3,713 matches
-
161 60.268 1910/11 4.589 6.459 342.546 l79.689 276.035 118.739 223.228 95.128 1914/15 4.960 7.500 348.156 185.817 296.985 125.528 242.868 100.593 Sursa: Anuarul Statistic al României 1912 (p. 455) și 1928 (p. 430) Anul școlar 1910/1911 oferă o imagine completă a învățământului primar din rurarul românesc. Din totalul de 841.795 de copii recenzați ca având vârsta potrivită pentru a urma cursurile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
904 43.901 32.348 27.268 19.756 1909/10 378 1.324 58.865 53.402 46.276 34.380 29.550 22.407 1914/15 409 1.542 48.677 37.915 33.522 25.421 Sursa: Anuarul Statistic al României 1912 (p. 459) și 1928 (p. 430) Și pe plan curricular sunt sesizabile motificări importante. Pentru interesele noastre, cea mai notabilă schimbare a constat în introducerea istoriei țării ca materie obligatorie de studiu în învățământul primar obligatoriu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
4.960 409 5.369 7.500 1.542 9.042 1927/18 13.280 1.038 14.318 31.929 5.409 37.338 1937/38 14.391 1.272 15.663 38.759 7.010 45.769 Sursa: Anuarul Statistic al României pe anul 1928 (pp. 426-429) și pe anii 1939 și 1940 (1940, p. 253) În două decenii, rețeaua școlară s-a extins considerabil cu peste 10.000 de unități, iar efectivul corpului profesoral a crescut de aproape
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
primar și gimnazial în perioada 1938-1961 Anul Școli Elevi înscriși Personal didactic 1938/39 13.654 1.575.477 39.935 1950/51 15.342 1.779.208 67.146 1960/61 15.110 2.346.343 93.794 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-133) Datele statistice indică un real progres cantitativ, atât pe planul unităților școlare, cât și al numărului de elevi școlarizați, dar mai ales în privința sporirii personalului didactic. În anul școlar 1948/49, imediat următor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
0 98.210,4 34,9 16.012,0 5,7 1988 286.686,0 100.553,3 35,1 15.876,4 5,5 1989 288.425,5 107.953,1 37,4 16.648,9 5,8 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 647-651) Datele arată că în 1970 investițiile în educație s-au cifrat la 7,1 procente din totalul cheltuielilor realizate de statul român. Apoi, pe măsură ce economia planificată s-a gripat, afundându-se tot mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
4.556.568 157.041 231.215 1988/89 27.975 5.562.631 831.108 4.572.058 159.465 227.623 1989/90 27.327 5.544.648 835.890 4.544.251 164.507 229.138 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-133) Progresele sunt evidente: începând cu anii '80, mai bine de cinci milioane și jumătate de subiecți erau angrenați în sistemul de școlarizare. Tabelul următor ilustrează dinamica învățământului preuniversitar, excluzând populația de copii care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu anii '80, mai bine de cinci milioane și jumătate de subiecți erau angrenați în sistemul de școlarizare. Tabelul următor ilustrează dinamica învățământului preuniversitar, excluzând populația de copii care frecventau grădinițele. Tabel 29. Panorama învățământului preuniversitar românesc între 1938-1989 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-135) Creșterile cele mai spectaculoase sunt înregistrate nu atât în învățământul primar și gimnazial, cât mai ales în privința învățământului liceal și al celui profesional. Progresele cantitative realizate de regimul comunist în materie de educație
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a VII-a. București: Humanitas Educațional. 2008. Lăcătuș, M.-L. și Penu Pușcaș, M. Cultură civică: manual pentru clasa a VIII-a. București: Corint. 2009. Datcu, R.M. Cultură civică: îndrumător metodic: clasa a VII-a. Brăila: Edmunt. Miscellanea: Legislație, referințe, anuare ș.a. *** (1832). Regulamentul șcólelor din 1832. În V.A. Urechiă. (1892). Istoria scólelor de la 1800-1864. Tomul IV (pp. 273-310). București: Imprimeria statului. *** (1835). Regulamentul șcólelor intocmit de Obștésca Adunare a Moldoveĭ. În V.A. Urechiă. (1901). Istoria scólelor de la 1800-1864
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din suta a XVIII si XIX. Volumulu I. Edițiunea a II-a. Jassy: Tipografia Buciumului Românu. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populațiunei României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia Națională pentru Statistică. (1991). Anuarul Statistic al României 1991. București. Gusti, D. (1938). Enciclopedia României. Volumul I: Statul. București: Imprimeria Națională. Haret, S.C. (1903). Raport adresat M.S. Regelui asupra activității Ministerului Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Bucuresci: Inst. de Arte Grafice "Carol Göbl". Human Development
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și al Cultelor. Bucuresci: Inst. de Arte Grafice "Carol Göbl". Human Development Indicators. (1990). În Human Development Report 1990 (pp. 124-161), Published for the United Nations Development Programme (UNDP), New York și Oxford: Oxford University Press. Institutul Central de Statistică. (1940). Anuarul Statistic al României 1939 și 1940. București: M.O., Imprimeria Națională. Iorga, N. (1971). Istoria învățământului românesc. București: Editura Didactică și Pedagogică. Manolache, A. și Pârnuță, G. (coord.). (1993). Istoria învațământului din România, Vol. II. 1821-1918. București: Editura Didactică și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru Studii Europene. Ministerul Educației Naționale. (1998). Curriculum național pentru învățământul obligatoriu: cadru de referință. București: s.n. Ministerul Educației Naționale. (1999). Curriculum național: planuri-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar. București: Corint. Ministerul Industriei și Comerțului. Direcțiunea Comerțului. Biuroul Statistic. (1912). Anuarul Statistic al României. București: Imprimeria Statului. Ministerul Industriei și Comerțului. Institutul de Statistică Generală a Statului. (1929). Anuarul Statistic al României 1928. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. (1931). Populațiunea actuală a României. Cifrele preliminare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Educației Naționale. (1999). Curriculum național: planuri-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar. București: Corint. Ministerul Industriei și Comerțului. Direcțiunea Comerțului. Biuroul Statistic. (1912). Anuarul Statistic al României. București: Imprimeria Statului. Ministerul Industriei și Comerțului. Institutul de Statistică Generală a Statului. (1929). Anuarul Statistic al României 1928. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. (1931). Populațiunea actuală a României. Cifrele preliminare ale Recensământului general dela 29 decembre 1930. București: Publicațiile Direcțiunei Recensământului General al Populațiunei. Miroiu, A., Pasti, V.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
the History of Romania after the Fall of Communism. History Compass, 3(1), 1-21. Diaconescu, M.G. (2004). Gândirea politică a lui Ștefan Jósika, cancelarul principelui Sigismund Báthory (Paternitatea unei idei politice: unirea Transilvaniei cu Țara Românească și Moldova). Acta Transylvanica. Anuarul Centrului de Istorie a Transilvaniei, vol. I, 17-42. Djuvara, N. (2008). Există istorie adevărată? București: Humanitas. Dobrincu, D. și Iordachi, C. (coord.). (2005). Țărănimea și puterea: procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962). Iași: Polirom. Docea, V. (2010). History
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, ii) manuale de istorie a românilor; iii) miscellanea: legislație, referințe, anuare ș.a., respectiv iv) rapoarte de cercetare ale sondajelor de opinie și baze de date statistice utilizate. Lista lucrărilor de specialitate formează o categorie bibliografică separată. Secțiunea bibliografică ce detaliază lista cărților școlare (abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, manuale de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românești, la situația României în perioada interbelică, unde trebuia să vii cu programul acela roșu, de la PCR, să iei capitolul cutare, ce a zis tovarășul despre revoluția agrară. Până ajungeam la revoluția agrară, la starea țărănimii și la statisticile din anuare. Erau statistici din istorie cu situația țăranului român. Îi făceam mai atenți. Sau când predam despre statul în socialism, despre dispariția statului în comunism și despre modelele de organizare statală în țări cu regimuri liberale erau foarte atenți, căci le
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Karl, Ideology and Utopia, Routledge and Kegan Paul Ltd., London, 1968Corina Pălășan, "Organizarea științifică a societății sau științele sociale în România primilor ani ai regimului Ceaușescu. Cazul județului Iași (1970-1972)", în Structuri de partid și de stat în timpul regimului comunist, Anuarul IICCR, vol. III, Editura Polirom, Iași. Platon, "Phaidros", în Opere vol IV, trad. Gabriel Liiceanu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. II. Periodice Dialog, an XIII, nr. 79-80, ian-feb. 1981. Dialog, An XVII, nr. 105-106, aprilie 1985. Opinia studențească, anul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, fila 52, apud Corina Pălășan, "Organizarea științifică a societății sau științele sociale în România primilor ani ai regimului Ceaușescu. Cazul județului Iași (1970-1972)", în Structuri de partid și de stat în timpul regimului comunist, Anuarul IICCR, vol. III, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 130. 41 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, ff 25-25, apud Corina Pălășan, op. cit., pp. 130-131. 42 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Relații chino-române, vol. III,1930, p. 42. 12 Arhiva M.A.E., Fond China, vol. III, 1939, p. 71. 13. Arhiva M.A.E., Fond 71, Japonia, dosar special C.5, vol.299. 14. Presa română din anul 1949. 15. Anuarul Statistic al R. S. România, București,1967-1970. 16. Anuarul Statistic al R. S. România, București, 1973. 17. Romulus Budura, "Pagini din politica externă a României", în Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975), vol. I, 2009. 18. Mihai Epure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
M.A.E., Fond China, vol. III, 1939, p. 71. 13. Arhiva M.A.E., Fond 71, Japonia, dosar special C.5, vol.299. 14. Presa română din anul 1949. 15. Anuarul Statistic al R. S. România, București,1967-1970. 16. Anuarul Statistic al R. S. România, București, 1973. 17. Romulus Budura, "Pagini din politica externă a României", în Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975), vol. I, 2009. 18. Mihai Epure, Din Carpați până în Fuji, Editura Cartega în colaborare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
vol. III, 1939, p. 71. 24 Idem. 25 Idem. 26 Idem. 27 Arhiva M.A.E. fond 71, Japonia, dosar special C5, vol. 299. 28 Idem. 29 Presa română, 4 oct. 1949. 30 Ziarul "Scânteia" din 21 octombrie 1949. 31 Anuarul statistic al R. S. România, București, 1967-1970. 32 Anuarul statistic al R. S. România,București,1973, p. 476. 33 Romulus Budura, "Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975)", in Pagini din politica externă a României, vol. I, 2009, p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
26 Idem. 27 Arhiva M.A.E. fond 71, Japonia, dosar special C5, vol. 299. 28 Idem. 29 Presa română, 4 oct. 1949. 30 Ziarul "Scânteia" din 21 octombrie 1949. 31 Anuarul statistic al R. S. România, București, 1967-1970. 32 Anuarul statistic al R. S. România,București,1973, p. 476. 33 Romulus Budura, "Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975)", in Pagini din politica externă a României, vol. I, 2009, p. 178. 34 Romulus Budura, "Politica independentă a României și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
duhovnic la 10 ianuarie 1860, iar cântărețul C. Munteanu funcționa de la 5 aprilie 1858. Ei funcționau ca personal slujitor și în 1880, fiind menționați de cercetătorul Costin Clit în Elanul nr. 61/2005, adăugându-l și pe cântărețul I Ghearasim. Anuarul din 1938 ne arată că localitatea Pungești număra 300 de familii sau 1075 suflete, iar biserica „Sf. Alexandru”, construită în 1845, din zid, fusese reparată 1911 și în 1933, valoarea ultimei reparații fiind de 100.000 lei, din care enoriașii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
regulă, și eram printre băieții buni, nu atât prin câtă carte știam, ci prin dorul ce se deșteptase în mine de a învăța mai departe” - își depănă amintirile învățătorul Michiu către biograful și ruda sa Gh. Ghibănescu, profesorul și cercetătorul ( Anuarul școlii normale „Vasile Lupu” din Iași, nr. 4/1926/1927 și Anuarul jubiliar al aceleiași școli la 150 de ani de istorie a sa -1855-2005). Deasemeni, pungeștiul a cunoscut o perioadă de timp și activitatea deosebit de intensă a lui Alexandru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ci prin dorul ce se deșteptase în mine de a învăța mai departe” - își depănă amintirile învățătorul Michiu către biograful și ruda sa Gh. Ghibănescu, profesorul și cercetătorul ( Anuarul școlii normale „Vasile Lupu” din Iași, nr. 4/1926/1927 și Anuarul jubiliar al aceleiași școli la 150 de ani de istorie a sa -1855-2005). Deasemeni, pungeștiul a cunoscut o perioadă de timp și activitatea deosebit de intensă a lui Alexandru Vlahuță în calitate de judecător, perioadă în care o includem și pe cea zugrăvită
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
datorie. Până și virtuțile cele mai firești par a deveni atât de rare. Pe acest fond al însușirilor umane, i-a fost dat să trăiască o catastrofă a existenței și a destinului, care cu greu își poate găsi echivalentul în anuarele nenorocirilor. A supraviețuit acestei catastrofe pentru a cunoaște răul extrem și a-și blestema ființa. Aceasta era situația sa de atunci, tristă și fără seamăn. Binevoiți, Maiestatea Voastră, învăluit în filantropia și simțul dreptății ce vă caracterizează, să ascultați acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]