2,440 matches
-
în ultimele două decenii, interesată de coroborarea unor date ce vin dinspre domenii diferite, și în care analiza lingvistică ocupă un loc important; nu întîmpător cea mai sobră dintre analizele incluse în cartea de față e ultima, cea lingvistică. Conținutul antropologic al plictiselii devine de altfel evident prin răspunsul pe care îl primește întrebarea Se plictisesc animalele?, titlu al unuia dintre cele mai interesante eseuri din carte. Animalul se dovedește o alteritate ireductibilă, plictiseala lui reflexul dificultății antropologice de a exista
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
cea lingvistică. Conținutul antropologic al plictiselii devine de altfel evident prin răspunsul pe care îl primește întrebarea Se plictisesc animalele?, titlu al unuia dintre cele mai interesante eseuri din carte. Animalul se dovedește o alteritate ireductibilă, plictiseala lui reflexul dificultății antropologice de a exista în lume, proiecție a plictiselii umane. Să fie plictiseala cu adevărat un subiect imposibil, așa cum vor să ne amăgească autorii? Măcar un lucru e sigur: e unul interesant. Apoi un altul: plictiseala e riscul libertății. Riscul de
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
Apoi un altul: plictiseala e riscul libertății. Riscul de a nu ști ce să faci cu timpul tău. Mă grăbesc să vă sugerez o soluție - următoarele două cărți. Tot antropologie, dar ceva mai "clasică". Drum către corp Literatura de specialitate antropologică nu a obosit să scoată la lumină multitudinea de reprezentări ale corpului la așa-numitele populații primitive. Construcții complexe, adesea uimitoare. Cineva a fost totuși ignorat. Iar acest cineva ar putea fi chiar antropologul. Era prea aproape de el... Ce crede
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
sînt de altfel sumare, reduse cel mai adesea la cele aflate în școală - să-și pună problema că trece de la un mod de a gîndi corpul la altul, că părăsește o hartă mentală în favoarea alteia. Lejeritatea acestui gest dinamitează efortul antropologic de a stabili coerent definiția corpului modern. Modelul acestuia, spuneam, e construit în carte doar pentru a fi în parte uzurpat. Excelentă strategie de analiză, interesantă într-un sens metodologic mai larg, pentru că ea e mai mult decît o tactică
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
totuși o sinteză. Individualizată prin depășirea sagace a opoziției tradiționale din istoriografia literară românească (în care factorul estetic este sistematic concurat de cel cultural) și prin impunerea unui operator nou, conciliant în fond, de natură, cum însuși autorul o recunoaște, antropologică. Explicația acestei opțiuni ingenioase, neașteptate, nediscriminatorii (dar în același timp neaservite vreunei tendințe la modă) e de un frapant bun-simț intelectual: „Din acest punct de vedere, firește că și încercarea de față, deși nu își propune să fie o istorie
O sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4032_a_5357]
-
modă) e de un frapant bun-simț intelectual: „Din acest punct de vedere, firește că și încercarea de față, deși nu își propune să fie o istorie literară, ș...ț nu a neglijat nici texte interesante prin altceva decât valoarea lor antropologică: prin faptul că aparțineau unor scriitori, prelați sau monarhi, prin faptul că vorbeau despre evenimente istorice sau, pur și simplu, pentru că așa, în lipsa lor de valoare estetică și chiar larg culturală, participau la configurarea unei «poetici» a genului. Prezența confesiunii
O sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4032_a_5357]
-
primul rând (având în spate trei luștri de cronică), Răzvan Voncu nu-și poate, pur și simplu, călca pe conștiință, valorizând ceea ce, profesional, nu se poate valoriza. Dacă epistolei lui Cocrișel (noiembrie 1600) îi găsește, îndreptățit, merite (deopotrivă literare și antropologice), în schimb unei alte emanații de gen (o scrisoare adresată de doi demnitari maramureșeni autorităților din Bistrița, datând din 2 mai 1593), aproape nulă literar, îi refuză, ca din senin, aproape orice portanță mentalitară, expediind-o rapid și folosindu-se
O sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4032_a_5357]
-
Regii catolici au practicat față de aceștia aceeași politică de excludere și asimilare precum cea vizând pe conversos (evrei convertiți la creștinism), ceea ce a condus la o reacție de consolidare a identității lor în Andaluzia, prin crearea culturii flamenco, cu implicații antropologice și nu numai, importante. De altfel, se afirmă că țiganii spanioli și portughezi au și exprimă o puternică conștiință a identității și specificității lor. În fine, gitanos catalani, în majoritate sedentari, au pătruns și în sudul Franței, stabilindu-se în jurul
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
nu apar menționate ca atare în cartea lui Cătălin Avramescu, din simplul motiv că subiectul ei nu e canibalul lumii reale, existent probabil cîndva, ci canibalul din discursul filosofic european despre antropofagie. Filozoful crud nu e o carte de analiză antropologică, deși destule dintre instrumentele pe care le folosește autorul țin de antropologia culturală. "Canibalul meu spune Cătălin Avramescu este o creatură livrescă, în primul rînd, un personaj ce animă scrierile teoretice și doar în mică măsură sau deloc un subiect
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
diferitele strategii ficționale și resurse ale ficțiunii - între care se află și configurarea în subsidiar a unei contramitologii - evidențiind aspirația spre rostirea adevărului și făcând posibilă - în logica explicațiilor lui G. Durand - reechilibrarea biologică(eufemizarea răului), psihosocială(combaterea alienării) și antropologică(prin remitizare). Într-un articol publicat în Questions de mythocritique, Daniele Chauvin observă și aproximează capacitatea de reactivitate a mitului în producțiile literare, explicabilă prin forța lui de semnificare, de simbolizare și resimbolizare a realului, dar și prin efortul hermeneutic
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
zilele de 14 și 15 martie a.c., care a beneficiat de participarea a șapte distinși cercetători și profesori de la Universitatea din Lisabona (José Augusto Martins Ramos, Fenomenologie și istorie: itinerarii eliadiene prin religiile preclasice; Luís Ramalhosa Guerreiro, Sacralitate și istorie antropologică; Joao Bigotte Chorao, O imagine a lui Mircea Eliade; Paulo Borges, Dorul originii, yoga și eliberare în opera lui Mircea Eliade; Maria Joao Coutinho și Simion Cristea: Structuri mitologice ale fantasticului în opera lui Mircea Eliade; Daniel Perdigao, Trăiri lisaboneze
Un centenar și o inaugurare by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9763_a_11088]
-
carte. Ernesto Sábato vorbea despre moartea glorioasă a fotbalului, pentru că azi se luptă pentru bani, nu pentru tricouri. Dincolo de toate, romanul lui Radu Paraschivescu este o sumă de cascade narative despre realitatea unui fenomen ce a depășit cu mult sensurile antropologice imediate. Radu Paraschivescu scrie despre religia fotbal - spectacolul ultim al societății contemporane. Despre cum un fenomen interiorizat ajunge să se substituie vieții. Mai mult, stadionul a devenit prima tribună a temperamentului unei națiuni, un barometru ideologic al derapajelor și al
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
1962 al lui Gaultiero Jacopetti și Franco Prosperi, pe o surprindere a contrastelor, nu cu tezismul unei critici a capitalismului, cum ne obișnuiau călătorii români trimiși cu misiuni "culturale" peste Atlantic, gen Brucan etc., ci cu un fel de dezinvoltură antropologică dublată de un ludic interesant. Oricum lumea americană la care visam ca la un El Dorado părea una de circ în care după femeia cu barbă intră în scenă omul ghiulea. Ubi sint leones. Dar cît mi-aș fi dorit
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
de o complexitate, uneori, impresionantă. Punerea în spațiu, de pidă, asocierea fotografiei și a desenului artistic, a schiței de portret și de anatomie, creează dimensiunea expresivă a expoziției, mai mult sau mai puțin gratuită sub raportul impactului; partea documentară, fotografia antropologică și desenul profesional, creează dimensiunea științifică și practică a evenimentului, în timp ce radiografierea eliptică a umanului, scrutarea lui în cheie spectrală și așezarea lecturii într-o perspectivă în care clinicul își cere și el dreptul său la efigie și la atemporalitate
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
în ceea ce privește forma nasului evreilor din Polonia și Ucraina. Cu alte cuvinte, la evrei se observă un polimorfism accentuat, o mare diversitate a trăsăturilor fizionomice. Din cauza condițiilor istorice specifice în care a evoluat diaspora evreiască, nu există - din punct de vedrere antropologic - un anumit tip dominant de evreu." Autorul nu-și face iluzia că asemenea prejudecăți vor dispărea în urma statisticilor concrete, prejudecățile n-au leac, imagologia nu face decît să pună în oglindă un construct și o realitate. Acesta e și umorul
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
exprimă cum nu se poate mai exact ideea centrală: aceea a cernelurilor amestecate, ca apele Dunării lui Istrati, ca volburile imaginației Feliciei Mihali. În care fiecare din cei șaisprezece colaboratori ai volumului încearcă, în franceză și italiană, să găsească "structurile antropologice ale imaginarului" (una din mizele întregii colecții), să afle care e patria literară a acestor călători dintr-o limbă în alta. Un Babel balcanic, la Istrati, în a cărui Brăilă colorată Gisčle Vanhese găsește urme de albanezi. Un loc în
Călătorii scrisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7128_a_8453]
-
cel contemporan - autorul cărții privilegiază perspectiva multiformă și plurifuncțională. Romanul este, poate, singura formă literară care - din momentul apariției ei - și-a pus problema formării individului în raport cu ceilalți. Scopul său ultim: definirea locului ocupat de om în lume, descifrarea mentalității antropologice dominante într-o anumită societate. De aici, conchide autorul, decurge metodologia apropriată examinării romanului, metodologie ce n-ar mai putea fi aplicată nici unei alte specii literare: „Reușita unei opere narative - frumusețea ei, cum se spunea odinioară - rezultă din convergența dintre
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
punct de vedere mintal, nu fizic - societatea și cultura; este fondată pe capacitatea de a traversa frontierele culturale. Specializîndu-mă în studiul propriei țări, eu mă încadrez în categoria "antropologiei acasă", care nu reprezintă decît o mică parte din corpusul cercetării antropologice. Pentru a face o cercetare antropologică acasă a trebuit să plec ca să pot reveni, altfel ar fi existat riscul să fiu orbită de obișnuință și să nu văd nimic. De altfel, caietele mele de note sînt martorele unor transformări pe parcursul
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
societatea și cultura; este fondată pe capacitatea de a traversa frontierele culturale. Specializîndu-mă în studiul propriei țări, eu mă încadrez în categoria "antropologiei acasă", care nu reprezintă decît o mică parte din corpusul cercetării antropologice. Pentru a face o cercetare antropologică acasă a trebuit să plec ca să pot reveni, altfel ar fi existat riscul să fiu orbită de obișnuință și să nu văd nimic. De altfel, caietele mele de note sînt martorele unor transformări pe parcursul perioadei petrecute în România - la început
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
Pe atunci, nici nu mi-a trecut prin minte că, în situația disperată din 2000, în condițiile în care majoritatea salariaților alergau între mai multe joburi, aprecierea că totuși lumea nu muncește era cel puțin stranie. Ce fel de țară (antropologic vorbind...) ați (re)găsit în "expediția" din 1999? Nu foarte diferită de cea pe care o lăsasem în 1992 - o țară în marginea crizei de nervi. De-abia revenind după 2003 am vazut o diferență - dar poate nu am stat
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
literaturii dedicate vinului (ar fi însemnat să se împotmolească întrun registru de antologie comentată), nici o paradă de erudiție viticolă (autorul explică în introducere de ce). Mai corect ar fi să plasăm investigația aceasta în zona așa-numitelor studii culturale. Că instinctul antropologic și perspectiva mentalitară nu-i sunt deloc străine lui Răzvan Voncu, o atestă și precedenta lui carte (din 2012). Ca și acolo, și în cazul de față eticheta se dovedește însă prea îngustă: ea nu explică metodologic apelul continuu (chiar dacă
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
dintre cele trei capitole mari, o logică internă perfect justificată. În preliminarii se discută probleme de situare istorică și culturală: despre Edda se dau interpretări ale numelui și clasificări ale textelor; Saga prilejuiește desfășurarea unui peisaj geografic combinat cu unul antropologic, vorbind despre islandezii epocii saga și despre războinici, pirați și poeți ca protagoniști sociali; în sfârșit, analiza Cântecului Nibelungilor este pregătită de un paragraf special despre cavalerii epocii medievale și literatura dedicată lor. Urmează, în organizarea fiecărui capitol, prezentarea narațiunilor
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
trebuie să fie și geografică, înspre eposul francez și spaniol, dar și înspre poezia lirică italiană dinainte de Dante. Ce variante dobândește feminitatea medievală în alte culturi occidentale? Dar, din punctul meu de vedere, întrebarea esențială ar fi, într-un eseu antropologic viitor: când devine feminitatea valoare în sine și nu un simplu instrument masculin în universul valorilor? Am impresia că feminitatea, în primele texte din eposul medieval german, este introdusă ca agent stimulator, organizator sau perturbator, într-o ecuație mai complexă
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
fiind un agent de același fel cu bărbatul, deci nu radical diferit. Când, în ce moment istoric, devine feminitatea o valoare în sine? Atunci trebuie făcută distincție între femeie ca personaj (walkirie, amazoană, ondină, prințesă, vrăjitoare) și feminitate ca principiu antropologic distinct, valorizat ca opus masculinității și complement absolut necesar. Astfel că cercetarea trebuie extinsă de la poezia epică la poezia lirică. De pildă, Marian Papahagi s-a ocupat tocmai de aceasta în teza sa de doctorat Intelectualitate și poezie. Studii despre
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
anumită direcționare a analizei, în funcție de obiectivele propuse. Bun analist al eposului medieval german, Orlando Balaș își etalează virtuțile comparatismului, posibil a fi deschis spre spațiul cultural latin, îndeosebi francez, dar și spre etape istorice ulterioare, pentru a favoriza un discurs antropologic, sociologic și filosofic mai speculativ. Germanist demn de toată încrederea, înscris îndrăzneț în competiția profesioniștilor din România, Orlando Balaș poate deveni prin perseverență, erudiție, disponibilitate interdisciplinară, aprofundare a studiului, și un medievist de prestigiu. Amplul eseu critic Reprezentări ale feminității
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]