1,477 matches
-
prin evenimentele organizate de societățile culturale din oraș43. Societatea corală Ciprian Porumbescu are meritul de a fi susținut nenumărate concerte pentru strângeri de fonduri, grupând, în același timp, intelectualitatea locală implicată activ în problemele orașului. Se disting figurile profesorilor și animatorilor culturali, Ilarion Bereznițchi și Ștefan Pavelescu, cu contribuții majore în însuflețirea vieții culturale sucevene. Reuniunea corală a organizat însă și conferințe prezidate, în general, de Ștefan Pavelescu, precum cea din 1928, la care a fost sărbătorit scriitorul I. Al. Brătescu-Voinești44
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
interbelice cu teritoriul drumurilor desfundate, de unde mințile luminate pleacă spre capitală pentru afirmare, îi opunem imaginea unui colț de țară în care cultura a proiectat, la acele vremuri, o undă de lumină. Pulsația culturală este tributară, în mare măsură, și animatorului cultural: intelectualul provinciei. 2.1 Ipostaze ale intelectualului în provincie: profesionistul și animatorul cultural Pentru a stabili ponderea intelectualității în ansamblul societății nord-moldovenești în deceniile interbelice, dar și pentru a determina care sunt categoriile reprezentative în această perioadă, voi utiliza
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
îi opunem imaginea unui colț de țară în care cultura a proiectat, la acele vremuri, o undă de lumină. Pulsația culturală este tributară, în mare măsură, și animatorului cultural: intelectualul provinciei. 2.1 Ipostaze ale intelectualului în provincie: profesionistul și animatorul cultural Pentru a stabili ponderea intelectualității în ansamblul societății nord-moldovenești în deceniile interbelice, dar și pentru a determina care sunt categoriile reprezentative în această perioadă, voi utiliza datele statistice ale Recensământului populației din 1930. Pornind de la constatarea că profesioniștii intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și poet, dramaturg, cronicar de teatru, publicist 84. Cea mai reprezentativă categorie profesional-intelectuală nord-moldovenească este conturată de către cadrele didactice, nu atât prin numărul lor, cât prin implicarea în viața culturală și politică a zonei. Profesorii se disting ca inițiatori și animatori culturali, majoritatea instituțiilor, bibliotecilor, evenimentelor culturale, conferințelor desfășurând activități la inițiativa sau prin coordonarea acestora și a elevilor. Prin definiție, dascălul este formator al tinerilor și mediator de cultură. Cei mai mulți profesori au contribuit activ însă la promovarea și trezirea culturală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
gustul literaturii nu l-am prins de la profesorii mei. Un singur profesor se ridica deasupra celorlalți și aducea întotdeauna în mijlocul nostru o atmosferă mai prietenoasă și, aș putea zice, chiar mai occidentală. Acesta era prietenul meu de azi, Iacobeanu"93. Animator al vieții culturale locale, profesorul de franceză va pune bazele Asociației foștilor elevi ai Liceului A. T. Laurian, organizație care din 1923 își asumă rolul principal în dirijarea mișcării culturale botoșănene 94. Unul dintre marile merite ale acestei Asociații este
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Prima publicație apare în perioada 1919-1921 și se identifică cu eforturile intelectualității locale de a contribui la înfăptuirea idealului național prin creații cu rădăcini în cultura poporului, cuprinzând în paginile sale folclor, critică literară, articole științifice, scrieri socio-politice, sub semnătura animatorilor culturali ai zonei - majoritatea cadre didactice -, dar și colaboratori din capitală: Ion Sân-Giorgiu, Artur Enășescu, Dimitrie Iov, George Voevidca, Tiberiu Crudu, Mihail Poslușnicu, Emil Diaconescu, N. N. Răutu, Artur Gorovei etc. Preocupările literare nu se limitează însă doar la explorarea localului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
N. Răutu (1891-1979), profesor la Liceul "Laurian" din Botoșani, colaborează în presa locală, fiind membru al comitetului de redacție la Revista Moldovei. Publică volumul de traduceri din Charles Nodier, Povestiri și nuvele, 1925. 32. George D. Râncu (1913-?), publicist, scriitor, animator al vieții culturale din Dorohoi. Este director al ziarului Informatorul Dorohoiului (1931-1937), președinte al Societății culturale George Enescu și editor al revistei literare Însemnări. Publică în 1935 volumul în proză Imagini triste și Un om: Panait Istrati, f. a. 33. Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care mă-nchinai (1937). 24. Vasile Ciurea (1883-1973), profesor, arheolog, naturalist, licențiat în științe la Iași, predă la Pomârla și la Fălticeni, este membru al Societății de Geografie și al Societății Naturaliștilor din România, autor de manuale școlare, publicist și animator cultural al Fălticeniului. 25. Ghedeon Coca (1908-1976), poet, membru al mișcării Iconar, este redactor la revistele Îndrumar, Iconar. Publică versuri de factură simbolistă și volumele Confesiuni adolescentine (1937) și Alge (1938). 26. I. Delabaia-Constantinescu (?-?), publicist, poet, traducător, redactor la Neamul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
societății România jună, secția literară, medic în Câmpulung Moldovenesc, debutează cu nuvela Pe Rarău. Poet sămănătorist cu majoritatea lucrărilor în manuscris, Dracinschi este considerat cel mai reprezentativ poet de această factură din Bucovina. 32. Ion Dragoslav (1875-1928), poet, prozator, publicist, animator cultural al Fălticenilor, este autor de schițe publicate în peste 15 volume: Icoane vechi și noi, Povestiri ș.a. 33. Valerian Dung-Opaiț (1881-1965), animator cultural, culege folclor de pe front pe care îl publică în volumul Vătăjelul sau urări ținute la nunțile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
considerat cel mai reprezentativ poet de această factură din Bucovina. 32. Ion Dragoslav (1875-1928), poet, prozator, publicist, animator cultural al Fălticenilor, este autor de schițe publicate în peste 15 volume: Icoane vechi și noi, Povestiri ș.a. 33. Valerian Dung-Opaiț (1881-1965), animator cultural, culege folclor de pe front pe care îl publică în volumul Vătăjelul sau urări ținute la nunțile țărănești din Bucovina. Este editor la revistele Arcașul, Sentinela română, Tricolorul. 34. Corneliu Gheorghian (1871-1940), jurist, consilier la Înalta Curte de la Viena, contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
studii la Fălticeni și Iași, predă la liceele din Botoșani și Suceava. În 1937 organizează o serie de expoziții în diferite orașe în care expune tablouri cu peisaje bucovinene. 45. Vasile Lucan (1865-1930), preot, catihet la școala primară din Suceava, animator cultural, debutează la revista Încercări literare cu poezii, traduceri, nuvele. 46. Ion Lungu (1911-1948), publicist, poet, prozator, colaborează la revista Înmuguriri din Fălticeni. Este coautor, împreună cu Mihai Havriș, la volumul Ghiveci, scos la o tiparniță din Fălticeni. 47. Teofil Lupu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Societății Numismatice Române, din care fac parte și slujitori ai lui Esculap. Credem că nu este lipsit de interes să reproducem și imagini ale unei medalii (fig. 113av și 113rv) primită de dr. Constantin Thiron, titularul catedrei de patologie generală, animator al cercetării științifice medicale în prima perioadă a Facultății de Medicină din Iași, așa cum ne informează sursa din care am luat imaginile. ALEXANDRU SLĂTINEANU Din 1911, Alexandru Slătineanu va sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27 de ani
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
profiluri”, cuprinzând contribuțiile Eusebiu Mandicevschi în lumina unor documente noi de Maria Nichirsa, Diplomatul și scriitorul Octav Vorobchievici de Manuela Nicolae Popescu. Nume importante din diverse domenii sunt recuperate în secțiunea „Personalități bucovinene”, la care colaborează Victor Dobrescu (Dimitrie Onciulescu, animator cultural în Banat), Dragoș Luchian (Italienistul Claudiu Isopescu), Emil Satco (Mandicevschi - o familie de muzicieni), Dumitru Covalciuc (Zaharia Voronca, „detrunchiatul”), Octavian Voronca (Dimitrie Onciul, istoricul și pedagogul), Veronica Todoșciuc (Gheorghe Hurmuzachi), Gabriel Vasiliu (Profesorul Octavian Nandriș) ș.a. Literatura de la rubrica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
După masă, unul dintre convivi expunea un punct de metodologie științifică, în jurul căruia se declanșa o controversă. Norbert Wiener, profesor de matematică la Massachussets Institute of Technology (MIT), a fost invitat la această masă rotundă, unde l-a întîlnit pe animatorul acestor discuții, Arturo Rosenblueth, neurofiziolog la universitatea Havard, profesor la Harvard Medical School, interesat să promoveze dezbaterile interdisciplinare. În cursul acestor întîlniri, pe cînd evoca posibilitățile de dereglare ale feed-back-urilor la mașini, Wiener l-a întrebat pe Rosenblueth dacă astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sectoare simultan, în același timp în care îmbunătățiți locuințele familiilor, atunci ameliorați perspectivele de viitor ale copiilor de o manieră vizibilă. Asta înseamnă politica orașului. De altfel, nu merge prea rău, doar că e nevoie de "eroi", deoarece un bun animator social al străzii trebuie să știe să facă un buget, să fie bine crescut și cu o cravată bine pusă cînd merge să ceară o subvenție prefectului, dar să știe și karate pentru a rezista la loviturile puternice. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
două colocvii internaționale organizate în 1981: Auto-organizarea: de la fizic la politic, la Cérisy, și Ordine și Dezordine, la universitatea Stanford. În cursul celui dintîi au fost imaginate bazele teoretice ce aveau să dea naștere CREA și LDR. Unul dintre principalii animatori ai acestor întîlniri, Jean-Pierre Dupuy (care conduce și azi CREA), a participat, împreună cu Jean-Marie Domenach, la crearea și instalarea sa în 1982. Numit profesor de studii umaniste la Școala politehnică, Jean-Marie Domenach i-a propus lui Jean-Pierre Dupuy, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Michel Rocard e și un militant: secretar național al Asociației studenților socialiști din 1955, părăsește SFIO în 1958 pentru a fonda PSA și apoi PSU. Devine colaboratorul lui Pierre Mendès France în cadrul PSU. În 1966, Michel Rocard e unul din animatorii întîlnirilor socialiste din Grenoble, care încearcă să pună bazele unei noi stîngi. În 1967, devine secretar general al PSU, post pe care îl va ocupa pînă în 1973. După ce participă la campania lui François Mitterrand în 1974, părăsește PSU și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
adjunct (1972-1974) și ulterior redactor-șef (1974-1986) la „Viața românească”; din „lipsă de principialitate” (în realitate pentru că se opusese „rentabilizării” revistei) este eliminat și de aici. O. este cunoscut și apreciat în primul rând ca om de presă literară, ca animator literar și creator de climat. Intelectual cultivat și cu simțul valorii, personalitate puternică și echilibrată, înzestrat cu simț moral și justițiar, el a jucat în epocă un rol meritoriu, uneori salutar, în fondarea și orientarea unor reviste importante, reușind - împotriva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
Pleșu ș.a., de prezența unor cronici literare semnate de Cornel Regman etc. Consecvent susținător al valorilor autentice, O. rămâne legat de lansarea și impunerea multor scriitori importanți, de la generația ’60 până la cea optzecistă. Meritele sale de factor de echilibru, de animator și sprijinitor al creației altora au pus în umbră creația proprie. Poezia sa cea mai reprezentativă - operă de tinerețe - a rămas în reviste („Vremea”, „Universul literar”, „Revista Cercului Literar”). În 1946 o adună în vederea publicării. Manuscrisul este acceptat de Fundațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
LUCEAFĂRUL, publicație apărută la Paris în noiembrie 1948 și în mai 1949. Caseta redacțională lipsește, dar animatorii revistei sunt, conform mai multor mărturii, N. I. Herescu, Mircea Eliade și Virgil Ierunca (secretar de redacție). Editată pe fondul unei grave crize care vizează „răstălmăcirea tradiției noastre istorice, ponegrirea graiului, credințelor și culturii, nimicirea spiritualității noastre autentice”, într-un moment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
poeziei tradiționale japoneze și îndeosebi a celui numit renga. Se publică, astfel, scurte articole de inițiere în aceste genuri sau de prezentare a unor scriitori ce au contribuit la promovarea lor și, de asemenea, poeme renga compuse de Șerban Codrin, animatorul Centrului Cultural „Ionel Perlea” de la Slobozia, singur ori împreună cu Valentin Busuioc, Constantin Severin și Manuela Miga. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288110_a_289439]
-
Societății Numismatice Române, din care fac parte și slujitori ai lui Esculap. Credem că nu este lipsit de interes să reproducem și imagini ale unei medalii (fig. 113av și 113rv) primită de dr. Constantin Thiron, titularul catedrei de patologie generală, animator al cercetării științifice medicale în primă perioadă a Facultății de Medicină din Iași, așa cum ne informează sursa din care am luat imaginile{\cîte 105} ALEXANDRU SLĂTINEANU Din 1911, Alexandru Slătineanu va sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de condiții pentru tratamente balneo-medicale, cure de băi de plate și de ceaiuri din flora spontană; facilitarea participării la acțiuni de vânătoare și pescuit sportiv; închirierea /cumpărarea de materiale și echipamente necesare activităților menționate etc. Nu este de neglijat aportul animatorilor (persoane care conduc, creează si asigură omogenizarea grupurilor, în vederea menținerii unei bune dispoziții generale). Unele servicii aparent secundare, cum sunt: întreținere si reparații; poștă și telecomunicații; schimb valutar etc. au importanța lor pentru produsul turistic rural, în scopul petrecerii unui
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
îndreptățire, ca o parte a universalității, în timp ce literaturile indiene multilingue se definesc și ca o totalitate literară, printr-o serie, bineînțeles, de elemente comune. Un text lămuritor în această privință aparține comparatistului american A. Owen Aldridge, care este și un animator al studiilor comparatiste est-vest: The Universal in Literature (Neohelicon, X, 1/1983). Iar acesta demonstrează deopotrivă existența varietății în mijlocul uniformității, dar și a uniformității sau unității în mijlocul varietății. 4. De unde ultima concluzie foarte îndepărtată, este adevărat, de preocupările comparatismului factologic
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și pură obiectivitate, din convingerea că națiunea nu se poate dezvolta spiritual decât printr-o astfel de orientare europeană. Conștiința literară a epocii se revendică de la același model, care începe să inspire și să legitimeze întreaga activitate a traducătorilor, a animatorilor teatrului național etc. programul lor este identic cu al europenilor, al Europei luminate (texte din 1829-1830). Acest ideal european constituie în principate prima formă de manifestare a spiritului iluminist românesc. La întrebarea esențială: cum putem fi europeni, răspunsul este unul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]