2,449 matches
-
are drept prefix pe "post-", ci este utilizat, chiar încorporat ca strategie în unele dintre operele sale. Baudrillard observă această revitalizare a trecutului în postmodernism (în mod ironic, el afirmă că suntem martorii "eliberării fosilelor") "dacă modernitatea a suscitat explorarea antropologică, postmodernitatea a suscitat o veritabilă pasiune neoși paleolitică"28. Așa cum subliniază Eco în Apostille au Nom de la rose, postmodernismul revizitează trecutul, îl reinteroghează, dar nu într-o manieră "inocentă", ci "cu ironie" și cu o mare înclinație către paradox și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
construită între 1920 și 1930 de către Georges Bataille a avut rezonanțe în teoria consumului alcătuită de Baudrillard, în care găsim concepte ca "risipă", "potlatch", "exces", "cheltuieli", "activitate neproductivă" etc. De altfel, concepția baudrillardiană asupra schimbului simbolic se originează în teoriile antropologice ale lui Marcel Mauss (îndeosebi asupra conceptului de "dar") și în economia radicală a lui Georges Bataille, și merge împotriva ideilor de plus-valoare, profit sau acumulare de profit, subliniind importanța deficitului, a risipei economice sau discursive și reconstituind atmosfera de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fantasma moralizatoare a unei Naturi care trebuie cucerită"404. În aceeași măsură, și alte presupoziții ale teoriei marxiste își pot regăsi rădăcinile în acest tip de raționalism, astfel încât, deși "radicală în analizele logice ale capitalului, teoria marxistă menține un consens antropologic cu opțiunile raționalismului occidental în forma sa definitivă pe care a dobândit-o în gândirea burgheză a secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum o dată cu distanțarea de teoria marxistă se produce și distanțarea de modernitate, concepută ca epocă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și ale procedeelor retorice folosite în vederea alcătuirii unei scriituri care să semnifice în sine caracteristicile Americii despre care vorbește. Astfel, Baudrillard pune la lucru pentru o scriitură ce îmbină aparențele unui jurnal de călătorie cu valențele unui eseu cu implicații antropologice și filosofice, un vocabular extrem de variat al spațiului, vitezei, senzațiilor etc. Utilizând un limbaj deopotrivă poetic și lucid, Baudrillard își anunță dintru început scopul căutarea și descrierea "Americii siderale, cea a libertății zadarnice și absolute a freeways-urilor, niciodată pe cea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a fost influența nefastă a nihilismului european, expandat cam în același timp cu acțiunile segregaționiste ale fascismului și nazismului. Atunci s-au exilat în America mulți filosofi și literați europeni, care au modificat vechile concepții antropologico-metafizice americane. Ivirea "noului spirit antropologic" s-a produs prin prefacerile științei despre om sub influențele Tradiției renăscute, susținea G. Durand în studiul său din 1996. Acele reveniri ale tradiției s-au făcut prin sintezele dintre mit și cunoașterea științifică. La exemplele lui H. Corbin din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
instalării unor scuturi antirachetă sunt respinse de ruși. La acestea trebuie adăugate alte idei majore, ca cele selectate mai sus, cât și strategii sectoriale conturate prin studii analitice ale "crizei conștiinței europene", ale "crizei spiritului american" sau ale "noului spirit antropologic". b) De la idei majore la strategii sectoriale Guénon și Husserl au insistat asupra unor condiții de prim ordin, degajând așa "idei majore" pentru depășirea neajunsurilor pe care le aduc neîncetat "crizele", adică noile nevoi, scopuri și idealuri. Nu cercetăm și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și acceptarea reciprocă a voinței pentru adaptarea continuă a normelor și valorilor la noile schimbări. Pe asemenea direcții s-a situat G. Durand (n. 1921), când a reeditat cartea sa din anul 1975 despre necesitatea împletirii vechiului cu "noul spirit antropologic" rezultat din reîntoarcerea lui Hermes. b3) Antropologia renovată sursă pentru depășirea crizei în cunoașterea omului A. Bloom a analizat criza spiritului american cu mijloace consacrate de știința occidentală a omului. Deși nu a valorificat nici islamismul, nici hermetismul, el a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dispariția unor civilizații. Împărtășind convingerea că omul și miturile sale sunt cam aceleași de la un capăt la celălalt al Pământului ("Omul e "mereu același" pentru că tocmai zeii lui sunt "mereu aceiași"), (13, p. 7) Durand a găsit că "noul spirit antropologic" este susținut prin "veșnica reîntoarcere" a naturii omenești veritabile. Această recurență este dictată de limite, pe care le numește cu mai mulți termeni: "zei", "divinități", "eroi de legendă și de roman", iar la nivelul cel mai de jos "idoli". De
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai mulți sociologi germani din prima parte a secolului al XX-lea au fost binevenite pentru o sociologie comprehensivă. Până la urmă însă, "sociologia germană n-a scăpat, în mai mare măsură decât orice altă sociologie a Extremului Occident, de profanarea antropologică din Occident și Führer-ul pe care ea l-a schițat și presimțit nu a fost nici măcar caricatura monarhului rang "natural" inferior califului și imamului". (13, p. 124) În finalul acestui capitol, Durand menționează alte diferențe dintre islam și Occident vizând
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și o logică transfinită lupasciană; (4) contribuții epistemologice ale unor cercetători occidentali și estici (Lupașcu completat de Eliade, Ghyka, Vâlsan și alții întâlniți de autor), stabiliți în Occident după anii de formare în România; (5) câteva condiții ale noului spirit antropologic: revenirea la zei, la Hristos sub semnul lui Hermes, la poeți ca păstrători ai mitului; renunțarea la aservirea și dominația popoarelor, la alte practici de lichidare a oamenilor. Se poate vorbi despre cinci perioade ale evoluției hermetismului care concid cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ecleziale, în cercurile inițiatice martiniste, masonice sau hermetiste". (Op. cit., p. 240) Mențiunea ne duce către "conspirații", care amplifică celelalte îngrijorări, generate de tehnocrație, birocrație și alte forțe obscure din societatea modernă. Metamorfozele culturale ale timpului sub influența realizărilor poetice și antropologice au întărit credințele în Revenirea cutumelor și riturilor ancestrale. Psihoterapeuții au constatat că nerespectarea ritmurilor spirituale generează stări patologice prin "alienări mintale", prin "acea violare permanentă a conștiințelor pe care o constituie mass-media și așa-zisa "informație", în care omul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
specia umană de la un mare regres ori de la virtuala dispariție. Punând ca temă de meditație tradiția, curentele, școlile filosofice cu fruntașii și adepții lor, au cercetat problema continuității speciei umane, a perenității reflecțiilor și proiectelor având deviza "pentru om". Imaginile antropologice au fost completate cu noile date atât despre neguroasele timpuri ale preistoriei, cât și despre posibilitatea repetării unor cataclisme care ar schimba cursul vieții terestre. Răspunsul la întrebarea "de unde venim" îl avem atât aici pe Pământ, cât și în Cosmosul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pleca Gadamer pentru a întemeia cunoașterea, nu sunt chiar atât de deosebite de cele trei categorii de interese (tehnic sau instrumental, practic și emancipator) înrădăcinate în istoria omului care muncește, decide și vorbește. Habermas de aici pornea în construcția sa antropologică. Legăturile cunoașterii cu aceste interese sunt marcate de frecvente reprimări și de tot atâtea reconstrucții ale dialogului. Însă analizele despre interese făcute de fenomenologia transcendentală, de pozitivism (6) rămân la fel de speculative ca și cele pe care le susținea Heidegger în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
obține explicația "oricărei sacralități, al oricărei "sfințenii" a istoriei". (16, p. 78) Durand precizează că nu respinge științele istorice, ci vrea doar "reașezarea lor cu mai multă modestie decât o fac istoricismul și, în special, "filosofii istoriei", în contextul lor antropologic care, am încercat s-o demonstrăm, îi întemeiază înțelegerea. Mitul este postamentul antropologic pe care se înalță semnificația istorică". (16, p. 87) Iar specialiștilor științelor religioase el le recomanda programul tradiționalistului conte Joseph de Maistre (1753-1821) privind exemplaritatea "mitologiei creștine
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
precizează că nu respinge științele istorice, ci vrea doar "reașezarea lor cu mai multă modestie decât o fac istoricismul și, în special, "filosofii istoriei", în contextul lor antropologic care, am încercat s-o demonstrăm, îi întemeiază înțelegerea. Mitul este postamentul antropologic pe care se înalță semnificația istorică". (16, p. 87) Iar specialiștilor științelor religioase el le recomanda programul tradiționalistului conte Joseph de Maistre (1753-1821) privind exemplaritatea "mitologiei creștine". "Maistre face apel la cele mai puțin "istoricizabile" mituri ale creștinismului: la Noe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
epistemele" (apud M. Foucault, 1966) culturale lansate de filosofia contemporană ca instrumente metodologice de orientare. Capitolul 8 Perspective oferite de filosofie Filosofia din școli Orizonturile și limitele mișcării societăților omenești pe Pământ, în diferitele momente ale evoluției lor istorice și antropologice, au fost și rămân teme ale meditației filosofice comparatist-sintetice. După al Doilea Război Mondial, aceste orizonturi s-au etatizat și omogenizat în suite de "dogme". Este binecunoscută schema filosofiei formată dintr-o "concepție" unită cu o "metodă" ce întrunea toate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
postmodern". Ca să se înțeleagă acordarea titlului de "inginer" economistului, apoi și lingvistului implicat în elaborarea limbajelor de programare sau de comunicări cifrate sau și ale celor care prepară imaginile, sunetele pe scene, este nevoie și de o abordare filosofico-ontologică și antropologică. Schematizările reducționiste de genul că activitatea inginerului se rezumă la copierea proiectelor preluate "gratis", în cadrul spionajului tehnologic, descris în (1e) ca unul ce presupunea adesea și crima comandată, pot fi depășite cu ajutorul perspectivelor oferite de filosofie. De aceea, pe lângă motivul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din comunicările interpersonale din lecturi, audio-vizual, autoreflecții etc. Nu numai filosofii antici, dar și filosofii contemporani pornesc de la lucrurile redate în limbajul ordinar și ajung la neașteptate corelații. De exemplu, reflecțiile despre limită călăuzite de punctul de vedere ontologic și antropologic, au condus la distingerea limitei interioare de limita de depășit sau de atins. S-a trecut apoi la destinul marcat de "maladii" precum lenea, ratarea, eșecul etc., pline de "bogății invizibile" pentru libertatea omului. (36, pp. 72-76) Însă propoziția "maladiile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
496 p. 12. A. Bloom, Criza spiritului american. Cum au trădat democrația universitățile și au sărăcit sufletele studenților?, traducerea ediției engleze din 1987 de M. Antohi. Editura Humanitas, 2006, 500p. 13. G. Durand, Știința despre om și tradiția. Noul spirit antropologic, traducere de J. Ianoși, Editura Ideea Europeană, București, 2006, 251 p. 14. M. Eliade a cunoscut de timpuriu ideile lui Guénon, iar discipolul său Ioan Petru Culianu (1950-1991) le-a consemnat în scrierile sale. Des citată rămâne strânsa colaborare a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Iași, 2011. 15. R. Guénon, Domnia cantității și semnele vremurilor, traducere de F. Mihăescu și D. Stanca. Prefață de F. Mihăescu și A. Manolescu, Editura Humanitas, București, 2008, p. 325. 16. G. Durand, Știința despre om și tradiția. Noul spirit antropologic, traducere de J. Ianoși, Editura Ideea Europeană, București, 2006, p. 251. 17. M. Foucault, Cuvintele și lucrurile.O arheologie a științelor umane. Traducere de B. Ghiu și M. Vasilescu. Editura Univers, București, 1996, p. 468. 18. K.R. Popper, " Spre o
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu izvora neapărat din "naționalismul" său și al unor congeneri ca Garabet Ibrăileanu (1871-1936) și Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), care reacționau astfel la "junimism". Apud N. Manolescu, Op. cit.,. la nota (4) 7. G. Durand, Știința despre om și tradiția. Noul spirit antropologic, traducere de J. Ianoși, Editura Ideea Europeană, București, 2006, 251 p. 8. F. Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București, 1991, 351 p. 9. a) Padraic Kenney, Carnavalul revoluției: Europa Centrală 1989, traducerea din engleză (Princeton University Press
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
356 Noe / 87, 137, 168 Noica C. / 10, 92, 206, 230, 290-291, 354-355 noile națiuni industriale / 64 nonuman / 89-90, 96, 266 noua modernitate / 22, 37-38, 124, 128, 130, 210, 214, 220, 341 noul capitalism / 22, 37, 43, 195 noul spirit antropologic / 10, 100, 132, 134, 140, 346, 349, 353 Noul Testament / 182, 254 Novotny A. / 160 O Occident / 11, 16, 33-34, 45, 47, 74, 85, 88, 91-92, 95-96, 103-104, 113, 132, 134-136, 138-140, 145,-147, 159, 161, 197, 214, 218-219, 238-239, 248
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
XIX-lea, însă fenomenul decadent se manifestă în datele unei ambivalențe fondatoare de tensiuni între contrarii. Femme fatale apare alături de femme fragile, ambele ipostaze ale unei noi abordări a sexualității în termenii pe care-i construiește psihanaliza și cercetările medicale, antropologice ale diferitelor școli: alienistă, criminologică etc. Femeia se transformă și într-un obiect de studiu științific în măsură să sublinieze pe de o parte diferențele esențiale care o separă de bărbat, fapt care se dorește și o poziționare mai clară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ideologizată, comunistă, prezentând unele influențe ale celei dintâi asupra culturii românești postdecembriste. Având ca punct de plecare, în expunerea ideilor personale, studii de cultură de masă și cultură industrială de prestigiu, Adina Ciugureanu abordează tematica transferurilor culturale transatlantice din perspectivă antropologică și umanistă, argumentând că majoritatea tiparelor de cultură de masă contemporană își au originea în mituri europene de largă circulație care exprimă visul oamenilor de a trăi într-o lume mai bună sau încrederea în puterea de creație, nelimitată, a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o "instituție" care reprezintă "un mod de viață complet, material, intelectual și spiritual 10". Instituționalizată, cultura nu numai că își lărgește sensul de bază, primind noi conotații, dar devine legitimă și, în plus, dezvoltă valențe legislatoare. Din punct de vedere antropologic, perspectivă dezvoltată de antropologul N.J. Pounds în The Culture of the English People, publicată în 1994, perspectivă împărtășită, de altfel, și de Mircea Eliade în Istoria religiilor, cultura își are rădăcinile în credințele și obiceiurile tradiționale ale popoarelor primitive, anterioare
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]