2,373 matches
-
conflictuală și familială a nevrozelor. O primă anchetă a fost realizată pe două mii de subiecți din toate păturile sociale, dar care Îndeplineau condiția de a fi albi și de a nu proveni din rândurile evreilor, pe baza unei scale a antisemitismului care descria prejudecățile În legătură cu evreii. Cei anchetați trebuiau să-și exprime acordul pe o scală bipolară de șase puncte. Scopul experimentului era de a vedea dacă exista vreo legătură Între un punctaj ridicat la acest test și răspunsurile privind evaluarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau Înfățișării rasiale). Trebuie mai Întâi să examinăm caracterul pluridimensional al fenomenului (Banton, 1967; Taguieff, 1988). Acesta, după cum este Înțeles, cel puțin În majoritatea cercetărilor savante, cuprinde mai multe fațete: 1) atitudinile (opinii, credințe, prejudecăți, stereotipuri): acesta este rasismul (sau antisemitismul) de doxa, care se manifestă prin diferite moduri de stigmatizare (injurii, insulte, instigare la ură, amenințări etc.) (Allport, 1958; Schuman et alii, 1997); 2) comportamentele sau practicile sociale (de la evitare la discriminare și la persecuție, cu sau fără legătură cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stăpânii europeni și sclavii lor africani, pe baza presupunerii că „puțin sânge negru” ajunge pentru ca rasa-stirpe să fie iremediabil „Întinată” (Bonniol, 1992). Acest „sânge negru” este așadar imaginat ca o putere de contaminare, model Îndepărtat al obsesiei, situată În miezul antisemitismului rasial al celui de-al III-lea Reich, unei „infectări” a „sângelui german” de către „sângele evreiesc”, comparat cu o „otravă” (Conte și Essner, 1995). Elemente de discuție: Între istorie și psihologie socială. Înainte de a fi tematizată, afirmată și teoretizată, inegalitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
n-a mai păstrat decât valoarea religioasă și spirituală. Totuși, Începând cu cea de-a două jumătate a secolului al XIX-lea, Într-o Europă În care Înfloreau ideile naționaliste, conjugarea emancipării datorate Luminilor și Revoluției din 1789 cu un antisemitism marcat de pogromuri și de o nouă ghetoizare a determinat câteva personalități să creeze o entitate politică evreiască pe teritoriul Palestinei. S-a dat numele de sionism acestei mișcări, ale cărei scopuri, metode și rezultate au cunoscut multe variații din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Prima jumătate a secolului al XIX-lea marchează totuși o ruptură parțială, atât prin Îndepărtarea unui anumit număr de evrei emancipați de iudaism și de tradițiile religioase, cât și prin transformarea, Începând cu anii ’50 ai secolului următor, a unui antisemitism religios Într-un antisemitism rasial care anula În parte efectele laicizării, pentru că făcea iluzorii tentativele de asimilare. Începuturile sionismului Acesta este contextul În care s-a născut și s-a dezvoltat sionismul, termen inventat În 1890 de către jurnalistul vienez Nathan
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al XIX-lea marchează totuși o ruptură parțială, atât prin Îndepărtarea unui anumit număr de evrei emancipați de iudaism și de tradițiile religioase, cât și prin transformarea, Începând cu anii ’50 ai secolului următor, a unui antisemitism religios Într-un antisemitism rasial care anula În parte efectele laicizării, pentru că făcea iluzorii tentativele de asimilare. Începuturile sionismului Acesta este contextul În care s-a născut și s-a dezvoltat sionismul, termen inventat În 1890 de către jurnalistul vienez Nathan Birnbaum pentru a exprima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se implantează prima colonie. Tot În 1862, Moses Hess (1812-1875), evreu emancipat și discipol dezamăgit al lui Karl Marx, publică o carte care constituie un moment de cotitură În istoria sionismului (Roma și Ierusalism). Pentru prima oară, este analizată transformarea antisemitismului religios tradițional Într-un antisemitism rasial, perceput ca mult mai distructiv, transformare care se produce În anii 1850-1860 și este cel mai probabil o consecință indirectă a unei laicizări mai accentuate. Pe de altă parte, tocmai În virtutea laicizării și În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În 1862, Moses Hess (1812-1875), evreu emancipat și discipol dezamăgit al lui Karl Marx, publică o carte care constituie un moment de cotitură În istoria sionismului (Roma și Ierusalism). Pentru prima oară, este analizată transformarea antisemitismului religios tradițional Într-un antisemitism rasial, perceput ca mult mai distructiv, transformare care se produce În anii 1850-1860 și este cel mai probabil o consecință indirectă a unei laicizări mai accentuate. Pe de altă parte, tocmai În virtutea laicizării și În contextul revendicărilor „naționaliste”, situația diasporei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1821-1891), medic la Odessa. La Început a fost favorabil integrării În societatea rusească și occidentală, Însă teribilele răzmerițe din 1881 l-au determinat să publice, În germană, un opuscul intitulat Autoemancipare (1882), În care preconiza, ca unică soluție În fața unui antisemitism devenit rasial, crearea unui teritoriu național În Palestina sau În America. Apariția a numeroase societăți de Iubitori ai Sionului confirmă această aspirație. Pinsker va coordona aceste societăți, va strânge fonduri și va anima crearea de noi colonii (Rehovot, Hadera etc.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
economic decât grație intervenției baronului Edmond von Rothschild. Proiectul politic al lui Herzl Născut În 1860 Într-o familie În mare parte asimilată culturii germane, deși respectând Încă Într-o anumită măsură tradiția religioasă, Theodor Herzl, În ciuda Întâlnirii zilnice cu antisemitismul pe băncile școlii de la Budapesta, apoi la universitatea din Viena unde și-a făcut studiile, a fost partizanul integrării. În timpul șederii sale la Paris, Între 1891 și 1895, și-a dat seama, asistând la Începuturile afacerii Dreyfus (1894), de natura
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la Budapesta, apoi la universitatea din Viena unde și-a făcut studiile, a fost partizanul integrării. În timpul șederii sale la Paris, Între 1891 și 1895, și-a dat seama, asistând la Începuturile afacerii Dreyfus (1894), de natura și de vigoarea antisemitismului rasial care avea să se opună Întotdeauna asimilaționismului. Până În 1894, Herzl pare să fi crezut totuși În bazele esențialmente religioase ale antisemitismului, pentru că a imaginat diverse demersuri asimilaționiste (1893), ca botezul general sau convertirea voluntară. Evenimentele Însă l-au determinat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1891 și 1895, și-a dat seama, asistând la Începuturile afacerii Dreyfus (1894), de natura și de vigoarea antisemitismului rasial care avea să se opună Întotdeauna asimilaționismului. Până În 1894, Herzl pare să fi crezut totuși În bazele esențialmente religioase ale antisemitismului, pentru că a imaginat diverse demersuri asimilaționiste (1893), ca botezul general sau convertirea voluntară. Evenimentele Însă l-au determinat să conceapă proiectul de creare a unui „stat pentru evrei”, așa cum trebuie tradus titlul lucrării sale din 1895, Der Judenstaat, al cărui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stat pentru evrei”, așa cum trebuie tradus titlul lucrării sale din 1895, Der Judenstaat, al cărui subtitlu este elocvent: Versuch einer modernen Lösung der Judenfrage 1. Analiza lui Herzl se acordă cu cea elaborată anterior de Pinsker, pentru că amândouă confirmă permanența antisemitismului, de care evreii nu vor scăpa decât printr-un demers politic, și legitimează crearea unui stat-națiune, sub protecție internațională, alegerea căzând rapid asupra Palestinei, dar fără a exclude definitiv alte teritorii. Herzl scutură din amorțeală opinia publică, afirmând răspicat că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
afirmând răspicat că asimilarea este sortită eșecului. Fondează atunci primul și cel mai important ziar sionist, Die Welt2, și organizează, aproape singur, un prim congres mondial (Basel, 1897). Trei puncte sunt privilegiate: situația evreilor din diaspora În funcție de noile forme ale antisemitismului; perspectiva colonizării; continuarea și intensificarea ajutoarelor acordate, În special În plan cultural și educativ. Două organisme, Society of Jews și Jewish Company, Își vor asuma, prima, contactele politice, iar a doua, organizarea practică a imigrării și a economiei coloniilor evreiești
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale puterilor occidentale au Încurajat din păcate extremiștii din ambele tabere. Situația generală a contribuit și ea la deteriorarea climatului; așa s-a Întâmplat, de exemplu, În 1925 când a sosit un contingent de 35000 de imigranți care fugeau de antisemitismul virulent din Polonia. Bietele lor economii au fost Înghițite de Începutul Marii Crize. Șomajul care s-a abătut asupra Israelului a provocat violente tulburări sociale, care au accentuat tensiunile dintre protagoniști. Începând cu 1929, violența devine endemică. Tratativele, conferințele, comisiile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin intermediul unei Cărți albe (17 mai 1939) care permitea imigrarea a 75000 de evrei până la 1 aprilie 1944, tranzacțiile funciare fiind strict reglementate. Soluțiile propuse au nemulțumit ambele părți, fără a primi Însă aprobarea marilor puteri. În fața constrângerilor conjugate ale antisemitismului nazist, deosebit de crud, și ale antisemitismului aliat, caracterizat de o tăcere ipocrită și de indiferență, evreii au aplicat formula lui David Ben Gurion: „Să luptăm Împotriva lui Hitler ca și cum n-ar exista Cartea Albă; să luptăm Împotriva Cărții Albe ca și cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1939) care permitea imigrarea a 75000 de evrei până la 1 aprilie 1944, tranzacțiile funciare fiind strict reglementate. Soluțiile propuse au nemulțumit ambele părți, fără a primi Însă aprobarea marilor puteri. În fața constrângerilor conjugate ale antisemitismului nazist, deosebit de crud, și ale antisemitismului aliat, caracterizat de o tăcere ipocrită și de indiferență, evreii au aplicat formula lui David Ben Gurion: „Să luptăm Împotriva lui Hitler ca și cum n-ar exista Cartea Albă; să luptăm Împotriva Cărții Albe ca și cum n-ar exista Hitler!”. După cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dimpotrivă, datorită succeselor repurtate, recunoașterii statului și sprijinului politic obținut, aceste curente de gândire au beneficiat de o audiență pe care, cel mai probabil, n-ar fi atins-o altminteri niciodată. Pe plan internațional, sionismul nu poate fi Înțeles fără antisemitismul endemic, prezent mai ales În Occident. Amintirea Shoah-ului rămâne prezentă În orice tentativă de Înțelegere a fenomenului. Cum să disociezi Însă nepărtinitor monstruoasele suferințe ale poporului evreu de cele la care este supus acum poporul palestinian? Și cum să nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
romanul lui Paul Bailey este declanșat, aproape suprarealist, de câteva cuvinte vechi românești, persistând în memoria lui Andrei precum un limbaj primitiv, esențial - sânge, zăpadă, berze pe hornuri. In acest vocabular minimal se concentrează o amintire tragică. Victimă a unui antisemitism cultivat în România de legionari, mama sa, Irina Aderca este ucisă într-o pădure înzăpezită. Tatăl s-a sinucis, înecându-se in Sena. Mai mult decât o meditație asupra unui timp al ororilor, cartea lui Bailey este o poveste a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
spre reacționarism", reluând poziția din 1944 a lui I. Ludo care îl așeza pe Eminescu în "elita ciomăgașă a neamului", alături de L. Rebreanu, ca "mentorii cretinologiei românești"; Leon Volovici care, în 1995, într-o carte editată la Humanitas, susține că antisemitismul lui Eminescu se înscrie în "antisemitismul european modern" al cărui focar a fost, în jurul anului 1870, Viena, unde poetul studiase; Z. Ornea, în "Adevărul" din 1994, decretează că: "Opiniile lui Eminescu despre fenomenul românesc nu ne pot ajuta. Dimpotrivă" etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a lui I. Ludo care îl așeza pe Eminescu în "elita ciomăgașă a neamului", alături de L. Rebreanu, ca "mentorii cretinologiei românești"; Leon Volovici care, în 1995, într-o carte editată la Humanitas, susține că antisemitismul lui Eminescu se înscrie în "antisemitismul european modern" al cărui focar a fost, în jurul anului 1870, Viena, unde poetul studiase; Z. Ornea, în "Adevărul" din 1994, decretează că: "Opiniile lui Eminescu despre fenomenul românesc nu ne pot ajuta. Dimpotrivă" etc., etc. Analizând fenomenul de respingere a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și, mai ales, cu activitatea sa de ziarist. Căci articolele sale din "Timpul", reproduse adesea și de alte periodice ale vremii, vădesc un patriotism sublimat până la forma sa ideală, dar pe care ultimii detractori îl asociază naționalismului îngust, xenofobiei și antisemitismului. Este meritul lui Th. Codreanu de a surprinde în volumul Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Serafimus, Brașov, 1999) amănuntele unui scenariu pe baza căruia s-a produs, începând cu 28 iunie 1883, "moartea civilă" a poetului. Unii dintre contemporanii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întruchipând la superlativ tipul de om din cultura românească racordat la cele mai exigente standarde europene. Totodată, consecvent demersului său exegetic, criticul îl plasează pe Eminescu în contemporaneitatea noastră, polemizând eficient cu detractorii săi și anihilându-le elucubrațiile. Despre naționalismul, antisemitismul și antidemocratismul poetului și ziaristului, atacurile de astăzi înseamnă a doua sacrificare a genialului creator care, în deplina cunoaștere a realității impuse de forțe oculte, el însuși se socotea, după 1883, "un om sacrificat". Care ar fi concluzia cărții de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noștri fiind contrafaceri a unor putrede campanii naționaliste, care au culminat, comunism, prin "diversiunea ceaușistă" a unui naționalism mai rău și mai neproductiv încă (ceea ce nici nu-i departe de adevăr) decât legionarismul și patriotismul antonescian "mânjit" de un intolerabil "antisemitism" extras din oarba furie nazistă împotriva poporului ales. Confuzie anume speculată, între patriotismul real și "patriotismul socialist" al "epocii de aur". Și pentru cele mai multe din aceste "capete de acuzare" țap ispășitor iese Eminescu și mitul lui "exagerat până la saturație". Cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să accepte modernizarea societății românești, ci un antimodern, în sensul teoriei lui Antoine de Compagnon. Privite deci în lumina adevărului și raportate la contextul care le-a generat, articolele eminesciene sunt, în spiritul lor, străine de etichete precum "xenofobie" și "antisemitism", așa cum am demonstrat și eu într-o carte din 2013. Om al timpului său, Eminescu gândește în termenii secolului XIX, sancționând clasa politică în numele unei iubiri de țară care nu are nimic malign. Aceasta este, de altminteri, trăsătura definitorie a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]