15,686 matches
-
nici o influență asupra cererii, în concepția economistului francez François Perroux 8 (1903-1987) acesta are o conduită activă, fiind permanent implicat în acțiuni directe împotriva situațiilor externe mai puțin favorabile, printr-un proces de promovare intensă a exporturilor. În acest context, antreprenorul, în vederea 8 Fr. Perroux, Independence de la Nation, Aubier Montaigne, 1969 maximizării profitului, încearcă să imprime o serie de modificări chiar în condițiile cererii, cu scopul bine definit de a creea sau extinde cererea pentru produsele lui. Fr. Perroux definește distinct
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
acordului, principiile Tratatului de instituire a Comunității Economice Europene, îndeosebi art. 90 și principiile Documentului final din aprilie 1990 al reuniunii de la Bonn a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (în special prevederile referitoare la libertatea de decizie a antreprenorilor) (art. 66). Politica comunitară a concurenței are "o relevanță directă pentru statele candidate încă înainte de aderarea lor și independent de producerea acestui eveniment, obligațiile asumate în acest domeniu având dublu caracter de noutate: se referă la instrumente necunoscute economiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
economia Inovația și tehnologia reprezintă un factor cheie a dezvoltării economice. Această idee a lui Schumpeter face în continuare istorie. Evoluția economică se bazează pe "multiplicatorul inovației", pe noi combinații, ce stau la baza unui cerc virtuos. Alegerile economice conduc antreprenorii și echipele de cercetare-dezvoltare spre noi și noi combinații, care devin motorul dezvoltării. Combinarea mai multor tehnologii este sursă de progres. Înalta tehnologie și transferul ei creează un lanț de valori, clustere ce vin să răspundă nevoilor pieței. Teoria economică
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mai mult, au creat, o nouă și considerabilă parte din piață. Un eveniment cultural poate fi un factor de coeziune socială, de integrare a tinerilor aflați în dificultate, de luptă împotriva excluziunii. Factorul cultural poate decide în concurența pentru atragerea antreprenorilor. Cultura, media și sportul creează mai mult PIB decît toate industriile împreună. Artele și domeniile high-tech dezvoltă creativitatea și creează profit și locuri de muncă, sunt printre noile izvoare ale creșterii. Piața mondială a fonogramelor ilustrează perfect importanța și profunzimea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Ce este deci această formă de putere imanentă, misterioasă și indefinibilă, ce nu apare decît la capătul unui lung proces ? În afară de puterea în sine, o putem recunoaște în combinația, constant reformulată, de atuuri care se hrănesc reciproc : un mediu de antreprenori și de administratori complementari, un popor format și activ, infrastructuri naturale sau construite, controlul resurselor mai apropiate sau mai îndepărtate, sprijinul unei puteri politice ea însăși susținută de bogăția concentrată a acestor elemente, unele abstracte, altele foarte concrete, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mai umane, de exemplu metoda tăierii costurilor (cost-cutting), care aduce ameliorări printr-o mai bună identificare a produselor, atenție mai mare acordată consumatorilor, organizarea mai rațională a informației etc. Totuși, luarea deciziei nu ține de nici o știință exactă, iar un antreprenor nu prea se interesează de doctrine, ei se gîndesc mai mult la metode de re-engineering, la inovații, la tehnici comerciale și la licențieri. După celebrele "economii de scară", după fuziuni masive, s-a revenit la metode mai pragmatice și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
acțiune "cu orice cost". El cere întoarcerea la economia reală, cu "claritate intelectuală și voință politică", raportul dintre politic și economic fiind în mod evident alterat, cere reducerea șomajului, adresîndu-se direct celor implicați în acest marasm : politicieni, analiști, sindicaliști, brokeri, antreprenori, funcționari publici și, bineînțeles, șomeri. Mesajul lui este unul alarmist, ceea ce înseamnă că situația e gravă. În America dispare clasa de mijloc și se extinde sărăcia. Sindromul iugoslav poate trece oceanul. S-au împlinit cinci ani de criză și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
acestora din urmă, valoarea este cea determinată de asocierea lor. Omul economic al clasicilor este înlocuit de un subiect economic consumator, caracterizat printr-o "raționalitate subiectivă" în alegerile pe care le face pentru a-și maximiza satisfacția, respectiv de un antreprenor "rațional" care urmărește să-și maximizeze producția și profitul prin utilizarea de factori de producție cu o productivitate marginală superioară. Principiul divizibilității infinite a nevoilor și bunurilor și aplicabilitatea lui este criticat de marginaliștii din școala austriacă, care susțin pe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cel al productivității marginale. Acesta consideră drept rată naturală a dobînzii cea pentru care cererea de împrumut egalizează oferta provenind din economisire. Rata naturală sau reală a capitalului este asimilată randamentului capitalului în procesul de producție, sau profitului realizat de antreprenor. Ratele dobînzilor ar oscila foarte mult, astfel încît rata medie a dobînzii naturale nu ar fi una de echilibru. Wicksell a insistat asupra faptului că, într-o economie monetară, trebuie distins între profitul anticipat, pe de o parte, și rata
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dificultăți în explicarea profitului, considerîndu-l ba sursă de venit, ba de economisire, ba dobîndă la capital sau sursă de investiții. Cea mai bună explicație cred că este cea a lui Marshall, de sorginte ricardiană, potrivit căreia profitul reprezintă remunerarea activității antreprenorului și ține de sfera repartiției dividendului național. De aseme nea, o teorie coerentă a profitului a propus Knut Wicksel. În termeni ricardieni extinși este prezentată și renta. Salariul este legat de nivelul productivității marginale a mîinii de lucru. 1.6
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o căutare oarbă a unui cîștig monetar și construiește o serie de categorii dihotomice, cum ar fi: valoarea economică și valoarea monetară, industria și afacerile, producția și achizițiile, utilitatea și venalitatea bunurilor, bunuri indivi duale și bunuri ultime, producători și antreprenori, promo tori și finanțatori paraziți ș.a. În acest sens, Veblen încearcă să demonstreze faptul că economia capitalistă, lipsită de eficiență, este un fel de cîmp de negoț parazit, de piață controlată de monopoluri și de alte forme de interese. În
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
timp, căutînd să formuleze o "teorie generală a dinamicii". El consideră necesară formularea de ipoteze precise referitoare la comportamentul indivizilor în, condiții variate, inclusiv adoptarea de planuri economice, bazate principii și funcții de previziune, revizuibile periodic. Asta inclusiv pentru coordonarea antreprenorilor. De asemenea, el atrage atenția asupra influenței factorilor externi în procesele de ajustare economică. Propune utilizarea de medii statistice ale estimărilor prețurilor întreprinzătorilor, pentru a intui mișcarea prețu rilor, pe faze temporale etc. Se poate obiecta desigur că astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
urmă ajunge tot la o formă de compromis, care compromite sau care nu compromite. Calculați de pildă dacă e bine sau nu să citiți un manual de economie? Eu zic că mai bine nu, că poate să te influențeze. Majoritatea antreprenorilor români nu au decît studii liceale. Deci mintea trebuie să fie odihnită. Să luăm exemplul medicinei, soră cu economia. Amîndouă au pretenția că salvează vieți. Ei bine, nu e mai bine să te speli pe mîini decît să iei antibiotice
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mai mult, au creat, o nouă și considerabilă parte din piață. Un eveniment cultural poate fi un factor de coeziune socială, de integrare a tinerilor aflați în dificultate, de luptă împotriva excluziunii. Factorul cultural poate decide în concurența pentru atragerea antreprenorilor. Cultura, media și sportul creează mai mult PIB decît toate industriile împreună. Artele și domeniile high-tech dezvoltă creativitatea și creează profit și locuri de muncă, sunt printre noile izvoare ale creșterii. Piața mondială a fonogramelor ilustrează perfect importanța și profunzimea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
au învățat multe din normele democrației, au exersat schimbarea, au învățat lecția votului și au manifestat o intuiție și un simț particular în alegeri, chiar dacă există încă un segment important amator de paternalisme, asistență și alte forme de etatism. Și antreprenorii s-au format preponderent pe lîngă bugetul statului, ca și asistații. Inegalitățile de toate felurile au crescut, iar clasa de mijloc a devenit tot mai subțire. Avem totuși, volens-nolens, o cale. Remarcabilă a fost, în context, prestația Băncii Naționale, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a infrastructurii de transport și a celei de comunicații. Situația este complicată de vidul legislativ și instabilitatea normativă în acest domeniu, care volatilizează prețul terenurilor 152. Implicarea directă a statului în mediul rural trebuie să vizeze cu prioritate și susținerea antreprenorilor. Pe de o parte, ar fi oportun ca acordarea subvenției să se facă până la nivelul la care întreprinzătorul să se mențină competitiv. Inițiativa presupune costuri însemnate, dar are un beneficiu pe măsură: se asigură securitatea economică unor zone întregi. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
luat bine și foarte bine, fiind clasificat al 15-lea, între 72 promovați 15. Pentru că la Cernăuți, în clasa a IV-a primară s-a introdus atunci și limba ruteană, Mihai a fost dat în gazdă la ruteanul Nicolai Tîrțek, antreprenor de birje, unde el s-a silit să învețe ceva și din această limbă. Clasa a IV-a a promovat-o al 5-lea, între 82 elevi. Acesta a fost cel mai frumos succes din toată învățătura lui oficială. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iată cum funcționează acest gambit: Primul lucru pe care trebuie să ți-l amintești este că niciodată nu trebuie să te oferi tu să împarți diferența, ci că trebuie să îți încurajezi oponentul să o facă. Să spunem că ești antreprenor. Ai muncit mult pentru a obține un contract de remodelare, pentru care ai licitat vreo 86.000 de dolari și pentru care ți-au fost oferiți 75.000. Ai negociat o perioadă, timp în care ai reușit să îi faci
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
de instalații de aer condiționat îți zice „Știu că vorbeam despre includerea taxei autorizației de construcție, dar la un preț așa mic, evaluatorii mei mi-au spus că am fi nebuni sș acceptăm așa ceva.” Ești un sub-contractor și îi spui antreprenorului „Știu că ați cerut plata la 60 de zile dar, la prețul ăsta, solicităm plata la 30 de zile.” Vinzi echipamente IT, și îi spui clientului „Știu că v-am zis că vom include în preț și taxa de training
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
al asociației Ceres, asociație înființată pe vechea structură a fostului CAP. Din 1991 a devenit directorul Comisiei pentru Cereale și Plante Tehnice în cadrul Ministerului Agriculturii. Aceste poziții i-au oferit acces la persoane influente din mediul economic și financiar: politicieni, antreprenori, asociații profesionale, funcționari ai băncilor și chiar companii internaționale în domeniu. Un caz similar de relații de afaceri după 1990 este cel al unui manager al unei ferme de mărime medie înființată în Iazu, un sat localizat la 5 km
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Editura Polirom. Laumann, Edward O.; Pappi, Franz U. (1995). „Reti di azione collettiva”, în Reti. L’analisi di network nelle scienze sociali a cura di Fortunata Piselli, Roma: Donizelli Editore, pp. 227-249. Lăzăroiu, Sebastian. (1999). „Rețele de capital social și antreprenori în Comișani” în revista Sociologie românească, 2/1999, pp. 31-56. Pisellli, Fortunata. (1995). „Reti sociali e comunicative”, în Reti. L’analisi di network nelle scienze sociali a cura di Fortunata Piselli, Roma: Donizelli Editore, VII-LXXII. Putnam, Robert D. (2001). Cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
contractului pot fi incluse în costurile contractuale, în măsura în care nu au fost trecute pe cheltuieli într-o perioadă anterioară. IAS 11 „Contractele de construcții” menționează că se pot utiliza două metode pentru recunoașterea veniturilor și cheltuielilor corespunzătoare în situațiile financiare ale antreprenorului. Acestea sunt: metoda avansului procentual (procentul de definitivare a contractului) și metoda executării lucrărilor.<footnote IAS 11 „Contracte de construcție”, International Accounting Standards Board - Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs), incluzând Standardele Internaționale de Contabilitate (IASs) și Interpretările, împreună cu documentele
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
medicația merge și singură. Memmius, orator, politician, retor, poet în momentele sale de inspirație, guvernator al Bitiniei, ginerele lui Sylla, mai întâi alăturat lui Pompei, apoi lui Cezar, nu se va vindeca de răutatea lui congenitală... Dedat fraudelor, oportunist, exilat, antreprenor în construcții lipsit de scrupule, nedemn de cadoul sublim al lui Lucrețiu, Memmius dovedește că prietenia pare adesea cu atât mai sublimă cu cât este destinată să rămână o dorință pioasă... 5 O zugrăvire a elanului vital. Pentru detractorii săi
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
m-a prins în jocul desenului sociologic ce avea să ducă la imagini-ghid, precum hărțile sărăciei la nivel de județ, de comună sau sat. Ulterior, până în 2002, să văd cum este cu sărăcia comunitară, facilitarea, capitalul social, birocrația, prejudecățile, experții, antreprenorii sociali promotori ai dezvoltării comunitare și granturi în împământenirea unei instituții de circulație mondială, în contextul de aici, ca membru în Consiliul Director al Fondului. A fost destul de greu să mai joc acum rolul cercetătorului obiectiv, care face o evaluare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
relații sociale dense în jurul lui: nu doar că are acces la informații non-redundante din alt grup, dar, în același timp, facilitează accesul la informații noi și pentru ceilalți membri ai rețelei de care aparține. La limită, este cazul ideatic al antreprenorului, care, pentru a-și dezvolta permanent propria afacere, este nevoit să „deschidă” și să multiplice cât mai mult propriile relații sociale (de aceea, rețelele deschise au fost numite și rețele antreprenoriale). În funcție de modul în care este definit „capitalul social” (și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]