1,884 matches
-
realizează lucrările topografice necesare pentru dezvoltarea rețelei de sprijin planimetrice și de nivelment la suprafață, precum și transmiterea și apoi dezvoltarea rețelei de sprijin în subteran; ... b) întocmește și ține la zi planurile topografice, profilele, secțiunile și alte materiale grafice și analitice specifice activității de topografie minieră; ... c) determina stocurile de substanță minerală utilă și volumele excavate; ... d) controlează verticalitatea puțurilor și elementele geometrice ale instalațiilor de extracție conform normelor în vigoare, întocmind documentele respective, ori de câte ori este necesar, însă la intervale ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151626_a_152955]
-
realizează lucrările topografice necesare pentru dezvoltarea rețelei de sprijin planimetrice și de nivelment la suprafață, precum și transmiterea și apoi dezvoltarea rețelei de sprijin în subteran; ... b) întocmește și ține la zi planurile topografice, profilele, secțiunile și alte materiale grafice și analitice specifice activității de topografie minieră; ... c) determina stocurile de substanță minerală utilă și volumele excavate; ... d) controlează verticalitatea puțurilor și elementele geometrice ale instalațiilor de extracție conform normelor în vigoare, întocmind documentele respective, ori de câte ori este necesar, însă la intervale ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151634_a_152963]
-
Este o metodă alternativă de evaluare concretizată prin elaborarea unei sinteze originale pe o anumită temă sau problemă, prin consultarea și prelucrarea informațiilor din una sau mai multe surse de documentare. Se deosebește de rezumat sau conspect prin: * Prezentarea critică analitică largă * Exprimarea de puncte de vedere personale * Aprecieri valorice, soluții, propuneri. Reprezintă o structurare a cunoștințelor și a informațiilor, sinteza și reformularea lor prin prisma personalității, a concepției, puterii creatoare, convingerilor și experienței celui care îl elaborează. Tipuri de referate
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
capitalul uman) - fiecare să poată obține o slujbă decentă. Dar, pentru aceasta, este nevoie ca fiecare individ, în mod mai concret, să posede trei tipuri mai largi de competențe: - de comunicare: abilitatea de a vorbi, scrie, asculta, negocia și media; - analitice: abilitatea de a opera într-un sistem logic formal, de a crea modele și de a manifesta imaginație socială, de a aborda situații, probleme; - personale: de a manifesta, de exemplu, echilibru afectiv, emoțional. În plus, se consideră că aceste competențe-cheie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capitalul uman) - fiecare să poată obține o slujbă decentă. Dar, pentru aceasta, este nevoie ca fiecare individ, în mod mai concret, să posede trei tipuri mai largi de competențe: - de comunicare: abilitatea de a vorbi, scrie, asculta, negocia și media; - analitice: abilitatea de a opera într-un sistem logic formal, de a crea modele și de a manifesta imaginație socială, de a aborda situații, probleme; - personale: de a manifesta, de exemplu, echilibru afectiv, emoțional. În plus, se consideră că aceste competențe-cheie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nației, văzută ca același monolit muncitoresc al deceniilor colorate roșu. Culmea e că nu numai nostalgicii perdanți de-acum ai pesedismului pozează în apărători ai unui fantomatic pol de stînga, vezi doamne, slăbit în urma pierderii alegerilor, ci și minți pretins analitice ale prezentului cantonate într-o rudimentară lecție dialectică convinse, și ele, că numai confruntarea celor două extreme ar hrăni mecanismul gripat. Nevăzînd, aceste minți, că doar aici, în spațiul acesta rămas tributar sovietismului întîrziat, lupta de clasă mai are trecere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
VIOREL CERNICA Judecată și timp Fenomenologia judicativului INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cum cunoști ce nu cunoști? Recunoscând. Constantin Noica Cuprins Notă asupra ediției / 11 Introducere 1. Precizarea problemei acestei lucrări. Observații de metodă / 13 2. Ipoteza lucrării formulată din unghi non-judicativ: analitica și dialectica sunt "instituții" ale dictaturii judicativului / 33 3. Observație privind o parte a "tradiției eficace" a problemei acestei lucrări / 44 4. Notă despre propriul filosofiei / 47 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea-fenomen / 49 SECȚIUNEA I. STRUCTURA
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cea mai simplă, S este P, și a relației sale cu principiul formal și ne-formal al identității / 88 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii / 118 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită / 121 3.1.1.5. Elementul a priori al logicii formale / 124 3.1.1.6
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii / 118 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită / 121 3.1.1.5. Elementul a priori al logicii formale / 124 3.1.1.6. Adevărul-corespondență / 128 3.1.1.7. Identitatea structurii formale S P cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1.2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la Kant / 163 3.2.1. Ipostaza kantiană a dictaturii judicativului / 163 3.2.1.1. Introducere / 163 3.2.1.2. Logică generală și logică transcendentală / 165 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
3.2.1.6. Necondiționatul, cunoștința aparentă și precomprehensiunea non-judicativului / 185 3.2.1.7. Schița dictaturii judicativului la Kant / 194 3.2.2. Reducție și deducție; constituirea cunoștinței / 197 3.2.2.1. Introducere / 197 3.2.2.2. Analitica transcendentală ca organon al constituirii cunoștinței veritabile; semnificația ei judicativă ca topos al constituirii fenomenale (a fenomenului și a cunoștinței veritabile) / 198 3.2.2.3. Topică transcendentală vs. amfibolie transcendentală / 208 3.2.2.4. Timpul ca termen mediu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a priori; "reducția transcendentală" la timp; funcțiile judicative ale "absenței" timpului în constituirea fenomenală sensibilă și schematic- imaginativă / 210 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale / 215 3.2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger / 221 3.3.1. Introducere / 221 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
imaginativă / 210 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale / 215 3.2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger / 221 3.3.1. Introducere / 221 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger / 221 3.3.1. Introducere / 221 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului / 236 3.3.2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale / 243 3.3
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului / 236 3.3.2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale / 243 3.3.3. Constituire existențială și "situații existențiale"; reducția judicativă a dictaturii judicativului la verb ("este") și la timp / 250 3.3
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului / 236 3.3.2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale / 243 3.3.3. Constituire existențială și "situații existențiale"; reducția judicativă a dictaturii judicativului la verb ("este") și la timp / 250 3.3.3.1. Introducere / 250 3.3.3.2. Structura intențională "ceva ca ceva" (etwas als etwas
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului / 255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv / 273 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a Dasein-ului / 255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv / 273 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative a dictaturii judicativului la timp / 273 4.2. Aspectul formal al judecății
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Abia o hermeneutică radicală, a cărei țintă a fost indicată mai sus, poate stabili, pe calea unei "analitici non-judicative" (al cărei concept poate fi precizat după operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului), aprioritatea sau aposterioritatea originii tradiției eficace. Metoda analiticii non-judicative este tot o reducție; dar, de data aceasta, reducția operează asupra timpului (faptul originar al dictaturii judicativului, adică al logos-ului formal), pentru a-l readuce, cu toată bogăția sistemului său de obiecte constituite judicativ, la logos (nu la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu! Odată încheiate cele două reducții, va deveni cu putință proiectul pentru o veritabilă "reconstrucție" filosofică, prin care să capete șansă non-judicativul, adică o altă cale a gândirii decât cea care a condus către instituționalizarea logos-ului formal, anume către analitică și dialectică, altfel spus, spre dictatura judicativului, care este proprie gândirii, rostirii și făptuirii din logică, filosofie, știință, ideologie, așa cum acestea sunt păstrate în tradiția noastră istorică. Această posibilitate nu indică însă, până la urmă, decât un alt orizont natural-istoric, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului, participând chiar dacă li se acordă, uneori, o anumită valabilitate "non-formală" (autonomă în chiar orizont judicativ-constitutiv) la planul de condiționări judicative, care constituie (în-ființează) tot ceea ce reprezintă fapt uman aparținând gândirii, rostirii, făptuirii. 2. Ipoteza lucrării formulată din unghi non-judicativ: analitica și dialectica sunt "instituții" ale dictaturii judicativului Ce proveniență are "gândirea" care își promovează propriile forme, devenind "autonomă" și ce este ea, ca atare? Pe ce se sprijină funcția gândirii (într-un sens "logic"; "conștiință", într-un sens "fenomenologic"), socotită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de preluare și prelucrare, înseși formele despre care vorbeam mai sus, sunt condiționări (intervenții condiționante) ale unui fenomen pe care îl putem numi deocamdată, fără susținere suficientă dictatura judicativului (sau judicativ constitutiv), care funcționează prin două veritabile "instituții" (structuri normative), analitica și dialectica. Ideea din urmă constituie teza de lucru pentru cercetarea din lucrarea de față. Dictatura judicativului impune reguli discursului (termen care acoperă sensurile de gândire, rostire și făptuire 9), ceea ce înseamnă că acesta nu mai are o legătură altminteri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
necesară), ale căror rezultate vor fi înfățișate și în lucrarea de față. Revenind la teza formulată mai sus (mai degrabă, o ipoteză), după care gândirea constrângătoare (autonomă) ține de condiții dispoziționale (dobândite), nu "naturale" și a priori, putem observa că analitica și dialectica, disciplinele "formale" ale filosofiei (și instituții ale dictaturii judicativului, cum precizam), revin în reconstrucții filosofice exemplare. În această lucrare voi ilustra pornind de la filosofiile lui Aristotel, Kant și Heidegger. Cele două discipline stabilesc toate regulile preluării și prelucrării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]