3,147 matches
-
sens trebuie să le acordăm acestora. Manipulări mici, medii și mari În lucrarea Tehnici de manipulare 37, Bogdan Ficeac preia clasificarea făcută de către Philip Zimbardo, profesor la Universitatea Stanford, conform căreia se poate vorbi despre trei tipuri de manipulări, în funcție de amplitudinea modificărilor efectuate într-o anumită situație socială, modificări care determină anumite schimbări ale comportamentului actorilor implicați. Zimbardo vorbește despre manipulări mici, medii și mari. Manipulările mici reprezintă modalități de a determina la cineva decizia de a oferi o sumă de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
potențialul de muncă de care dispune economia reală. Cheltuielile totale ale consumatorilor de bunuri și servicii sunt influențabile, în sens strict, de către politica fiscală prin impulsul fiscal, recurgând la trei acțiuni (deseori, în practică, se adoptă toate laolaltă, evident cu amplitudini diferite): a. majorarea cheltuielilor guvernamentale b. scăderea cotelor impozitelor c. sporirea plăților de transfer. Acestea sunt acțiunile prin care politica fiscală poate impulsiona creșterea economică, respectiv poate lichida o criză economică: și nu de la sine, ci pentru că aceste pârghii financiar-fiscale
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
celor care își desfășoară activitatea în sfera autorităților fiscale. Trebuie observat, pe de altă parte, că, deoarece, așa cum am precizat, o parte din veniturile devenite disponibile este economisită, o reducere a cotelor unor impozite produce un impuls fiscal de o amplitudine mai mică decât cel obținut prin creșterea cheltuielilor guvernamentale cu o aceeași proporție. Totuși, având în vedere problematica dezvoltării durabile, această (aparentă) incapacitate a operațiunii reducerii cotei unui impozit de a produce un impuls fiscal se poate dovedi, de fapt
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
a cheltuielilor guvernamentale va fi mai mică, ca valoare, decât majorarea (dorită a) cererii agregate. Impulsul fiscal generat prin majorarea cheltuielilor guvernamentale are, și el, riscurile sale, altfel spus efectele sale secundare - și nedorite: dacă un impuls fiscal de o amplitudine prea mică riscă să nu aibă efectul dorit (ceea ce ar putea, chiar, produce o recesiune de dimensiuni nu întotdeauna neglijabile a economiei respective, dacă nu se confruntă, deja, cu aceasta), o amplitudine exagerată a acestuia poate produce cheltuieli excesiv de mari
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
și nedorite: dacă un impuls fiscal de o amplitudine prea mică riscă să nu aibă efectul dorit (ceea ce ar putea, chiar, produce o recesiune de dimensiuni nu întotdeauna neglijabile a economiei respective, dacă nu se confruntă, deja, cu aceasta), o amplitudine exagerată a acestuia poate produce cheltuieli excesiv de mari, în special excesiv de mari față de nivelul existent al prețurilor - ceea ce, mai departe, se traduce printr-un risc de inflație. Pentru un mediu de afaceri ce trebuie să iasă dintr-o criză economică
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
la zero utilitatea și efectul impulsului fiscal emis inițial: un mediu de afaceri aflat în criză, pentru a folosi tocmai tema acestui studiu, nu poate fi stimulat financiar și fiscal sufocându-l, mai întâi, din acest dublu punct de vedere. Amplitudinea așa-numitului efect de crowding-out își are importanța lui în această analiză, pentru că, după cum se observă, impulsul fiscal trebuie amplificat, ulterior, pentru a se obține rezultate concrete; or, mărimea efectului de multiplicare utilizabil de puterea executivă ce mânuiește politica fiscală
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
autorităților respective este restrângerea cât mai mult cu putință a fenomenului inflaționist - abordarea numită „țintirea inflației”, practicată inclusiv în România. Practica a forțat politicile monetare aflate în uz în cadrul economiilor de piață să facă, însă, mai mult decât numai restrângerea amplitudinii fenomenului inflaționist. Astfel că politica fiscală are cel puțin un punct comun cu politica monetară, de fapt o coordonată comună: și politicile monetare din prezent iau în calcul dacă, respectiv cât de mult s-a apropiat economia de nivelul gradului
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
ce pot fi influențate, într-un sens sau altul, de aceste politici macroeconomice. și, în plus, este nevoie de a observa că, dacă fenomenul inflaționist este menit să aibă o influență marginală și după ieșirea din criza economică și financiară, amplitudinea acestor impulsuri are cu atât mai mult nevoie să fie atent calculată, cu cât împreună influența lor asupra (ratei) inflației este, dacă mediul economic o permite, sensibilă. Impulsul monetar influențează oferta agregată prin creșterea volumului investițiilor (creștere, la rândul său
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
de dobândă). În sfera sa de activitate, impulsul fiscal acționează asupra cererii agregate prin creșterea veniturilor unuia sau altuia din actorii activi pe scena economică, numind aici pe agenții economici și pe consumatori - persoane fizice. Creșterea cantitativă și calitativă a amplitudinii fenomenului investițional este determinată în mod decisiv - adica „restrictiv” - de nivelul cotelor impozitelor așezate pe veniturile produse de economia reală - inclusiv de către persoanele fizice; or, astfel, față de un nivel dat al mărimii acestor cote, impactul impulsului monetar este, în mod
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
în mod (așazicând) automat. Pentru aceasta, veniturile, dar și cheltuielile bugetare (publice) ale căror variații sunt de acest tip au primit denumirea de stabilizatori automați. Toate aceste argumente și nuanțe converg către o singură concluzie: într-o economie de piață, amplitudinea bugetului (ceea ce se poate reduce, într-o criză, la amplitudinea deficitului bugetar contabilizat) are tendința accentuată de a fi cuantificat ca - ceea ce, algebric, înseamnă „din” - o funcție a incrementului dezvoltării economiei reale (o primă aproximație, suficient de exactă a acestui
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
bugetare (publice) ale căror variații sunt de acest tip au primit denumirea de stabilizatori automați. Toate aceste argumente și nuanțe converg către o singură concluzie: într-o economie de piață, amplitudinea bugetului (ceea ce se poate reduce, într-o criză, la amplitudinea deficitului bugetar contabilizat) are tendința accentuată de a fi cuantificat ca - ceea ce, algebric, înseamnă „din” - o funcție a incrementului dezvoltării economiei reale (o primă aproximație, suficient de exactă a acestui increment este incrementul creșterii economice), mai degrabă decât ca o
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
că nici teoretic și nici practic nu se poate confunda caracterul ciclic - e.g. al unei proporții din deficitul bugetar - cu „incontrolabilitatea” descrisă mai sus.). „Cantitatea” acestui deficit este influențată de două variabile, anume cantitatea de produs intern brut (P.I.B.) și amplitudinea fenomenului inflaționist. Deficitul ciclic crește, respectiv scade în urma dinamicii acestor variabile, astfel: a. dacă P.I.B. crește sau dacă rata inflației scade, deficitul ciclic se mărește (situația în care P.I.B. crește este, adică - simplificând, oarecum -, cea caracterizată prin îmbunătățirea parametrilor definitori
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
valoarea nominală a unei componentei bugetului este denumită N , avem: valoarea cantitativă (exprimată în unități monetare) a corecțiilor aduse, pe termen scurt, dinamicii bugetului statului - altfel spus, valoarea cantitativă a măsurilor luate temporar. Presupunerea uzuală este - ținând cont de faptul amplitudinii comparativ mici a corecțiilor de acest fel față de valoarea totală (nominală) a elementelor bugetului statului - că: Pe de altă parte, este de remarcat că este o mărime pozitivă ( > 0), altfel spus o cantitate reală de fonduri financiare, ceea ce presupune un
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
respectiv deficitelor bugetare - este doar raționamentul ce acomodează cele două realități de mai sus de enunțul expus înaintea acestora: încasările din impozitele directe prelevate de la persoanele fizice cresc odată ce economia reală crește, dar mai puțin decât creșterea acesteia, tocmai pentru că amplitudinea consumului tinde să crească mai mult decât cea a economisirii, în cazul persoanelor fizice, într-o epocă de expansiune economică. În privința impozitelor indirecte, reluăm ceea ce tocmai am menționat: veniturile bugetare provenite din încasările impozitelor indirecte - suportate, cel puțin teoretic, doar
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
unul din obiectivele fundamentale ale oricărei strategii macroeconomice din prezent - în ceea ce privește economiile de piață -, anume țintirea inflației. În principiu, acest obiectiv nu poate fi atins concomitent cu emiterea, de-a lungul unor perioade lungi de timp sau cu o puternică amplitudine, de impulsuri monetare. Cu atât mai mult, cu cât strategia anti-ciclu ea însăși pornește de la principiul „cu cât sunt mai mari (= exagerate) expansiunile, cu atât sunt mai dezastruoase recesiunile” pentru a ajunge - cel puțin aceasta se dorește - la rezultatul contrar
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
de diferențiere kinestezică; capacitate de reacție; capacitate de ritm; capacitate de echilibru) și a capacității intermediare (mobilitate articulară și elasticitate musculară); dezvoltarea funcțiilor organismului uman care asigură sănătatea și creșterea capacității de efort; însușirea de către executanți a caracteristicilor mișcărilor (traiectorie, amplitudine, direcție, planuri, ritm, tempo etc.) cu ajutorul cărora vor obține execuții corecte; corectarea unor deficiențe fizice cauzate de diverși factori și reducerea unor deficiențe motorii; formarea, prin mijloace specifice, a capacității de relaxare a unor grupe musculare sau a întregului organism
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
la aparate: banca de gimnastică, scara fixă etc. În toate cazurile, se cere să fie executate cu precizie, pentru a contribui și la însușirea caracteristicilor actului motric sau a bazelor generale ale mișcării așa cum sunt prezentate în terminologia gimnasticii (direcție, amplitudine, ritm etc.). Pe lângă aceasta, au ca scop prelucrarea analitică a aparatului locomotor, formarea ținutei corecte și dezvoltarea unor importante calități motrice. Exerciții utilitar-aplicative Aceste exerciții constau în forme diferite de: mers, alergare, săritură, aruncare - prindere, echilibru, cățărare, escaladare, târâre, ridicare
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
un act reflex ce apare ca răspuns la semnalele ce vin pe căile senzitive. (Niculescu G., 2006) Caracteristicile spațiale ale mișcării sunt reprezentate de: traiectoria mișcării reprezintă drumul parcurs de corp sau segmentele sale între poziția inițială și cea finală; amplitudinea este mărimea deplasării corpului sau segmentelor sale între două repere, exprimate în grade și unități de măsură lineare; forma traiectoriei poate fi rectilinie sau curbilinie; direcția reprezintă sensul de deplasare al corpului sau al segmentelor sale în timpul mișcării. Caracteristicile temporale
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
acest sens, caracteristicile actului motric sau bazele generale ale mișcării. Traiectoria mișcării este caracteristica spațială a mișcării și constă din drumul parcurs de corp sau segmentele sale, între poziția inițială și cea finală. Se exprimă prin formă (rectilinie sau curbilinie), amplitudine și direcție. Amplitudinea mișcării este mărimea deplasării corpului sau segmentelor sale (a traiectoriei) între anumite repere, alese arbitrar, exprimate în grade și unități de măsură liniare. Direcțiile exprimă deplasarea corpului sau a segmentelor sale. Direcțiile principale sunt: înainte, înapoi, lateral
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
actului motric sau bazele generale ale mișcării. Traiectoria mișcării este caracteristica spațială a mișcării și constă din drumul parcurs de corp sau segmentele sale, între poziția inițială și cea finală. Se exprimă prin formă (rectilinie sau curbilinie), amplitudine și direcție. Amplitudinea mișcării este mărimea deplasării corpului sau segmentelor sale (a traiectoriei) între anumite repere, alese arbitrar, exprimate în grade și unități de măsură liniare. Direcțiile exprimă deplasarea corpului sau a segmentelor sale. Direcțiile principale sunt: înainte, înapoi, lateral, sus, jos, oblic
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
de influența pe care o au asupra organismului. Se folosesc exerciții analitice pentru un anumit segment corporal, grupă musculară și articulație, atunci când urmărim în principal efecte morfologice. În această situație, creșterea dificultății se poate face prin modificarea pozițiilor și mărirea amplitudinii mișcărilor. Se recomandă ca, la primele exerciții, să folosim poziții inițiale ușoare, care nu pretind un efort deosebit și asigură o bună localizare. Atunci când ne interesează cu precădere influențe fiziologice, vom angrena în activitate mase musculare mari, elementele de gradare
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
dar pînă acum ele nu s-au concretizat. Capacitatea cititorului de a identifica eroul a fost considerată ea însăși un criteriu suficient. Dar în multe cazuri aceasta diferă de la un cititor la altul. A fost sugerat și un alt criteriu: amplitudinea aprobării morale pe care o primește eroul de la lector. Însă și aceasta variază cu fiecare cititor. Sau nu variază? Ca și în cazul opoziției binare, mă simt tentată să cercetez implicațiile unor astfel de acte de lectură mai degrabă decît
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un vector residual al magnetizării este identificat ! (104, 103, 94, 98, 95). Comutând gradientul de câmp în direcția codării fazei, vor rezulta diferite faze ale magnetizării la voxeli alăturați. Dacă comutăm gradientul de câmp în direcția opusă, dar având aceeași amplitudine și durată, vom determina mișcarea fazei la poziția inițială pentru spinii protonilor țesuturilor staționare. Pentru voxelii aflați în mișcare, pozițiile fazei vor diferi de cele ale protonilor staționari din volumul examinat ! Imediat după excitație toți spinii se află în aceeași
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Independenței. În momentul coliziunii, nava grecească a fost respinsă de suflul exploziei. S-a întâmplat la orele 4 dimineața, în noiembrie... Echipajul grecesc a scăpat fără nici o zgârietură, în timp ce vasul nostru a fost cuprins de flăcări. Au fugit speriați de amplitudinea exploziilor fără să încerce măcar o salvare...ce putem zice, greci! Doar 3 oameni din echipajul românesc s-au salvat prin înot...nici ei nu știu cum au reușit. Erau scene de coșmar: apa rece, flăcări până la cer peste tot, saltul fiecăruia
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și capacitatea pulmonară. Pentru fiecare milimetru suplimentar cu care se întinde diafragma în timpul inspirației, capacitatea pulmonară crește cu un volum de 250-300 de mililitri. Studii recente efectuate în China continentală demonstrează că majoritatea începătorilor în practicarea respirației profunde își măresc amplitudinea extensiei diafragmei în medie cu patru milimetri după doar 6-12 luni de practică, ceea ce înseamnă că în mai puțin de un an își măresc capacitatea pulmonară cu 1 000-1 200 de mililitri. Înainte de a începe analiza detaliată a respirației diafragmatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]