1,430 matches
-
de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Turbării active, Turbării cu vegetație forestiera și Peșteri în care accesul publicului este interzis. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veverița ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
("Canthus rostralis") este unghiul (sau muchia) format de fețele superioare și laterale ale botului la reptile și amfibieni, care se întinde de-a lungul unei linii de la vârful botului până la ochi. Acest unghi poate fi obtuz sau ascuțit și se prezintă uneori sub forma unei muchii mai mult sau mai puțin evidente, foarte ascuțite sau ușor rotunjite. La
Cantusul rostral () [Corola-website/Science/334077_a_335406]
-
care se întinde de-a lungul unei linii de la vârful botului până la ochi. Acest unghi poate fi obtuz sau ascuțit și se prezintă uneori sub forma unei muchii mai mult sau mai puțin evidente, foarte ascuțite sau ușor rotunjite. La amfibieni cantusul rostral se întinde de la vârful botului până la colțul anterior al ochiului, iar la reptile de la vârful botului până la colțul anterior al muchiei supraorbitale (adică de la scutul rostral până la scutul supraocular).
Cantusul rostral () [Corola-website/Science/334077_a_335406]
-
de Curbură (subdiviziune geomorfologică ce aparține lanțului carpatic al Orientalilor). Aria protejată dispune de două clase de habitate naturale ("Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Stepe ponto-sarmatice") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și nevertebrate; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Stepe ponto-sarmatice") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și nevertebrate; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
roșiatic ("Lanius collurio"), pițigoi mare ("Parus major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), silvia porumbacă ("Sylvia nisoria");. Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"); Nevertebrate (gândaci, păianjeni, fluturi, molii
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
continentală a Câmpiei Moldovei. Rețeaua hidrografică principală a sitului este alcătuită din valea Roșior și râul Bogonos (afluent al râului Bahlui) și aparține bazinul hidrografic al Prutului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciuf de câmp ("Assio flammeus"); toate protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); Reptile și amfibieni: "Vipera ursinii ssp moldavica" - o reptilă (endemică pentru țara noastră) cunoscută sub denumirea populară de viperă de fâneață, șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (bondari, fluturi
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
mijlociu al Șiretului și o parte a bazinului râului Prut. Rețeaua hidrografica principala a sitului este alcătuită din râurile Jijia, Bahlui, Jijioara și Vorona (și afluenții acestora). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) și floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
Otus scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), lăstunul de mal ("Riparia riparia"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturica ("Streptopelia țurțur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), ivorașul cu burtă galbenă ("Bombina variegata"), broasca-țestoasă europeană de baltă ("Emys orbicularis"), broască râioasa bruna (Bufo bufo), broască roșie de pădure ("Rană
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre sau acvatice. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas maturna"), pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
fiber"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău european ("Spermophilus citellus"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), vipera cu corn bănățeană ("Vipera ammodytes ammodytes"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
în care accesul publicului este interzis") și protejează o mare diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Strix uralensis"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
glutinosa și Fraxinus excelsior") și protejează o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
pomarina"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), buha ("Bubo bubo"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), cojoaica de pădure ("Certhia familiaris"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: păstrăv de munte (Salmo trutta fario), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), scobar ("Chondrostoma nasus"). Printre raritățile
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
specii pe substraturi silicioase"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Mlaștini alcaline și Turbării cu vegetație forestieră"), ce adăpostesc o gamă diversă de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
zece sunt endemice, ceea ce face Krka un reper natural de cea mai înaltă categorie. Păstrăvul este un pește ce poate fi găsit în ecosistem. Specii de stuf, lacuri formate de-a lungul parte a râului și pajiști inundate abundă în amfibieni și păsări, în timp ce tufișuri și cariere de piatră sunt acasă, la reptile. Abundență de specii de păsări , structura comunităților de păsări și importanța majoră a parcului național pentru primăvara și toamnă, face printre cele mai valoroase ornitologice regiuni ale Europei
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează o plantă rară din specia "Leucorchis albida", o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În vecinătatea rezervației naturale
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: salamandra carpatica ("Triturus montandoni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcar de rău ("Eudontomyzon mariae"); precum și două nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina") și un cărăbuș din specia "Cărăbuș variolosus". La
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
apele "Văii Stracoșului". Aria naturală dispune de un habitat natural ("Peșteri în care accesul publicului este interzis") care adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor comunități de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]