale unui adolescent, fără a mai vorbi de riscul suicidar. SPITALIZARE ȘI SCHIMBĂRI ALE MODULUI DE VIAȚĂ Dacă în cea mai mare parte a timpului tratamentul depresiei la adolescență se efectuează ambulatoriu în cadrul consultațiilor psihiatrice și psihoterapeutice, putem fi puși uneori în situația de a propune adolescentului o internare completă. Acest lucru se va întâmpla mai ales în cazul unei depresii grave, a unei depresii însoțită de idei delirante congruente sau nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această opțiune se opune primului obiectiv și poate fi cauza unei amplificări a excitației într-o situație individuală și familială care este deja marcată prea mult de aceasta! În legătură cu programul de luare în îngrijire, au fost propuse numeroase strategii: îngrijire ambulatorie intensivă temporară (intervenții de criză), spitalizare de zi, protocol terapeutic particular adesea în cadrul unei terapii scurte (terapie cognitiv-comportamentală, terapie familială) etc. În literatura științifică nu se întâlnesc studii care să compare eficiența acestor diverse metode și chiar dacă ar exista, mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
manifestări simptomatice, Stoelb și colab., 1998, Goldston și colab., 1998). Prezența unuia sau a mai multora dintre aceste simptoame trebuie în mod imperativ să impună o acțiune de îngrijire energică, de preferință o spitalizare imediată mai degrabă decât o dispensarizare ambulatorie inițială: este vorba de a proteja cu prioritate acest tânăr de amenințarea unei recidive precoce și apoi de a trata această suferință depresivă... FACTORII DE RANGUL DOI: DIMENSIUNEA IMPULSIVĂ ȘI TULBURĂRILE DE PERSONALITATE Evaluarea constă în identificarea: - conduitelor impulsive: vagabondaj
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
punct de vedere, foarte revelatoare. În capitolul „tratament” sunt prezentate diferite abordări instituționale: spitalizare scurtă, numită „de criză” sau, din contra, prelungită timp de câteva zile, numită „de evaluare și de bilanț”, spital de zi, intervenții de criză cu supraveghere ambulatorie crescută etc. Să ne amintim că mai puțin de 20% dintre adolescenții care au avut o tentativă de suicid beneficiază de o astfel de îngrijire. Toți autorii sunt de acord totuși pentru a susține că aceste intervenții reduc riscul de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este foarte probabil ca tentativele de suicid simptomatice pentru o suferință psihică gravă să rămână complet ignorate și în afara supravegherii medicale. Această situație îi îndeamnă pe mulți clinicieni să încerce să dezvolte alternative la spitalizare, sub forma unei supravegheri medicale ambulatorii, a dezvoltării unei rețele, a unui centru de primire în situație de criză, sau chiar a unui număr de telefon sau a unei adrese de e-mail. Oricare ar fi cadrul de primire al unui adolescent care a efectuat o tentativă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trimite după gratii, ca să nu poată face rău, pentru simplul motiv că protestează. Să menționăm totuși că clienții psihiatriei politice nu făceau Întotdeauna obiectul internărilor de durată. Unii erau spitalizați pentru perioade scurte sau erau doar supuși unor controale În ambulatoriu 15. În sfârșit, să adăugăm la această serie de abuzuri arestările unor bolnavi mental notorii și internarea lor În spitale psihiatrice pe durate scurte, cu ocazia unor mari evenimente precum Congresul Partidului Comunist sau vizitele conducătorilor străini În România 16
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
opoziții împământenite și a se contura ca o reconciliere a contradicțiilor și a conflictelor, în timp ce conservă singularitatea și diferența. Alterând contururile clare ale ideii de corp prin navigația neliniară și discontinuă, interfața tehnologică creează noi siluete trupești, circuite și sisteme ambulatorii, precum proteza cyborgică produce noi extensii și recombinări corporale. Narcisismul și narcoza, psihoza și dandismul (vezi Lovink, 2004Ă sunt câteva dintre posibilele manifestări care rezultă în urma unor astfel de interfațări corporal-tehnologice. Prin intermediul interfeței, subiectivitatea umană este expandabilă și repoziționată, pluripotențializată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mă trezesc noaptea, la orice solicitare a pacienților. Aici au fost și cele mai multe discuții, ba chiar proteste. Medicii din spitale, care fac gărzi, lucrează doar o noapte pe săptămână. Așa, noi, generaliștii, am fi ajuns să pierdem fiecare noapte. În ambulatoriu, solicitările din afara programului le preia Salvarea.” (Dr. A.A.) „Eu pot să-mi îmbunătățesc munca, dar forța stă în spital. Pacienții ne presau pentru internări. De asemenea, și medicii specialiști: ei câștigă în funcție de câți pacienți au - neoficial, desigur. De aceea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
venit se constituie în principal din fondurile achitate de Casa de Asigurări (terțul plătitor) pentru consultația și tratamentul pacienților. Celelalte obiective ale NMP, conform lui Dunleavy și colaboratorilor săi (2006), respectiv competiția și stimularea performanței, urmau să fie atinse în ambulatoriu prin sistemul de plată per capita și pentru servicii. Medicii erau recompensați în funcție de numărul pacienților înscriși pe listele de capitație, deci se aflau în competiție pentru atragerea și menținerea „clienților”. Plata per serviciu urmărea stimularea performanței: cu cât se realizau
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
medicamente și tehnologii, precum și de faptul că, în numeroase țări, se încearcă o amplasare diferită a instituțiilor medicale, cu includerea structurilor cunoscute deja, dar și cu dezvoltarea unor alternative pentru spitalizarea propriu zisă, alternative constând în spitalizarea la domiciliu, chirurgia ambulatorie, cooperarea sectoarelor public și privat, abordarea concomitentă pluridisciplinară a pacienților etc. Pe de altă parte, se constată că spitalele publice se confruntă cu probleme suplimentare, și anume trebuie să demonstreze că sunt performante, într-o adevărată competiție privind pregătirea profesională
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
salon. Definirea diverselor categorii de infecții nosocomiale se bazează pe date clinice, epidemiologice, de laborator, precum și pe alte tipuri de teste de diagnostic. De asemenea, fiecare caz de infecție nosocomială trebuie dovedit că se datorează spitalizării sau îngrijirilor medico sanitare ambulatorii în unitățile sanitare și că nu era în incubație sau în faza de debut sau de evoluție clinică în momentul internării, actului medical sau manevrei medicale. Identificarea infecțiilor nososcomiale constituie sarcina permanentă a medicilor din spitale și ambulatoriu, atât din
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
medico sanitare ambulatorii în unitățile sanitare și că nu era în incubație sau în faza de debut sau de evoluție clinică în momentul internării, actului medical sau manevrei medicale. Identificarea infecțiilor nososcomiale constituie sarcina permanentă a medicilor din spitale și ambulatoriu, atât din sistemul sanitar de stat, cât și din sistemul privat. Diagnosticul de infecție nosocomială trebuie menționat în actele medicale cu care lucrează medicul (de exemplu foaia de observație clinică, fișa de consultație, registrul de consultație etc.). Responsabilitatea corectitudinii înregistrării
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
regulile sau indicațiile ce afectează procedurile de administrare a medicației. Indiferent de tipul erorii de medicație, prin omisiune sau comitere, ce are loc în stadiul de distribuire a medicamentelor către centrele de îngrijire medicală sau către pacient în condiții de ambulatoriu. O eroare de proces: definiția și tipul a fi citite împreună cu taxonomia erorilor de medicație. Deoarece acestea pot fi depistate pe această cale, erorile de distribuire sunt definite drept deviere de la comanda celui ce prescrie. problemă legată de administrarea medicamentelor
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
obicei 24 ore). Valorile limită peste care se poate stabili diagnosticul de HTA sunt ilustrate în Tabelul 4.4. (18). Măsurarea valorilor TA TA sistolică TA diastolică Valori măsurate în cabinetul medical 140 mmHg 90 mmHg Valori măsurate prin monitorizarea ambulatorie pe 24 ore a TA valori medii / 24 ore 125130 mmHg 80 mmHg valori medii diurne 130-135 mmHg 85 mmHg valori medii nocturne 120 mmHg 70 mmHg Valori măsurate de pacient la domiciliu 130-135 mmHg 85 mmHg 4.1.1
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
1876 de Marey se bazează pe faptul că oscilațiile maxime de presiune apărute la dezumflarea graduală a manșetei unui sfigmomanometru corespund TA medii (36). Valorile TA sistolice și diastolice sunt determinate utilizând un algoritm empiric. Prezintă avantajul utilizării în monitorizarea ambulatorie și la domiciliu a TA, dar dezavantajul major al metodei este că înregistrările valorilor TA în timpul activității fizice sunt eronate, determinările fiind considerate artefacte de mișcare (37, 38, 39). Tehnicile ultrasonografice de determinare a TA sunt rar utilizate în practica
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
37, 38, 39). Tehnicile ultrasonografice de determinare a TA sunt rar utilizate în practica clinică, dar există situații când aceste metode sunt necesare, ca de exemplu la copii sau în calcularea indicelui gleznă-braț (40, 41). 4.1.1.2. Monitorizarea ambulatorie automată a TA Studiile au arătat că profilul tensional obținut la monitorizarea ambulatorie automată pe 24 ore a TA (ambulatory blood pressure monitoring - ABPM) se corelează mai bine cu afectarea organelor țintă și cu riscul cardiovascular, comparativ cu valorile obținute
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
practica clinică, dar există situații când aceste metode sunt necesare, ca de exemplu la copii sau în calcularea indicelui gleznă-braț (40, 41). 4.1.1.2. Monitorizarea ambulatorie automată a TA Studiile au arătat că profilul tensional obținut la monitorizarea ambulatorie automată pe 24 ore a TA (ambulatory blood pressure monitoring - ABPM) se corelează mai bine cu afectarea organelor țintă și cu riscul cardiovascular, comparativ cu valorile obținute la determinarea TA în cabinet. ABPM oferă date suplimentare precum: profilul TA diurn
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA diurn și nocturn, diferența dintre mediile TA între zi și noapte (de exemplu lipsa scăderii TA pe perioada nopții sau profilul de tip non-dipper 48 prezintă un risc crescut cardiovascular), evidențiază eventuale episoade de hipotensiunea arterială. În plus, monitorizarea ambulatorie automată a valorilor TA permite o mai bună apreciere a răspunsului la tratamentul antihipertensiv. Argumentele și contraargumentele privind utilizarea ABPM, tehnica și valorile tensionale sunt prezentate în tabelele 4.12., 4.13. și 4.14. (18). Tabelul 4.12. Argumente
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mai bună apreciere a răspunsului la tratamentul antihipertensiv. Argumentele și contraargumentele privind utilizarea ABPM, tehnica și valorile tensionale sunt prezentate în tabelele 4.12., 4.13. și 4.14. (18). Tabelul 4.12. Argumente și contraargumente pentru utilizarea ABPM Monitorizarea ambulatorie a TA Contraargumente: dispozitivele deși relativ scumpe la momentul actual, au o tendință de scădere a prețului; personalul medical este necesar să fie instruit în utilizarea ABPM și în interpretarea datelor; personalul medical necesită să monitorizeze, să instruească pacienții și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
monitorizarea ABPM Valorile TA (mmHg) la monitorizarea ABPM Status Valori optime Valori normale Valori patologice În stare de veghe În somn <130/80 <115/65 <135/85 <120/70 >140/90 >125/75 49 Tabelul 4.14. Tehnica ABPM Monitorizarea ambulatorie a TA Tehnica de montare ABPM necesită 15-30 minute; Pacientul este necesar să fie relaxat, pentru această trebuie să stea într-o cameră fără zgomot; Trebuie introduse datele pacientului într-un computer; Se măsoară TA la ambele brațe: dacă există
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
este necesară măsurarea a minim 14 valori ale TA sistolice și diastolice; în timpul nopții este necesar să fie determinate minim 7 valori ale TA sistolice și diastolice; dacă nu sunt îndeplinite criteriile minime de măsurare, determinarea ABPM trebuie repetată. Monitorizarea ambulatorie a TA este recomandată pacienților cu HTA care prezintă : valori TA sever crescute în absența altor factori de risc; variabilitatea importantă a valorilor TA măsurate în cabinetul medical (în cadrul aceleași vizite sau la vizite diferite); diferențe semnificative între valorile TA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
alb; Eficacitate în tratamentul pe 24 de ore - în special în timpul nopții; Indică efectul suradozajului medicației antihipertensive în acord cu simptomatologia pacientului; Demască HTA indusă de medicamente. Trebuie menționate diverse obiective de care clinicianul trebuie să țină cont în măsurarea ambulatorie automată a TA (42): trebuie folosite doar aparate validate, conforme cu standardele internaționale de calitate; este necesar de utilizat manșete de dimensiuni corespunzătoare; 51 valorile inițiale trebuie comparate cu cele ale unui tensiometru, pentru a depista diferențele mai mari de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
prin ABPM, precum și largă răspândire a dispozitivelor de măsurare a TA în ambulator a permis individualizarea a două situații particulare: hipertensiunea ,,de halat alb’’ (hipertensiunea izolată de cabinet) - valori ale TA ridicate la cabinet comparativ cu valori normale la monitorizarea ambulatorie (Tabelul 4.16.). Hipertensiunea izolată de cabinet trebuie diagnosticată atunci când tensiunea arterială măsurată în cabinet este superioară valorii de 140/90 mmHg la minimum 3 determinări, în timp ce tensiunea arterială medie pe 24 ore și tensiunea arterială diurnă sunt în limite
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și atunci când există un număr limitat de determinări ale tensiunii arteriale în cabinet (1). Subiecții cu HTA de halat alb prezintă un risc cardiovascular estimat mai mic decât cei cu TA crescută atât la 52 cabinet cât și la măsurarea ambulatorie automată, însă riscul este superior subiecților normotensivi. Identificarea hipertensiunii izolate de cabinet necesită obigatoriu screeningul factorilor de risc metabolici și a leziunilor de organ țintă. Acești pacienți necesită terapie nonfarmacologică și urmărire periodică. Tratamentul farmacologic trebuie inițiat când s-au
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]