4,849 matches
-
vremea vestitului William Stewart Halsted, chirurg american care introduce, în 1889, mănușile de cauciuc, s-a ajuns la operarea lentă, funcțională, minuțioasă, artistică prin izolarea inimii, plămânilor, grație tehnicilor de asigurare a circulației extracorporale, artificiale, sub hemostază, în condiții de anestezie și asepsie, serviciul de reanimare fiind în permanentă stare de alertă. Vechile piedici: durerea, hemoragia și infecția au fost îndepărtate din calea chirurgiei. De la ligatura practicată în secolul XVI de Gabriel Fallope (Fallopia), în Italia și de Ambrosie Paré, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
James Simpson (Anglia), Jobert de Lamballe (Franța), Johann Ferdinand Heyfelder (Germania) ș.a. Masca Schleich (1891) cuprinde un amestec de cloroform, clorură de etil și eter. Abia în 1934, John Silas Lundy (Chicago), folosește soluția barbituricelor. în 1905 se realizează primele anestezii rahidiene cu procaină. Anestezia endotraheală sub intubație (1909 - 1912) a deschis calea chirurgiei toracice. Secolul XX este și al afirmării de mari chirurgi. în toate țările, medicii. biologii, biochimiștii oferă sprijinul lor. Cele două războaie mondiale au creat o nouă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și masca. După generația sa, la sfârșitul sec. XIX, se remarcă Thoma Ionescu, venit de la Paris în 1895, pentru el creându-se la Facultatea de Medicină din București, o catedră specială. Chirurgia înregistrează noi progrese în secolul XX, datorită perfecționării anesteziei, hemostazei și asepsiei care au învins durerea, hemoragia și infecția. La evoluția chirurgiei contribuie perfecționarea metodelor de investigație și posibilitatea transfuziei sanguine, fără riscuri, și lucrul în echipă, perfecționarea instrumentarului, și valoarea crescândă a laboratorului biochimic. Se avansează spre abordarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
La rândul lor, canalele ionice pentru acetilcolină sunt de două feluri: voltaj- și receptor-dependente (fig. 47). Durata deschiderii canalului receptor este de aproximativ 10 milisecunde, timp în care se realizează depolarizarea membranară. Alți agoniști, precum succinilcolina sau decametoniul utilizați în anestezie, prezintă o acțiune depolarizantă de lungă durată dublată de areactivitate musculară. O proteină submembranară - denumită rapsină - asigură concentrarea receptorilor nicotinici în teritoriul postsinaptic (Froehner și Fallon, 1995). Receptorii muscarinici sunt glicoproteine cu greutate moleculară de 80 000 daltoni. Până în prezent
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
participarea histaminazei la inactivarea histaminei în acid imidazolacetic urinar. Căile metabolice de inactivare ale histaminei sunt prezentate în figura 54. Durata de viață a histaminei este scurtă (perioada de înjumătățire mai puțin de o oră) și puternic influențată de stres, anestezie, febră etc. Funcțiile sistemului histaminergic cerebral. Pe plan funcțional, rolul de neurotransmițător cerebro-spinal al histaminei este insuficient cunoscut. Prezența acesteia la nivelul unor terminații neuronale, turnoverul crescut din timpul stării de veghe și efectele desincronizante ale administrării sale intraventriculare, întregite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a modificării tonusului intrinsec muscular. Tonusul vasoconstrictor simpatic are la bază descărcări continue cu frecvență redusă (2 impulsuri/sec) de la nivelul centrului vasomotor bulbar la fibrele nervoase simpatice din întregul organism. Blocarea transmiterii impulsurilor simpatice de la măduvă către periferie prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în comedie"63, pentru că neangajarea, neimplicarea, obiectivitatea nu pot aduce atingere liniștii noastre, astfel apărată prin indiferență. Dispoziția interioară trebuie să fie plasată într-o zonă medie între pasivitate și exaltare, între blazare și indignare. În acest sens înțelegea Bergson "anestezia inimii"64, întrucât comicul "se adresează inteligenței pure"65. Vigilența cerebrală, luciditatea însoțește această distanțare comică pe care Adrian Marino o asociază "autoreflectării prin dedublare"66, intuind că ridicolul lumii exterioare este surprins numai după ce conștiința comică se descoperă pe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
asta, reușeau să își crească și copiii. Dar oboseala era peste așteptări, insistă Clodagh. Orice ai auzit despre agonia nașterii, nimic nu te pregătește pentru nopțile nedormite. Eram mereu dărâmată, iar trezirea era ca o încercare de a ieși de sub anestezie. Nu aveam cum să țin un job. Și, din fericire, afacerea lui Dylan cu computere mergea destul de bine încât să nici nu fie nevoită. Acum ai timp pentru o slujbă? întrebă Ashling. Sunt foarte ocupată, realiză Clodagh. În afară de vreo două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să facă în ceasurile acelea cufundate în beznă și, cu un surâs disperat și ambiguu, întreba: „Ce idei aveți pentru noaptea asta?“ Știa că zeci de băieți și fete frumoase abia așteptau să-i propună jocuri noi, lipsite de pudoare. Anestezia aceea sinistră funcționa câteva ore, iar el se cufunda în ea așa cum sclavii din Suburra se îmbătau la sărbătoarea închinată Dianei. Apoi se ivea o rază de lumină eliberatoare, iar el poruncea să se deschidă ferestrele, deși era frig, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și i-au adus mâncare bună, ceva, un pui fript, și ofițerul ăla a aruncat mâncarea și a zis că el mănâncă terci ca toți care erau Închiși și că nu mănâncă mâncare de la trădători, cum l-a operat fără anestezie pe unul Aurel Cioran la Aiud și cum i-a murit unul din băieți, Eme, chiar când a ieșit din Închisoare, s-a spânzurat de o coardă la Pietrele Doameni, era alpinist și era și speolog, o peșteră din munții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
gât. Se întorsese sub mizerabila ei calotă, iar eu puteam s-o privesc așa, fără nici un sentiment, fărâmițându-i lipsa de armonie. Îi simțeam din nou răsuflarea neplăcută... provenea de la un corp macerat, ca răsuflarea bolnavilor atunci când se trezesc după anestezie. Telefonul nu era scos din priză, funcționa, îmi spusese un telefonist cu vocea metalică, dar ea nu răspundea. Poate era acasă, lăsând sunetele să planeze deasupra corpului ei ghemuit, să intre în ea, zgâlțâind-o cu monotona lor intermitență, făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
îmi imaginasem de tânăr. Un freamăt constant, o misiune. Departe de lenta, hipnotica vezică a acestui spital bogat și prost administrat, unde medicamentele expiră și aparatele se învechesc înainte de a fi scoase din cutiile lor. Unde totul se petrece sub anestezie și lucrul cel mai viu este șoarecele care din când în când traversează bucătăria și le face pe bucătărese să țipe. Fiecare din noi, Angela, visează ceva care să scoată din țâțâni lumea lui obișnuită. Îl visezi stând pe divan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
alunecă spre Secția de reanimare. Infirmierul împinge targa încet, cu grijă. Acum ești între pereții aceștia de sticlă. Îți privesc ochii închiși și cearșaful care ți se mișcă pe piept. Ada ți-a scos tubul de oxigen, ți-a oprit anestezia și încearcă să te aducă puțin la suprafață, să înțeleagă ce se petrece. Se mișcă în jurul tău, al tuburilor tale cu o grijă specială. Este palidă, sfârșită, are buzele uscate. — Plecați, șoptesc. Îmi dă cu greu ascultare. Acum ești din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Zăpada de anul trecut. Căci dacă se stinge lumina din tine, e scris, ce mare e Întunericul. Pe un suport mic se afla aparatura de reanimare, o butelie de oxigen și o mască de oxigen. Lângă ele era echipamentul de anestezie. Fima aprinse sterilizatorul electric și așteptă până se Înroșiră spiralele. Numără pungile cu perfuzii și Încercă să Înțeleagă formula notată pe ele - glucoză și clorură de sodiu. Reflectă o clipă, cu cârpa de praf legănându-se În mână, la felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
reuși să se stăpânească și izbucni Într-un râs zgomotos Înainte de-a ajunge la cel de-al treilea leneș. Gad Eitan, pierdut În gândurile sale, spuse deodată cu blândețe: — Ar fi trebuit totuși să facem asta la spital, cu anestezie generală, nu aici, cu anestezie locală. Ar fi trebuit să o facem În secție. Cu anestezie totală. Aproape că am Încurcat-o. Ar trebui să reflectăm la asta, Alfred. Wahrhaftig schimbă tonul și Întrebă: —Ce-i cu tine? Ești Îngrijorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
izbucni Într-un râs zgomotos Înainte de-a ajunge la cel de-al treilea leneș. Gad Eitan, pierdut În gândurile sale, spuse deodată cu blândețe: — Ar fi trebuit totuși să facem asta la spital, cu anestezie generală, nu aici, cu anestezie locală. Ar fi trebuit să o facem În secție. Cu anestezie totală. Aproape că am Încurcat-o. Ar trebui să reflectăm la asta, Alfred. Wahrhaftig schimbă tonul și Întrebă: —Ce-i cu tine? Ești Îngrijorat? Gad Eitan nu se grăbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de-al treilea leneș. Gad Eitan, pierdut În gândurile sale, spuse deodată cu blândețe: — Ar fi trebuit totuși să facem asta la spital, cu anestezie generală, nu aici, cu anestezie locală. Ar fi trebuit să o facem În secție. Cu anestezie totală. Aproape că am Încurcat-o. Ar trebui să reflectăm la asta, Alfred. Wahrhaftig schimbă tonul și Întrebă: —Ce-i cu tine? Ești Îngrijorat? Gad Eitan nu se grăbi cu răspunsul. După o scurtă tăcere, zise: Nu. Acum sunt perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
avea, eu m-am dus acum douăzeci și cinci de ani și l-am omorât, pentru că tu nu l-ai vrut. Așa că de ce-mi vii acum cu asta? Uneori mi se pare că Încă nu m-am trezit cu totul din anestezia care mi s-a făcut atunci. Iar acum vii să mă chinui. Și să știi că dacă Teddy nu ar fi un om răbdător, o ladă umblătoare, așa cum Îi spui tu, ai fi zburat de mult din casa asta. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
capul pe pernă. Și, Înainte de aceasta, voia timp de gândire, timp pentru a gusta până la fund din drojdia Înfrângerii, pentru a se abandona suferinței intime, solitare. În ultimul ceas și ceva se simțise ca și cum și-ar fi revenit după o anestezie cu cloroform, amorțit, dar conștient că o durere oribilă pândea de undeva, de la marginea stării de trezie, așteptându-l să Își recapete pe deplin simțurile. Acum o Înfruntă, se Încleștă de ea, i se abandonă. Alexander, când ieșise ultima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
El a supraviețuit sfârșitului și în anii de după război s-a schimbat la față, transformându-se, în mod logic, în profesorul alergic la conflicte Starusch, o existență adaptată de acum înainte condițiilor de viață și care, într-un alt roman - Anestezie locală - se teme de dureri și evaluează tot ceea ce se întâmplă cu fraza „pe de o parte - pe de altă parte“. Eu eram doar ascultător. În vizită la colegi de școală care, indiferent dacă se prezentaseră voluntar sau nu, așteptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se pierd în încrengături; iar de personaje pe care să le pot invoca nu am dus lipsă nicicând. Astfel, istoria asta a mai fost spusă o dată, mai degrabă expediată decât povestită concludent, și anume spre sfârșitul anilor ‘60, în romanul Anestezie locală, de către un profesor pe nume Starusch, când acesta a mutat „Cursul de gătit pentru începători“ în lagărul cel mare Bad Aibling, așadar sub cerul liber al Bavariei Superioare, și a renunțat la tablă. Dar versiunea mea este potrivită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
văzusem o școală pe dinăuntru. Profesorii mă speriau, motiv pentru care, mai târziu, dascălii de școală elementară precum domnișoara Spollenhauer din Toba de tinichea sau profesorul de sport Mallenbrandt din Șoarecele și pisica, pe urmă martirul Starusch, ca profesor în Anestezie locală și la urmă perechea de dascăli fără copii Harm și Dörte în Nașteri frontale sau Germanii sunt pe cale de dispariție au umplut pagini întregi de manuscris: atât de rodnici au fost pedagogii pentru mine. Până și o piesă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fără griji. Nici un soi de mâncăruri grele, tutun, sau alcool, cu excepția, la orele potrivite, a unui bun whiskie, Îmbuteliat În țara de bașină. Nu ceda nerăbdării. Nici vorbă de două luni, i-am răspuns. Una e prea destul. Ies de sub anestezie și sunt un nou cub. Aveți numărul de telefon și adresa mea: mai vorbim noi. Reveniți cel târziu vineri. La plecare, mi-a dăruit chiar În ușă o carte de vizită a doctorului Nemirovki, care avea să-mi Îndeplinească toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ar putea să-i provoace o stare de inconștiență. Așa cred. Sper să ai dreptate, spuse Beth, pentru că dacă Începe să viseze și apoi să facă să se manifeste monștrii din vis, n-o să ne fie prea bine. — Nu. Dar anestezia produce o stare de inconștiență totală, fără vise. Norman studia etichetele de pe sticluțe. Știi cumva ce sunt chestiile astea? — Nu, dar totul e stocat În memoria computerului, spuse Beth, așezându-se la consolă. Citește denumirile și eu am să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ce sfîșie plictisul. Și ar trebui să ne facă frenetici atît în durere cît și în bucurie. Trezirea aceasta, chiar individualistă, e menită să ne scoată din egoism. Mai toți trăiesc călduț, alungînd orice teroare sau suferință, cuibărindu-se în anestezia plictisurilor, pulsînd, doar, cînd și cînd în cîte-o satisfacție organică. Dar ejaculările astea intermitente sînt departe de a-i întemeinici.” Mă năucește. Pasărea reptilă a început să-l privească și pe el din cînd în cînd cum debitează paradoxuri. „-Adică
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]