3,836 matches
-
au alimentat dintr-o dispută ideologică asupra patrimoniului național, dând naștere unei opoziții politice mai închegate. Din 1976, intelighenția a inițiat o cultură alternativă celei oficiale, literatura de samizdat fiind dublată de organizarea unor nuclee de societate civilă. În lectură anticomunistă, uriașele mulțimi care îl întâmpinau în 1979 pe Papa Ioan Paul al II-lea își exprimau astfel, indirect, și nemulțumirile față de cei aflați atunci la putere 65. În 1980, opoziția era deja conștientă de propria sa însemnătate, muncitorii aflați în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o detaliază, arătându-se atent la amănuntele vieții cotidiene 67. Manualul a omis referirile la prestația Poloniei pe scena internațională, în interiorul "frăției socialiste" sau în afara acesteia. În schimb, a subliniat faptul că ea a dat semnalul schimbărilor din 198968, lupta anticomunistă fiind definitiv convertită în folosul demnității naționale. În percepția poloneză, vecinul cel mai opresiv fusese, fără îndoială, URSS; cel mai solid alibi al comuniștilor autohtoni. Albania În paginile unui manual albanez de istorie pentru clasa a VIII-a, regimul comunist
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
părți din suprafața și populația lumii, gigantica Armată Roșie. Investigând sumar interiorul acestui "rău" mondial, cartea respectivă amintea pe scurt de "stalinizarea" țărilor estice. Și această descriere concordă cu multe din relatările manualelor postcomuniste, având deci o sursă comună, viziunea anticomunistă și occidentală asupra istoriei acestor țări. În relatarea manualului francez, contemporan cu ultima decadă a socialismului estic, apăreau puține nume de lideri politici, selectate mai mult pentru a ilustra luptele interne și semnele de insubordonare din tabăra sovietică. Impulsul liberal
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu vechea ierarhie a subiectelor, care confirmă obișnuințele publicului larg. Lecțiile despre istoria perioadei comuniste conțin, după cum am văzut, un amestec foarte complicat de adevăruri concurente, dintre care multe se împart mai curând după percepția estică (fostă socialistă) sau vestică (anticomunistă), decât după criteriul "vechimii" sau al "noutății". Termenii care punctează destul de stângaci relatările postcomuniste ("totalitarism", "alegeri libere", "pluripartidism", "Războiul rece" ș.a.) sunt, de fapt, reprezentări occidentale negative despre Estul socialist. Nici pentru estici schimbările de terminologie nu erau chiar necunoscute
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intrarea lor în verbiajul guvernărilor posttotalitare. În aceste pagini, comunismul nu a fost analizat din interior, pentru că nu exista o altă versiune în afara celei produse de regimul însuși. Descrierea este sincopată, pornind de la privirea din afară, din "lumea liberă" și anticomunistă, de parcă lecțiile s-ar fi adresat cititorilor occidentali deja inițiați. Peste această perspectivă s-au suprapus automatisme specifice lumii comuniste, unele preluate ca atare și în Vest ("naționalizare", "colectivizare", "democrație populară", "alfabetizare", "școlarizare de masă", "realizări economice", "dezvoltare culturală" etc.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ale lecției 116. Naratorii și-au asumat un consens tacit cu publicul, urmând logica simplă a propozițiilor de tip "da" sau "nu", fără nuanțe, alternative sau auto-interogări. Formule-standard precum "lansarea Războiului Rece în anii '40", "criza anilor '80" sau "revoltele anticomuniste" din Est de evidentă inspirație jurnalistică, dar administrate ca adevăruri istorice par să fie, până la urmă, partea cea mai accesibilă și mai vehiculată a povestirilor despre comunism. Mai ales încadrările în tipologia generală a fenomenului, de genul decupajelor cronologice, sunt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să relaționeze destul de intens. Pentru mulți oameni, care altfel nu ar fi călătorit poate niciodată în străinătate, vizitele în "țările-surori" au fost o experiență remarcabilă. Dar din amintirea fostei solidarități de sistem, manualele au extras doar elementele competitive, ierarhizante, structural anticomuniste, legate mai ales de opoziția la regim, nu de funcționare efectivă a acestuia (mai ales în cazul maghiar și polonez). Estul socialist s-a dovedit, în realitate, o izolare în grup, dar una nu mai puțin frustrantă. Este chiar amuzant
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
versiunea fiecărei țări pretinde, doar pentru sine, de a fi avut remarcabile inițiative de politică externă, sfidând constrângerile dominației sovietice. Importanța acordată acestora este mai mare exact în cazul acelor state care, altminteri, nu s-au remarcat printr-o opoziție anticomunistă de durată: România și Albania. Aparentul exil comun al țărilor est-europene și devalorizarea postfactum a relațiilor dintre ele nu este doar un simptom de victimizare sau de reinventare a individualității fiecăruia. Să ne reamintim că, în partea răsăriteană a Europei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
este tocmai dificila lor condiție de manual, obligat să respecte toate regulile discursului oficial (selectiv, impersonal, străin de realitățile invocate) și, totodată, să preia măcar parțial, adevărurile vehiculate de memoria istorică a contemporanilor. Ele păstrează, într-o măsură variabilă, perspectiva anticomunistă, foarte ideologizată și cumva exterioară subiectului propus. Noua corectitudine politică a exclus acea parte a memoriei "acum public [de fapt, politic] denigrată"123, îngăduind numai timide aluzii la adevărurile deranjante. Și de această dată, lecția de istorie a rămas la fel de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
an. Legiferarea noii zile naționale, în 1990, a exprimat amplul consens al contemporanilor în privința acestei aniversări, alimentat probabil și de o cultură istorică similară, fundamentată în timpul școlii socialiste. Opțiunile alternative (reluarea unor sărbători naționale precomuniste sau construirea unora noi, explicit anticomuniste), ca și criticile aduse acestei instituiri simbolice (de către comunitate maghiară, de exemplu, din pricina conotației predominant etnice date celebrării) sunt în continuare ignorate. Să reținem că, în lipsa unui erou reprezentativ, ziua de 1 decembrie s-a fixat în conștiința publică prin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prevedeau următoarele teme: sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, revoluție culturală, poliție politică; deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți; democrație, societate civilă, practici democratice, constituție; instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, reeducare, represiune comunistă, opozanți și disidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare; etapele regimului comunist; revenirea la instituțiile democratice. 11 Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 163. 12 Alexandru Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu, Istoria
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
încercat să acrediteze ideea lipsită de orice fundament științific a existenței unei culturi și istorii distincte a Moldovei dintre Prut și Nistru, separate de cultura și istoria României, respectiv ale Moldovei dintre Carpați și Nistru" (Ibidem, p. 116). 86 Rezistența anticomunistă, ca fenomen distinct al epocii, este prezentată mult mai convingător decât în manualele contemporane din România; într-o primă fază, în anii '40, ea a avut un caracter preponderent armat, dar în timp a continuat aproape exclusiv în formă culturală
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
capitalismului redus la consumismul degradant, perceput de el ca fiind sufocant pentru spirit. Discursul ținut la Universitatea Harvard, pe 8 iunie 1978, concentrează crezul lui Soljenițîn legat de aceste probleme. Cu acest prilej, audiența foarte numeroasă aștepta, probabil, un discurs anticomunist din partea scriitorului disident. Soljenițîn le-a vorbit însă despre "câteva trăsături ale Occidentului contemporan", semnalând în termeni foarte duri superficialitatea "boala psihică a secolului al XX-lea"101. (trad. a.) El a condamnat neglijarea reperelor morale autentice din politica și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Bérégovoy și Edouard Balladur, care a dat dovadă de o profundă maturitate politică. Mica Slovenie și-a permis luxul de a-și inaugura democrația printr-o coabitare, alegînd ca președinte pe fostul comunist Milan Ku(an și o majoritate parlamentară anticomunistă, avîndu-l ca prim-ministru pe creștin-democratul Peterlé. În al doilea rînd, nu ne mai putem împiedica de vechile tradiții. Boemia, țara cu vechi rădăcini occidentale, își vede istoria confundată cu cea a Sfîntului-Imperiu, apoi cu a Austriei. După independența Cehoslovaciei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ai național-democraților. În fenomenul de redeșteptare a naționalismelor în Europa "Central-Răsăriteană", acordăm un loc aparte KPN-ului Konfederacja Polski Niepodleglej Confederația pentru o Polonie Independentă. În primul rînd, este vorba de cel mai vechi partid de opoziție, în mod cert anticomunist și antisovietic: el a fost creat în 1979 și a rămas mult timp izolat. Șeful și fondatorul său, Leszek Moczulski, a plătit un greu tribut pentru opoziția lui, făcînd mulți ani de închisoare. Apoi, KPN a ridicat de prima dată
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
spre economia de piață în mod progresiv și considerînd modelul social-democrat și economia mixtă o cale rezonabilă. Singurul lor succes, foarte modest de altfel, a fost SDSS care a obținut locuri în parlament la alegerile slovene din 1990 în favoarea listei anticomuniste Demos. Ei au obținut patru locuri și un modest 3,34% la legislativele din 1992. În Republica Cehă, strălucirea Forumului Civic a eliberat energii: Valtr Komarek, fost vice-prim ministru al "Revoluției de Catifea" și fost responsabil al Institutului de Previziuni
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
actuală. În ciuda avansurilor pe care le fac liderii moderniști (oportuniști) ai "stîngii democratice" Oleksy-Kwasniewski, deputații Uniunii Laburiste rămîn fermi, în timp ce democrat-centriștii în materie economică din UD îi regăsesc pe "finaliștii" economiei de piață din KLD, pentru a reconstitui un front anticomunist, UL. CONCLUZII Peisajul oferit de sistemele de partide ale acestei periferii pe care o reprezintă Europa Centrală, după expresia lui Jenö Szucs, se caracterizează prin contururile sale încă vagi. Procesul de decantare a conflictelor și clivajelor în înțelesul lui Rokkan
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Convorbiri. Nemaivorbind de faptul că diriguitorii acestei reviste, cu atâta istorie în spate, sunt unul bucovinean de origine, fiu de preot persecutat în regimul bolșevic (dat afară din școală, de la Biblioteca județeană), profesorul universitar dr. Dan Mănucă și altul luptător anticomunist, revoluționar ieșean, care a cun oscu t detenția ( din fericire scurtă, fiind eliberat când Timișoara a sărit în ajutorul Iașului izolat, producând inflamația), Spiridon Maria Cassian. „Convorbiri literare” este aproape singura re vist ă din țară care publică, număr de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pare că nu prea ar avea multe de ascuns, fiindcă nu mai are după ce. După o luptă electorală acerbă, cu Adrian Tănase, de la șase, în 2004 mi-am văzut visul realizat. Poporul de pe scara noastră a căpătat un nou președinte, anticomunist, democrat, capabil, energic, deștept, cu o inteligență nativă sclipitoare, jucător politic în orice condiții, în persoana mea. Nu că m-aș lăuda, însă mă cunosc foarte bine, ca să spun cum sunt, și poate să dea referințe în acest sens și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Europa Liberă sau Vocea Americii (despre care de abia după 1989 mi-am dat seama că erau două oficine mizerabile, un fel de coteț porcesc, în care mâncau rahat cu pumnul o șleahtă vindicativă de trădători ai țării) despre rezistența anticomunistă, despre faptul că studenții erau anticomuniști iar numai represiunea reușea să-i facă supuși. Și Cătălina care făcuse facultatea la București, a spus ca so audă toți cei care eram acolo, în acea adunare: „Când eram studentă aș fi fost
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care de abia după 1989 mi-am dat seama că erau două oficine mizerabile, un fel de coteț porcesc, în care mâncau rahat cu pumnul o șleahtă vindicativă de trădători ai țării) despre rezistența anticomunistă, despre faptul că studenții erau anticomuniști iar numai represiunea reușea să-i facă supuși. Și Cătălina care făcuse facultatea la București, a spus ca so audă toți cei care eram acolo, în acea adunare: „Când eram studentă aș fi fost în stare să mă iau de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
trebui să întrebe pe membrii unor asemenea brigăzi voluntare dacă au fost aduși cu baioneta la muncă și cred că ar căpăta un scuipat consistent de vechi brigadier direct între ochii săi mânjiți cu ceva euroi occidentali. Și totuși rezistență anticomunistă a fost, dar nu din partea orășenilor și nici măcar de partea celor care fuseseră exploatatorii de pe timpuri rămași fără avuții, orășenii nu aveau nimic de pierdut ci numai de câștigat totul, iar șobolanii cei cu bani de altă dată, ori părăsiseră
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și celorlalți criminali care au secătuit țara, dacă ar intra după gratii, tot așa nimeni nu le plângea atunci de milă unor granguri ca Maniu, Brătianu și alții ca ei care se perpeleau binișor la foc mic. Spuneam că rezistență anticomunistă a fost doar din partea țăranilor, care prin comasarea pământurilor pierdeau principalul lor mijloc de producție. Intrarea în cooperative agricole li se părea unora sfârșitul lumii, deși după aceea s-a văzut că mult mai bine au dus-o după colectivizare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
schimbarea" mea. Ea a fost destul de treptată. știu că, înainte de a pleca din țară, mi-am dat seama că mulți intelectuali, inclusiv oameni pentru care aveam o anume stimă, începeau să fie înclinați spre naționalism, într-un fel de compensare anticomunistă. Or, eu naționalismul nu puteam să-l suport prea bine, mi se părea oarecum absurd într-o familie și într-o casă unde erau cinci-șase etnicități și se vorbeau două-trei, câteodată chiar patru limbi, pur și simplu așa ceva nu se
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
promisiunea unei cercetări în cel mai înalt sens utile și așteptate. Acest studiu se apleacă asupra vieții și, prin consecință, asupra operei autoarei. Grevată de un interes complex, care ține atât de restituirea imaginii personalităților românești angajate deschis în opoziția anticomunistă, cât și de restituirea literară a operei diaristice, epistolare și de istorie privată a descendenței familiei lui E. Lovinescu, aparținând, așadar, unui patrimoniu deja constituit, lucrarea este o valoroasă contribuție la cunoașterea acestor teme și câmpuri istorico-literare intersecta(n)te
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]