1,523 matches
-
ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea, deseori dificilă, a primelor impresii și prin pornirea firească de a interpreta și înțelege provocările celorlalți prin grila- clasică a propriilor mele mentalități. În joc este dominanța propriului habitus. Tocmai de aceea antropologul ,,trebuie să-și chestioneze fără încetare propriile sale propoziții a prioriși să se pună în situația de învățare,,.9 Curios este faptul că această necesară și vitală învățare este astăzi sabotată, constant și eficient, de ceea ce autorii cărții numesc a
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fiecare dintre ele în parte, sunt ,,fapte sociale totale,, (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4.Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic,, este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune,,14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și s-a recurs la exorcizarea lui. S-a trecut prea repede cu vederea faptul că unii demoni nu aveau nimic malefic în ființa lor (așa cum pentru noi, creștinii, astăzi cuvântul "demon" are o încărcătură negativă). Este meritul mai multor antropologi și istorici ai religiilor din ultimele decenii de a fi insistat asupra distincțiilor dintre demon și diavol, magie și satanism. Dintr-o inerție veche și păguboasă spiritual, noi continuăm să demonizăm astăzi magia. Ne înșelăm profund. Or, cartea lui Servier
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Eliade, Duerr, Favret-Saada, Marcel Griaule (unul din maeștrii recunoscuți ai lui Jean Servier) și autorul însuși au depășit în cercetările lor această nefericită prejudecată. Servier are în acest volum multe pagini salutare unde deconstruiește convingător observațiile sau simplificările unor iluștri antropologi (Frazer, Mauss etc). Cel de-al doilea principiu atacat în cartea sa de Favret-Saada este cel al obiectivității. Este o iluzie să crezi că poți fi total imparțial și neatins de obiectul cercetării tale. Marcel Griaule cercetând spiritualitatea dogonilor africani
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean (coord.) 1 Marc Auge, Jean-Paul Colleyn, Antropologie, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 7. 2Ibidem 3 Ibidem 4Ibidem 5Ibidem, p. 49. 6 Cristina Gavriluță, ,,Lumea văzută prin ochii antropologului vizual. Interviu cu Jean-Paul Colleyn,, în volumul Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, București, Editura Paideia, 2008, p. 188. 7Marc Auge, Jean-Pau Colleyn, op. cit., p. 50 8Ibidem 9Ibidem, p. 11 10Ibidem 11 Ibidem, p. 18 12
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
chiar decît imaginea pe care atîtea eseuri, în jurul lui 1950 încă, o dădeau despre ea: La France à l'heure de son clocher 20, pe care o descria eseistul elvețian Herbert Lüthy, Le Village du Vaucluse 21, unde a trăit antropologul american Laurence Wylie. Dar această Franță a schimbării și a modernității, a deschiderii către Europa și către lume, a consumului de masă și a uniformizării culturale este de asemenea o Franță ale cărei realități sociale și mentale fac dovada unor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vezi și Shafir: 1984, 435-459). În final, conchide pertinent Sampson, datorită individualismului populației române, dar și a gradului său de pasivitate crescut, "o mișcare de tip Solidaritatea este improbabil să apară în România" (Sampson: 1983, 144). S-a dovedit că antropologul american a avut dreptate. Mult mai bine consolidat politic și organizațional decât PMUP, și de asemenea mult mai stăpân pe nemulțumirile sociale, PCR nu s-a confruntat niciodată cu fenomenul disidenței organizate. Iar în imaginarul romantic leninist nu exista loc
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
70-’80, a adus contribuții remarcabile la înțelegerea unor fenomene asemenea celor anterior menționate, dezvoltând teorii și modele/cadre analitice, precum cel tranzacțional, ecologic sau comunicativ, aplicate la lumea educațională (Lancy, apud Tuijnman, 1996; vezi și Siebert, apud Sava, 2005). Antropologii au studiat multe aspecte ale educației formale, non-formale și informale, în diferite contexte socioculturale și economice, focalizându-se asupra unor fenomene precum literația și numerația, transmiterea intergenerațională a unor patternuri culturale, cu aplicație în educația de bază a adulților (de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților (de exemplu, studii privind impactul nivelului de pregătire al adulților asupra educării copiilor lor sau studii privind impactul unui curriculum impus de clasa dominatoare, neadaptat contextului cultural al celor dominați, asupra gradului lor de analfabetism și eșec social). Studiile antropologilor au căutat mai ales să atragă atenția asupra faptului că lansarea diferitelor concepții asupra educației permanente, fără a ține seama depersistența sistemelor de viață așa cum le cunoaștem, devine o practică fără sens. Dacă studiile privind sistemele de viață s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
creșterea și ritmurile vieții, la ritualurile de inițiere și de trecere de la un ciclu al vieții la altul din comunitatea respectivă. Programele oferite pentru petrecerea timpului liber trebuie și ele să țină seama de aceste „sisteme de viață”. De asemenea, antropologii au evidențiat impactul calității vieții asupra atitudinii adulților față de schimbare, a receptivității lor educaționale și a deschiderii lor spre nou. Sunt aspecte pe care nu le putem subestima în conceperea unei politici europene asupra educației adulților, în înțelegerea impactului globalizării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
70-’80, a adus contribuții remarcabile la înțelegerea unor fenomene asemenea celor anterior menționate, dezvoltând teorii și modele/cadre analitice, precum cel tranzacțional, ecologic sau comunicativ, aplicate la lumea educațională (Lancy, apud Tuijnman, 1996; vezi și Siebert, apud Sava, 2005). Antropologii au studiat multe aspecte ale educației formale, non-formale și informale, în diferite contexte socioculturale și economice, focalizându-se asupra unor fenomene precum literația și numerația, transmiterea intergenerațională a unor patternuri culturale, cu aplicație în educația de bază a adulților (de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților (de exemplu, studii privind impactul nivelului de pregătire al adulților asupra educării copiilor lor sau studii privind impactul unui curriculum impus de clasa dominatoare, neadaptat contextului cultural al celor dominați, asupra gradului lor de analfabetism și eșec social). Studiile antropologilor au căutat mai ales să atragă atenția asupra faptului că lansarea diferitelor concepții asupra educației permanente, fără a ține seama depersistența sistemelor de viață așa cum le cunoaștem, devine o practică fără sens. Dacă studiile privind sistemele de viață s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
creșterea și ritmurile vieții, la ritualurile de inițiere și de trecere de la un ciclu al vieții la altul din comunitatea respectivă. Programele oferite pentru petrecerea timpului liber trebuie și ele să țină seama de aceste „sisteme de viață”. De asemenea, antropologii au evidențiat impactul calității vieții asupra atitudinii adulților față de schimbare, a receptivității lor educaționale și a deschiderii lor spre nou. Sunt aspecte pe care nu le putem subestima în conceperea unei politici europene asupra educației adulților, în înțelegerea impactului globalizării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu trebuie, niciodată, sub nici un pretext ca, dimensiunea etică să lipsească: nici din viața cea obișnuită, nici din cea conținută în operele dramatice. Este un moralist acest maestru al regiei teatrale și cinematografice? Da, Alexa Visarion este, în substanță un antropolog și un moralist, deopotrivă cu cei mai înainte pomeniți. Estetica sa este una subtilă, centrată pe imaginea dramatică și pe tehnici de punere în scenă. Finalmente însă, estetica sa întărește ideea fundamentală, anume că, viața nu-i doar apariție și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care nu au din punct de vedere social și economic o importanță atât de mare ca activitățile luate în sens larg, pe care le desfășoară împreună”(Vazsonyi, Flannery, Waldman, 2007, p. 7). Extinderea conceptului, în domeniul științelor sociale, prin cunoscutul antropolog Claude Levy-Strauss, conduce la definirea violenței ca „orice stare nedreaptă sau crudă a lucrurilor ori maltratarea unei alte ființe umane”. Această definiție largă cuprinde atât actele de abuz al copilului, cât și marginalizarea unor grupuri sociale sau a unui individ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ților de mici dimensiuni sunt, de asemenea, adaptabile și nespecializate, îndeplinind mai multe funcții simultan. Etică lor este mult mai difuz]. Nu e formulat] într-o doctrin] unitar] și nici nu este exprimat] explicit sub forma unor principii sau valori. Antropologul care studiaz] o astfel de societate trebuie s] parcurg] un proces lent de descoperire și înv]tare a conținutului și a perspectivei indigene asupra creațiilor sociale și culturale colective înainte de a decela sensurile etice aflate în forme neconvenționale pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a perspectivei indigene asupra creațiilor sociale și culturale colective înainte de a decela sensurile etice aflate în forme neconvenționale pentru noi, ca, de exemplu, proverbe, ghicitori, povești sau mituri, ce nu au, în aparent], semnificații etice. Cu talent și puțin noroc, antropologul poate avea, în cele din urm], șansa de a infera valorile împ]rt]site de membrii acelei societ]ți, regulile dup] care ele se transform] în principii și precepte, precum și parametrii de relevant] și ierarhia lor. Toate acestea sunt specifce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociologiei, științelor politice și al economiei) a dovedit c], într-adev]r, o mare parte din tiparele de comportament social și cultural prezente în societ]țile de mari dimesiuni necesit] explicații și c] problemele sunt similare acelora care au atras atenția antropologilor. Nu numai c] antropologia și-a extins aria de cercetare la întregul fenomen al comportamentului social și cultural, ci a și câștigat foarte mult prin aplicarea conceptelor și a teoriilor specifice societ]ților noastre la alte societ]ți și din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestui schimb de idei destul de târziu. Morală este un construct profund internalizat, iar prejudec]ți etnocentrice sunt greu de dep]sit în situațiile de confruntare cu tipuri de comportament ce par la prima vedere s] le aduc] atingere. Reacția primilor antropologi a fost de a-i eticheta pe „s]lbatici” drept imorali sau, în cel mai bun caz, amorali ori „sclavi ai tradiției”. Cercetarea pe teren de mai târziu a ar]țâț falsitatea acestei opinii, dar tendința era de a analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi o distorsiune naiv] și grotesc], ca și cum am echivala împ]rt]șirea cu trupul și sângele lui Hristos cu practicile canibale. Antropolgii folosesc multe tehnici pentru a studia societ]țile. Strategia aplic]rii acestor tehnici este cea a observației participative. Antropologul tr]ieste în acea societate, privește, ascult], aplic] teoria și tehnicile de cercetare pentru a ghida și a amplifica gradul și acuratețea observ]rilor. Adoptând o perspectiv] cultural-relativist] și pentru a l]rgi domeniul de explorare, antropologul particip] la atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a observației participative. Antropologul tr]ieste în acea societate, privește, ascult], aplic] teoria și tehnicile de cercetare pentru a ghida și a amplifica gradul și acuratețea observ]rilor. Adoptând o perspectiv] cultural-relativist] și pentru a l]rgi domeniul de explorare, antropologul particip] la atâtea activit]ți câte îi sunt permise de circumstanțe, de capacit]țile sale și de acceptul membrilor societ]ții studiate. Muncă de teren înseamn], de fapt, a înv]ta ceea ce toți ceilalți membri știu deja (f]r] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui num]r mic de tradiții similare (că și conceptul de filosofie, de altfel.) Prezenta noțiunilor de bine și r]u poate fi un indiciu al existenței unui sistem moral, dar conținutul acestuia nu este neap]rât o entitate unitar]. Antropologul cu o perspectiv] relativist] din punct de vedere cultural are misiunea de a sorta ceea ce se cunoaște și se înțelege din inventarul de valori, principii și reguli ce reglementeaz] tiparele de comportament obișnuite, pentru a selecta echivalentele funcționale a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cultural are misiunea de a sorta ceea ce se cunoaște și se înțelege din inventarul de valori, principii și reguli ce reglementeaz] tiparele de comportament obișnuite, pentru a selecta echivalentele funcționale a ceea ce filosoful moral ar include în domeniul s]u. Antropologul poate face cu ușurinț] greșeală de a omite anumite aspecte culturale sau de a nu recunoaște elemente etice ascunse în ceea ce noi consider]m a fi economie, teologie, politic], drept, etichet] sau înțelepciune popular]. Mai mult decât atât, multe valori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este o cale hedonist], de absolut] indolent], ci un efort de a ajunge la cele mai rezonabile aranjamente posibile ținând seama de fericire și durere, de bucuriile și necazurile tuturor. Ins] eforturile nu sunt încununate de succes întotdeauna. Orice antropolog întâlnește și comportamente care provoac] (adesea, intenționat) consecințe negative pentru alții. În fiecare societate exist] indivizi îngrozitori și nefericire cauzat] de comportamente șocante. Prezentarea realizat] de Evans-Pritchard populației Nuer este departe de a fi un omagiu adus camaraderiei ce domnește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerate chiar benefice și semne ale progresului (de exemplu, emanciparea femeilor și a copiilor care a avut loc în societatea noastr] în ultimii 150 de ani). Nu avem suficient de multe informații despre începuturile istoriei sociale a populațiilor studiate de antropologi pentru a spune dac] ele au suferit transform]ri interne de amploare în trecutul îndep]rtat, deci nu le putem evalua stabilitatea anterioar]. Dispunem totuși de o mulțime de dovezi ale efectului pe care contactul cu Vestul industrializat l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]