3,154 matches
-
sintaxa emotivă din P4. Avem succesiv o întrerupere marcată prin trei puncte de suspensie și o exclamație într-un enunț nominal (apoi noapte!). Interogația figurată care urmează este dublată de apostrofarea absentei (făptură fără drum, tu, o, tu) și de ancorarea evenimentului de data aceasta în prezentul enunțării-povestirii. Cele patru forme de enunțare spun toate emoția intensă de care este cuprins naratorul în terține. Întîlnirea din versurile 2-5 este cauza acestei stări și constituie într-adevăr nodul-Pn2 al acestei povești concentrate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și <2>) V și COND] PC1 + PR enunțiativ Viitor apropiat 18 t-1 Trecutul recent 19 [ + Performativ] [ aller-PR + INF] t +1 [venir de-PR+INF] [ + Imperativ] [ devoir-PR + INF] În acest mod direct de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea deictică primară are ca bază PR enunțiativ și forma sa de aspect încheiat: PC1. Forma perifrastică de "trecut recent", construită cu PR verbului venir de (Elle vient de passer [Ea abia a trecut]) și de "viitor apropiat", construită cu PR
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T54, v. 1006 și 1014), sau lumi proiectate pur și simplu într-o temporalitate viitoare, adică întreținînd o relație măsurabilă temporal în raport cu actualitatea enunțării (T54, v. 1019). 3. Diegetizarea autonomă sau "enunțarea istorică" <4> În primul mod de narațiune-diegetizare <4>, ancorarea evenimentelor este nonactualizată. Aceasta înseamnă că trama temporală a evenimentelor este așezată la distanță față de situația de enunțare. Enunțul își creează propriile puncte de reper, interne lumii construite de text. În acest mod enunțiativ nonactualizat, originea referinței temporale trebuie căutată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
NOI subiect al enunțării atît de extins încît PR fluctuează între valoarea enunțiativă <1> a discursului direct și valoarea generică-gnomică <3>. Poemul T85 de Queneau conține un PR istoric încadrat exemplar de două IMP și un PS final care asigură ancorarea "istorică". 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> În diegetizarea legată sau lumea/modul narativ actualizat <2>, PC2 și IMP sînt timpuri trecute în raport cu ancorarea enunțiativă <1>, definită de contactul (deixis primar) cu situația de enunțare [PR enunțării
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
PR istoric încadrat exemplar de două IMP și un PS final care asigură ancorarea "istorică". 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> În diegetizarea legată sau lumea/modul narativ actualizat <2>, PC2 și IMP sînt timpuri trecute în raport cu ancorarea enunțiativă <1>, definită de contactul (deixis primar) cu situația de enunțare [PR enunțării + eu-tu/voi + aici + acum]. Pentru a relata faptele ca trecute în raport cu actualitatea sa, enunțătorul dispune de un larg evantai de forme: Sub-sistemul <2>: LUMI TRECUTE (reale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
citim o carte, cartea s-a schimbat, conotația cuvintelor este alta. În afară de asta, cărțile sînt încărcate de trecut. (1985: 157) Așezînd timpul în chiar inima lecturii și a povestirii, Borges îl transformă într-o întrebare filosofică esențială. Am văzut că ancorarea temporală a textului nostru este foarte vagă: "după ani lungi". Numeroșii organizatori temporali se mulțumesc să puncteze progresia faptelor relatate ("după", "în sfîrșit", "brusc", "într-o zi"), numeroșii "și" subliniază doar succesiunea. Perfectul simplu pune de asemenea accentul, de la P2
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de deschidere. Altfel spus, un proces de comunicare interculturală valabilă transformă persoana, se poate spune că o re-creează, prin asumarea alterității și, implicit, a diversității. Acest lucru nu implică dizolvarea identității persoanei, procesul de comunicare interculturală având ca scop esențial ancorarea sa corectă în cadrul culturii native, deci asumarea conștientă a propriei culturi și implicit întărirea propriei identități. Comunicarea interculturală implică persoana în integralitatea ei: nu numai capacitățile ei raționale, ci și capacitățile persoanei de a exprima emoții și sentimente. Prezenta analiză
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și mai mult inserării lor într-un univers textual autonom, într-un ritual narativ. Desigur, există o legătură naturală între narațiunea la perfect simplu și evocarea unor evenimente trecute, însă aceasta este o convenție internă narațiunii, și nu o adevărată ancorare temporală, ca în "discursul direct": se presupune că întâmplarea ar fi doar încheiată pentru ca "povestirea" să aibă loc. "Prin perfectul său simplu, verbul face parte, implicit, dintr-un lanț cauzal, participă la un ansamblu de acțiuni solidare și dirijate"106
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aspiră Baranga este, indiscutabil, o formulă de succes, reacționând la stimulii unui public care are nostalgia formulei dramatice accesibile și aparent non-ideologice. Contrastul cu Horia Lovinescu este simptomatic: în locul retragerii în parabolă, mit și esopic, Baranga exploatează, până la căpăt, rețeta ancorării în real, de pe poziții angajate, "partinice". Volumul de teatru din 1953 este o piesă centrală în acest dosar al devenirii dramaturgului oficial. Apărută în intervalul de expansiune al realismului socialist, cartea traduce canonizarea oferită de către comanditarul partinic 2. În cele
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
începerea cercetării judecătorești (pct. 3); prin orice act prin care cel în folosul căruia curge prescripția este pus în întârziere; în alte cazuri prevăzute de lege. La o analiză generală constatăm că, în acord cu noile imperative de modernizare și ancorare a acestei instituții în noile realități, noul Cod civil aduce unele completări și clarificări apte să unifice practica din acest domeniu, să faciliteze înfăptuirea actului de justiție. În privința recunoașterii dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în favoarea căruia
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
92 5. Prelungirile unui fenomen publicistic - Gândul nostru / 95 6. Puncte de convergență. Reveniri / 98 POEZIA ALBATROSISTĂ / 103 1. Preliminarii / 103 2. Imaginarul poetic. Tematizarea unor obsesii / 119 2.1. Acvatic, erotic și mortuar. Călătorie spre inimă / 119 2.2. Ancorarea în cotidian. Pecetea coșmarului / 143 3. Modalități de structurare a discursului liric / 151 3.1. Acumulări, destructurări, forme de dialogism / 152 3.2. Intertext. Certitudine și incertitudine - jocul probabilităților / 165 3.3. (Auto)Ironia - modalitate de structurare a poeticului / 178
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
confirme plăcerea inițială. Este și motivul pentru care ne-am construit discursul ca o pledoarie implicită pentru lectură sau relectură. Fiecare dintre scriitorii amintiți aici merită recitit pentru că are capacitatea de a învia lumi, sentimente, gânduri serioase ori ironice astfel încât ancorarea lor în epoca pe care au reprezentat-o se estompează și faptul acesta este esențial pentru rezistența în timp a literaturii în general. În această privință susținem opinia lui Jauss, care, în descendență aristotelică, promovează catharsis-ul ca o condiție
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fixeze orientarea revistei, aceasta va fi, în principal, una a noii generații care să-i reflecte aspirațiile, sufletul generos. De altfel, în Albatros, nu abundă articolele-program, sunt puține și precizările teoretice, acestea apărând uneori sub forma unor luări de poziție. Ancorarea în realitatea literară a epocii se remarcă și aici ca și la Cadran. Astfel pe prima pagină, Virgil Untaru semnează articolul La moartea lui James Joyce. Este unul dintre acele texte prin care se conturează implicit și programul revistei: Joyce
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
1944, Geo Dumitrescu susținea "o altă estetică", pentru că le reproșează scriitorilor manierismul ("creatorii s-au pierdut în mărunte rafinamente, în lucruri subțiri, îmbâcsite, ieșite dintr-o migală neurastenică ce nu-și mai știa singură sensul și rezultatul")179, lipsa de ancorare în realitate și propune renunțarea la patetism și o întoarcere a scriitorului spre fabrică și ogor ("Lăsăm așadar estetismul la o parte deocamdată", proclamă Geo Dumitrescu în același articol). Ceva mai târziu, poetul va reveni asupra ideilor din acești ani
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
albatrosiste). Spațiul acesta se compune din cele mai banale elemente ale existenței zilnice, dar este descris prin prisma unui ochean care deformează, sunt amănunte asupra cărora se insistă, dar care sunt asamblate într-un tablou nefiresc, de coșmar. 2.2. Ancorarea în cotidian. Pecetea coșmarului Așa cum anunțaseră, poeții aceștia preferă o poezie în care discursul adesea cu aparențe de monotonie se încheagă pornind de la existența de zi cu zi. Nu devin tribuni ai maselor, dar reflectă uneori un refuz al iluzionării
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
coșmarului Așa cum anunțaseră, poeții aceștia preferă o poezie în care discursul adesea cu aparențe de monotonie se încheagă pornind de la existența de zi cu zi. Nu devin tribuni ai maselor, dar reflectă uneori un refuz al iluzionării caracteristic întregii generații. Ancorarea în cotidian semnifică introducerea în spațiul poeziei a elementor de limbaj așa-zis nepoetic, a elementelor ce conturează universul citadin. Însă nu vom avea niciodată o copie fidelă a realității. Tocmai pentru că poezia estetizase, până la acel moment, urâtul existenței, poeții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
esteticii clasice. Poezia nu încetează astfel să fie subiectivă, nici să fie expresia căutărilor, a introspecției ori a intuirii lumii ideilor, dar formula prin care se încearcă redarea lor, reflectând modul în care eul poetic relaționează cu existența, se modifică. Ancorarea în cotidian nu se face prin refuzul unui stil metaforic. Ceea ce pare a fi o demetaforizare a limbajului poetic (opoziție vădită față de modernismul interbelic) este, în realitate, o schimbare a felului în care este concepută raportarea la real. Sub influența
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
metafizic, doar o nervozitate fără greșeală, doar un fel de scârțâirede celofan violet..." (Poem de amor, Mircea Cărtărescu). Ceea ce apare mai rar în poezia albatrosistă, dar pare să caracterizeze într-un grad mult mai mare poezia contemporană este teoretizarea acestei ancorări în cotidian chiar în interiorul textului poetic. 4.2. Autenticitatea exprimării Introducerea masivă a modalităților de exprimare orală în literatură a fost realizată de avangardă. Numai că aceasta le folosea ca mijloace de destructurare a textului literar fără o intenție explicită
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prin preocupări, cât și prin creația sa. Cei patru poeți ilustrează poate cel mai bine spiritul albatrosist, prin tăgada tradiției, prin sublinierea discrepanței dintre viziunea tradițională asupra artei și a lumii, prin universul artistic creat și care, deși are aparența ancorării în viața de zi cu tot arsenalul ei de fapte, obiecte, trăiri insignifiante, se construiește halucinatoriu ca într-un colaj în care se asociază elemente eterogene. Atât pentru a încadra generația albatrosistă într-o tradiție, cât și pentru a-i
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a lumii care le apropie de ceea ce am numit, în sens larg, poemul ekphrastic. Impresia creată este de tablou descris, de lume bidimensională și nu de univers real. Dimensiunea care pare să lipsească acestor poeme este înaltul, verticala, sugestie a ancorării în materialitate. Tocmai revalorificarea, într-o manieră inedită, a acestui tip de poem apropie și mai mult generația amintită de procedeele de structurare a imaginarului poetic din literatura contemporană. Am putut identifica astfel și alte trăsături care apropie poezia albatrosistă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fiorii” ei îl încearcă (v. „Fanfară”, „Crize”), notează asta fugitiv și trece imediat la altceva. Pentru el nebunia e o amenințare, nu ceva programatic, o temă de explorat, ca la suprarealiști. Teama de ea l-a obligat la privațiuni, la ancorări nu o dată ostentative în apele normalității. în concluzie, oricum a-i întoarce-o, fraza d-lui Nicolae Manolescu e exagerată; poate de aceea a și prins! Cantitativ, Bacovia poate fi comparat (și) cu englezul Thomas Gray. întreaga poezie a acestuia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Complicații legate de firele de pacemaker Lipsa stimulării poate fi cauzată de unele perturbări metabolice sau acidobazice, dar cea mai frecventă cauză este una de natură mecanică. Distanța între cele două fire trebuie să fie de circa 2 cm, iar ancorarea se va face în straturile superficiale ale miocardului. Dacă distanța este mai mare, cele două fire vor acționa ca o antenă interferând cu sensing-ul. ̨ n lipsa stimulării, inițial se va schimba polaritatea. În caz de eșec se vor schimba
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
localizate și în exonii 2-6, ce codifică domeniul de legare a liganzilor din structura receptorului. În concluzie, în funcție de locația intragenică a mutației s-au observat anumite anomalii în metabolismul receptorului LDL, și anume: absența sintezei ARNm, transportul defectiv intracelular, reducerea ancorării membranare și internalizarea defectuoasă. 4.6. Proteina de transfer a esterilor de colesterol (Cholestryl ester transfer protein, CETP) CETP este puternic exprimata în ficat,splină și țesutul adipos și înregistrează nivele mai scăzute la nivelul intestinului subțire, glanda adrenală, rinichi
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
observator al culturii finlandeze Publicația "Observator cultural" constituie unul dintre cele mai bogate izvoare de receptare a literaturii și culturii finlandeze în România. Multe aspecte ale culturii finlandeze și nordice în general sunt consemnate de acesta, permițând o mai bună ancorare în fenomenul literar și artistic finlandez contemporan. Ne-am concentrat în rândurile care urmează mai ales pe aparițiile din ultima decadă, încercând să surprindem varietatea manifestărilor culturale finlandeze reflectate de această publicație, grupându-le în câteva teme semnificative. 3.3
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]