3,145 matches
-
Aici să povestești și despre țâța pe care ai supt-o de la mă-ta!”, îi spunea un anchetator victimei sale. Unii sunt amenințați că, o dată puși în libertate, vor fi accidentați de mașini ale Securității. Un registru aparte în amenințările anchetatorilor a fost acela scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri, rebuturi și avortoni ai societății. Prin prisma acestei proiecții, anchetații erau umiliți și batjocoriți, astfel încât să-și piardă respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997, p. 170) sau „fac pe tine și nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102) - acesta era discursul unui anchetator care miza pe efectul descris mai sus. Victima era considerată a fi o „cantitate neglijabilă” din punct de vedere uman, dacă nu cumva chiar o dejecție. Anchetatorii foloseau un jargon-argou specific pentru aparatul de represiune, având funcția de a-i
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102) - acesta era discursul unui anchetator care miza pe efectul descris mai sus. Victima era considerată a fi o „cantitate neglijabilă” din punct de vedere uman, dacă nu cumva chiar o dejecție. Anchetatorii foloseau un jargon-argou specific pentru aparatul de represiune, având funcția de a-i legitima ca „inițiați”, ca „elită” (falsă, de fapt), pe de o parte. Pe de altă parte, același argou avea funcția de a-i delimita față de victime, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
brigadă specială a Procuraturii Generale din București, evitându-se, în general, contactul cu procuratura brașoveană. Chiar dacă protestatarii au fost maltratați și de agenți locali, ei au fost bătuți mai ales de agenți veniți din Capitală: probabil că scopul era ca anchetatorii să nu fie cunoscuți de victime (pentru a nu fi recunoscuți mai târziu) și nici înduioșați de acestea. S-au remarcat 22 de anchetatori-torționari (Arsene, 1997, vol. 1, p. 312). Nu toți arestații au fost torturați; majoritatea însă, da. Un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la cap erau în mod specific gândite. Un anchetat este lovit cu capul de birou întrucât anchetatorii considerau că de acolo venea „răul”. Altuia i se smulge păr din cap, cu un clește metalic (Arsene, 1997, vol. 2, p. 154). Loviturile la cap urmăreau să distrugă creierul cel „rău”, adică rebel: „Pielea capului meu se făcuse ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anchetei, apoi a procesului și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să își clameze dorința de răzbunare asupra călăilor de odinioară, tocmai fiindcă resimțeau încă trauma anchetei: „Pe tipul ăsta, pe anchetatorul meu, tare mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia, i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tare mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia, i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihică Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor era realizată prin supunerea lor la un tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca să se îmbrace cât mai greu. Trebuia, uneori, să nu existe nici o logică în presiunea psihologică la care era supusă victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei de la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aparatului de represiune. Lucrurile începuseră să fie gândite pe acest traiect înainte de proces, încă din timpul anchetei. Pe timpul desfășurării acesteia, unii dintre arestați au fost somați să devină delatori ai altor protestatari, dar majoritatea nu au acceptat. În alte cazuri, anchetatorii au mizat pe confruntări între victime și chiar pe obligarea acestora de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acestora de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar anchetatorii agresivi și perfizi sunt percepuți ca fiind urmașii legitimi ai lui Nikolski și Drăghici (ambii, dar mai ales cel dintâi, implicați ca eminențe cenușii în fenomenul Pitești). Intenționalitatea reeducării existase însă dintotdeauna ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anchete în așa fel încât victimele să nu cedeze complet? În urma maltratărilor dure, mulți arestați au trecut prin infernul deznădejdii. Mare parte dintre ei au rezistat însă, prin solidaritate, prin credință, prin viclenie (s-au prefăcut a fi cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
solidaritate, prin credință, prin viclenie (s-au prefăcut a fi cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a cărui mărturie este cea mai amplă în ceea ce privește ancheta, relatează că era prevenit asupra capacității sale de rezistență imediat după arestare: „De la bun început l-am considerat pe anchetator
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a cărui mărturie este cea mai amplă în ceea ce privește ancheta, relatează că era prevenit asupra capacității sale de rezistență imediat după arestare: „De la bun început l-am considerat pe anchetator un adversar cu care va trebui să lupt. știam că lupta va fi inegală și nu m-așteptam să fie corectă” (1994, p. 38). Victima vrea să supraviețuiască, drept pentru care este dispusă să se hrănească cu orice, chiar și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anchetații au semnat documente prin care se angajau să nu se mai revolte împotriva PCR ori a lui Ceaușescu, în caz contrar ei fiind rejudecați și încarcerați. Majoritatea victimelor au sfârșit prin a scrie declarațiile dictate sau chiar redactate de anchetatori, fiindcă se săturaseră să fie maltratați repetat. De la un punct încolo, anchetatorii au încercat să cosmetizeze istoria: ei au regizat anchete în care se pretindea că muncitorii nu s-ar fi revoltat împotriva comunismului și a lui Ceaușescu, ci împotriva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
revolte împotriva PCR ori a lui Ceaușescu, în caz contrar ei fiind rejudecați și încarcerați. Majoritatea victimelor au sfârșit prin a scrie declarațiile dictate sau chiar redactate de anchetatori, fiindcă se săturaseră să fie maltratați repetat. De la un punct încolo, anchetatorii au încercat să cosmetizeze istoria: ei au regizat anchete în care se pretindea că muncitorii nu s-ar fi revoltat împotriva comunismului și a lui Ceaușescu, ci împotriva directorilor de întreprinderi. A existat și o variantă de interpretare a revoltei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dimpotrivă, metodele rămăseseră aceleași, pentru că aparatul de represiune nu se modificase genetic: păstrase aparențele mai bine ca odinioară, înfățișându-se a avea oarecare maniere, dar totul era o fațadă pentru a practica aceeași brutalitate. Una dintre victime îi recunoaște în anchetatorii agresivi pe urmașii și „ucenicii” lui Alexandru Nikolski și Alexandru Drăghici, doi celebri capi ai Securității din epoca Dej (Filichi, 1994, p. 66). Inclusiv programul din arest și închisoare era la fel ca odinioară: deșteptarea la ora 5 dimineața, în timpul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să stea sprijinit de marginea patului; hrana era alcătuită din ceai, pâine neagră, marmeladă; stingerea era la ora 10 seara. Revolta brașovenilor luase prin surprindere organul de represiune din România. Pe lângă injuriile cu care au fost copleșiți arestații, unii dintre anchetatori nu s-au sfiit (deși foarte rar) să-și manifeste admirația față de protestul brașovenilor: „Măi, băieți, măi, ce-ați făcut voi, noi nu am fi avut curajul niciodată!” (Filichi, 1994, p. 37). Ecouri studențești La câteva zile după revolta muncitorilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dezvălui atunci. Mai mult implicit decât explicit, se dădea de înțeles că era vorba despre o vastă și perfidă acțiune de spionaj. Dușmanii siguranței statului au fost însă demascați, urmând să fie pedepsiți exemplar. Una dintre primele întrebări pe care anchetatorii mi le-au pus se referea la „mantra”, grupare de silabe fără sens pe care cei ce practicau meditația erau solicitați s-o repete mental în cursul relaxării. „știm noi că acesta este codul secret pe care îl foloseați în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
foștii deținuți i se propunea la ieșirea din închisoare să colaboreze cu Securitatea, dar majoritatea au refuzat. Cu toate acestea, erau priviți adesea cu suspiciune și reticență de către ceilalți colegi sau cunoștințe”. 14 subiecți (63,6%) au evocat faptul că anchetatorii au încercat o dată sau de mai multe ori să-i convingă să colaboreze cu organele de Securitate. Pe parcursul descrierii tentativelor de recrutare ca informatori, 12 dintre cei intervievați (54,5%) au adăugat, în mod spontan, faptul că au refuzat cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au mărturisit că, din cauza fricii de a fi iarăși anchetați sau închiși, aveau impresia că sunt permanent urmăriți, tresăreau la orice zgomot sau mișcare bruscă și adesea li se părea că auzeau pași care-i urmăreau sau că recunosc figurile anchetatorilor în pietonii de pe stradă etc. (e) Probleme ocupaționale. După eliberarea din închisoare, fostul deținut politic avea obligativitatea de a se prezenta la Oficiul Forțelor de Muncă în vederea căutării unui plasament. Procedurile de angajare erau subordonate biroului de cadre al fiecărei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
celulă. Condițiile anchetei erau variabile, dar presupuneau, de obicei, lipsa hranei, izolarea, desfășurarea ei pe timpul nopții etc. Un aspect ce ni s-a părut relevant pentru scopul anchetei este faptul că, indiferent de locul unde avea loc sau cine era anchetatorul, în toate interviurile este menționat un singur mod de adresare a anchetatorilor față de cei arestați din motive politice - „bandit”. Pentru majoritatea foștilor deținuți politici intervievați, ancheta a constituit primul eveniment traumatic 1 (eveniment dureros situat în afara experienței umane obișnuite) pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
desfășurarea ei pe timpul nopții etc. Un aspect ce ni s-a părut relevant pentru scopul anchetei este faptul că, indiferent de locul unde avea loc sau cine era anchetatorul, în toate interviurile este menționat un singur mod de adresare a anchetatorilor față de cei arestați din motive politice - „bandit”. Pentru majoritatea foștilor deținuți politici intervievați, ancheta a constituit primul eveniment traumatic 1 (eveniment dureros situat în afara experienței umane obișnuite) pe care l-au trăit. Evenimentele la care au participat în decursul anchetelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nimic despre cel arestat - unde este închis sau dacă e în viață); 7. informarea că individul este sau a fost el însuși expus unui stimul nociv de mediu; 8. vinovăția față de moartea sau severa vătămare a altora (un obicei al anchetatorilor era acela de a-i spune celui arestat că el este vinovat dacă familia sa va avea de suferit). Utilizată frecvent, tortura a avut un loc aparte în acest sistem represiv. Folosită mai întâi în anchete (care durau luni de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este asociată cu PTSD, depresie, tulburări de anxietate, dereglări ale somnului, disfuncții sexuale, psihoze, probleme somatice și suicid” (Briere, 1997). Procesul Ancheta era continuată cu un proces formal în care procurorii, avocații și judecătorii aplicau, de obicei, sentințele date de anchetatori. Caracterul formal este menționat în toate interviurile realizate; de asemenea, durata lui scurtă (câteva zile). Procesul devenise doar o formalitate menită să ofere o aparență de legitimitate acestui mecanism. Astfel, orice speranță a deținuților că la proces li s-ar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oameni?” „Nu, domnule.” A.N.: Să revenim la Suceava... N.I.: Da, cum am ajuns la Suceava, au început anchetele. La Suceava au fost încarcerați toți „bandiții” din Moldova. Erau peste 1 000 de deținuți. Fiecare județ cu echipa sa de anchetatori. Anchetele continuau, non-stop, 24 de ore din 24 - la fiecare etaj erau două birouri de anchetă. A.N.: Arestații erau de toate categoriile sociale? N.I.: Da. Elevi, studenți, profesori, medici, ingineri, funcționari, preoți, muncitori, țărani și universitari. Anchetele au durat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]