KorAP: Find »[drukola/base=aortă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...107 >

2,665 matches

Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565

miocardic de oxigen, doar a redus eliberarea acidului lactic. Actualele strategii de protecție miocardică au redus spectaculos morbiditatea și mortalitatea post-chirurgie cardiacă. Recomandări pentru o protecție miocardică eficientă sunt reprezentate de: - Hipotermia ca factor important de protecție miocardică pe parcursul clampării aortei, datorită reducerii importante a necesarului de oxigen. Protecția obținută la temperaturi sub 22°C, nu este semnificativă clinic. Din punct de vedere teoretic, hipotermia ar trebui să reprezinte baza pe care se construiește managementul ulterior al protecției miocardice eficiente. - Depolarizarea

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
arterele coronare fiind patente și valva aortică competentă) și o mai bună menținere a hipotermiei. Deși majoritatea chirurgilor folosesc cardioplegia cu sânge, se poate folosi și cardioplegia cristaloidă pentru operațiile care necesită mai puțin de o oră de clampare a aortei [102]. Din ce în ce mai multe studii demonstrează superioritatea cardioplegiei cu sânge îmbogățit cu substrat de aminoacizi în protecția miocardică a nou-născuților. Anumite studii experimentale arată o mai bună protecție a cordului după adăugarea în soluția cardioplegică a verapamilului și a scavengerilor de

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
miocardice. Perioade de oprire circulatorie de 40 de minute s-au dovedit sigure în corectarea celor mai complexe defecte cardiace. Folosind aceste tehnici, este necesară doar o singură doză de cardioplegie împreună cu o administrare de cardioplegie caldă imediat înaintea declampării aortei, necesară pentru asigurarea suportului nutritiv. În anumite situații, când se operează pe ventriculul drept, cu septul atrial intact, porțiunea intracardiacă a defectului poate fi reparată fără clamparea aortei. Datorită posibilității de embolizare aerogenă în circulația sistemică, în celelalte intervenții congenitale

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
doză de cardioplegie împreună cu o administrare de cardioplegie caldă imediat înaintea declampării aortei, necesară pentru asigurarea suportului nutritiv. În anumite situații, când se operează pe ventriculul drept, cu septul atrial intact, porțiunea intracardiacă a defectului poate fi reparată fără clamparea aortei. Datorită posibilității de embolizare aerogenă în circulația sistemică, în celelalte intervenții congenitale, este obligatorie clamparea aortei. Dacă se administrează cardioplegia în mai multe doze, este necesară evacuarea aerului de la nivelul rădăcinii aortei înaintea fiecărei noi administrări [105]. De asemenea, evacuarea

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
suportului nutritiv. În anumite situații, când se operează pe ventriculul drept, cu septul atrial intact, porțiunea intracardiacă a defectului poate fi reparată fără clamparea aortei. Datorită posibilității de embolizare aerogenă în circulația sistemică, în celelalte intervenții congenitale, este obligatorie clamparea aortei. Dacă se administrează cardioplegia în mai multe doze, este necesară evacuarea aerului de la nivelul rădăcinii aortei înaintea fiecărei noi administrări [105]. De asemenea, evacuarea aerului din fiecare cavitate cardiacă înaintea declampării aortei este esențială. Toate măsurile enumerate mai sus desăvârșesc

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
intracardiacă a defectului poate fi reparată fără clamparea aortei. Datorită posibilității de embolizare aerogenă în circulația sistemică, în celelalte intervenții congenitale, este obligatorie clamparea aortei. Dacă se administrează cardioplegia în mai multe doze, este necesară evacuarea aerului de la nivelul rădăcinii aortei înaintea fiecărei noi administrări [105]. De asemenea, evacuarea aerului din fiecare cavitate cardiacă înaintea declampării aortei este esențială. Toate măsurile enumerate mai sus desăvârșesc protecția miocardică împotriva agresiunilor posibile în cadrul intervențiilor chirurgicale pe cord. Progresele în științele fundamentale pot aduce

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
sistemică, în celelalte intervenții congenitale, este obligatorie clamparea aortei. Dacă se administrează cardioplegia în mai multe doze, este necesară evacuarea aerului de la nivelul rădăcinii aortei înaintea fiecărei noi administrări [105]. De asemenea, evacuarea aerului din fiecare cavitate cardiacă înaintea declampării aortei este esențială. Toate măsurile enumerate mai sus desăvârșesc protecția miocardică împotriva agresiunilor posibile în cadrul intervențiilor chirurgicale pe cord. Progresele în științele fundamentale pot aduce noi date în protecția miocardului în timpul opririi cardiace necesare corectării patologiei cardiace sau în timpul ischemiei acute

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

alterările proprietăților intrinseci ale materialului constitutiv al peretelui arterial, inclusiv la arterele la nivelul cărora nu se dezvoltă procese aterosclerotice, cum ar fi cele ale membrelor superioare [London et al., 1996; Luik et al., 1997]. Arterele mari, în primul rând aorta, sunt dilatate la pacientul cu IRCT în comparație cu subiecții non-renali similari din punctul de vedere al vârstei, sexului și al nivelului tensiunii arteriale. Lărgirea arterelor renale este prezentă la o proporție însemnată a subiecților la inițierea unei forme de substituție a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
atât în modelele experimentale de uremie cronică, cât și la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală [Amann et al., 1995; Amann et al., 1995]: îngro[area fibroelastică intimală; creșterea matricei extracelulare; conținut mare în calciu, cu calcificări mediale extensive. Elasticitatea aortei și a arterelor mari este esențială pentru absorbția energiei în cursul sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Goldsmith, Ritz [i Covic, 2004]. La pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, rigiditatea arterială este mult mai pronunțată față de non-uremici, aceste modificări fiind independente de prezența plăcilor aterosclerotice. Pierderea elasticității arterelor (exprimată prin parametri precum viteza undei de puls în aortă sau modulul incremental elastic) reprezintă un predictor important al prognosticului [Blacher et al., 1998, 1999]. Blacher și col. [2001] au studiat prospectiv valoarea predictivă și contribuția independentă la mortalitatea cardiovasculară și la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
predictivă și contribuția independentă la mortalitatea cardiovasculară și la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii au evaluat proprietățile peretelui arterial la niveluri multiple: diametrul carotidian, grosimea carotidă-intimă, parametrii complianței arterei carotide, diametrul aortic, viteza undei de puls în aortă și prezența calcificărilor arteriale la nivelul carotidei, aortei abdominale, axei ileofemurale și al arterelor periferice ale membrelor inferioare, determinate ecografic. Calcificările arteriale au fost analizate semicantitativ (utilizând un scor de la 0 la 4), în funcție de numărul de segmente arteriale cu calcificări

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii au evaluat proprietățile peretelui arterial la niveluri multiple: diametrul carotidian, grosimea carotidă-intimă, parametrii complianței arterei carotide, diametrul aortic, viteza undei de puls în aortă și prezența calcificărilor arteriale la nivelul carotidei, aortei abdominale, axei ileofemurale și al arterelor periferice ale membrelor inferioare, determinate ecografic. Calcificările arteriale au fost analizate semicantitativ (utilizând un scor de la 0 la 4), în funcție de numărul de segmente arteriale cu calcificări vezi figura 4. În timpul unei urmăriri medii de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

și texturii ecografice. Astfel sunt considerați maligni ganglionii rotunzi, precis delimitați, omogeni, hiperechogeni, iar cei alungiți, hipoechogeni, mai probabil benigni sau inflamatori (figura 11). Figura 11: Imagine ultrasonografie endoscopică de tumoare esofagiană T2 N1. T: tumora; LN: ganglion limfatic; Ao: aorta. Aceste aspecte sunt însă evaluate subiectiv și nu evidențiază micrometastazele ganglionare. Sensibilitatea medie în detectarea 44 ganglionilor maligni de 89%. Dacă sunt depistați ganglioni de orice natură, există probabilitatea de 86% de prezență a metastazelor, în timp ce dacă nu sunt evidențiați

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
au avut succes de 98%, 38% și 85% respectiv. Computer tomografia și rezonanța magnetică Studiile post mortem au evidențiat invazia mediastinală în aproape 20% din cazuri, din care în 12% invazia traheii sau bronșică și în 2% a cordului și aortei. Metastazele la distanță au fost identificate în ficat, (19%Ă plămâni, (11%) oase, (5%) și rinichi (4%). Studiile retrospective au subliniat valoarea CT în stadializarea preoperatorie și evaluarea rezecabilității, dar studiile prospective, în care s-a corelat acuratețea acesteia cu

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
mai controversați factori este pierderea planului grăsimii periesofagiene. Când acest plan este prezent, este puțin probabilă invazia, dar când lipsește nu poate fi considerat întotdeauna ca semn de invazie. Aceasta poate explica subestimarea, în unele studii, a invaziei traheii, bronșiei, aortei și cordului. Invazia acestor organe poate fi determinată prin: prezența tumorii în lumen, deplasarea și deformarea evidentă a acestora, îngroșarea membranei traheale, bronhiei, peretelui aortei sau atriului stâng, extensia tumorii dincolo de peretele posterior al traheii la nivelul 46 arcului aortei

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
ca semn de invazie. Aceasta poate explica subestimarea, în unele studii, a invaziei traheii, bronșiei, aortei și cordului. Invazia acestor organe poate fi determinată prin: prezența tumorii în lumen, deplasarea și deformarea evidentă a acestora, îngroșarea membranei traheale, bronhiei, peretelui aortei sau atriului stâng, extensia tumorii dincolo de peretele posterior al traheii la nivelul 46 arcului aortei. Recent un criteriu introdus pentru invazia aortei este pierderea spațiului grăsos paravertebral din triunghiul format de aortă, esofag și corpul vertebral. Dacă acest spațiu este

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
aortei și cordului. Invazia acestor organe poate fi determinată prin: prezența tumorii în lumen, deplasarea și deformarea evidentă a acestora, îngroșarea membranei traheale, bronhiei, peretelui aortei sau atriului stâng, extensia tumorii dincolo de peretele posterior al traheii la nivelul 46 arcului aortei. Recent un criteriu introdus pentru invazia aortei este pierderea spațiului grăsos paravertebral din triunghiul format de aortă, esofag și corpul vertebral. Dacă acest spațiu este obliterat de țesut moale, invazia aortei este de obicei prezentă. Anatomia formațiunii eso-gastrice face dificilă

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
fi determinată prin: prezența tumorii în lumen, deplasarea și deformarea evidentă a acestora, îngroșarea membranei traheale, bronhiei, peretelui aortei sau atriului stâng, extensia tumorii dincolo de peretele posterior al traheii la nivelul 46 arcului aortei. Recent un criteriu introdus pentru invazia aortei este pierderea spațiului grăsos paravertebral din triunghiul format de aortă, esofag și corpul vertebral. Dacă acest spațiu este obliterat de țesut moale, invazia aortei este de obicei prezentă. Anatomia formațiunii eso-gastrice face dificilă interpretarea CT. Hernia hiatală poate mima sau

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
evidentă a acestora, îngroșarea membranei traheale, bronhiei, peretelui aortei sau atriului stâng, extensia tumorii dincolo de peretele posterior al traheii la nivelul 46 arcului aortei. Recent un criteriu introdus pentru invazia aortei este pierderea spațiului grăsos paravertebral din triunghiul format de aortă, esofag și corpul vertebral. Dacă acest spațiu este obliterat de țesut moale, invazia aortei este de obicei prezentă. Anatomia formațiunii eso-gastrice face dificilă interpretarea CT. Hernia hiatală poate mima sau ascunde invazia esofagului sau gastrică. De asemenea invazia diafragmului este

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
dincolo de peretele posterior al traheii la nivelul 46 arcului aortei. Recent un criteriu introdus pentru invazia aortei este pierderea spațiului grăsos paravertebral din triunghiul format de aortă, esofag și corpul vertebral. Dacă acest spațiu este obliterat de țesut moale, invazia aortei este de obicei prezentă. Anatomia formațiunii eso-gastrice face dificilă interpretarea CT. Hernia hiatală poate mima sau ascunde invazia esofagului sau gastrică. De asemenea invazia diafragmului este dificil de evaluat, dar prezența acesteia nu împiedică rezecția. Invazia este suspicionată când apare

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
continuitate a pilierilor și diafragmului reducând riscul recidivei. La pacienții cu invazie transparietală și a ganglionilor regionali evidenți la explorare, se indică pentru paleația disfagiei, esofagectomia standard. Aceasta, de asemenea limitează complicațiile tumorii primare ca durerea, sângerarea și erodarea în aortă, arborele traheobronșic. Rezecția tumorilor cardiei se poate face pe cale abdominală, în timp ce cele toracice necesită toracotomia sau asociem inciziei cervicale și abord transhiatal. Cele mai multe cancere esofagiene se rezecă prin abord combinat abdominal și toracic. În tumorile esofagului inferior și cardiei se

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
diafragmul periferic și se explorează abdomenul superior, invazia gastrică, ganglionară și ficatul. Esofagul este mobilizat la 5 cm deasupra tumorii. În cazul carcinomului pavimentos, posibil multicentric, se practică esofagectomia subtotală. Disecția se practică pe peretele esofagian, cu ligatura ramurilor din aortă și ramurile vagului sub carină. În timpul disecției la nivelul arcului aortei se protejează nervul recurent stâng. Se continuă disecția deasupra arcului aortei și apoi orb până la nivelul spațiului prevertebral cervical pentru a ușura identificarea esofagului în timpul cervical. Întrucât pentru adenocarcinom

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
ficatul. Esofagul este mobilizat la 5 cm deasupra tumorii. În cazul carcinomului pavimentos, posibil multicentric, se practică esofagectomia subtotală. Disecția se practică pe peretele esofagian, cu ligatura ramurilor din aortă și ramurile vagului sub carină. În timpul disecției la nivelul arcului aortei se protejează nervul recurent stâng. Se continuă disecția deasupra arcului aortei și apoi orb până la nivelul spațiului prevertebral cervical pentru a ușura identificarea esofagului în timpul cervical. Întrucât pentru adenocarcinom nu există problema multicentricității, disecția proximală poate fi limitată la 5

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
carcinomului pavimentos, posibil multicentric, se practică esofagectomia subtotală. Disecția se practică pe peretele esofagian, cu ligatura ramurilor din aortă și ramurile vagului sub carină. În timpul disecției la nivelul arcului aortei se protejează nervul recurent stâng. Se continuă disecția deasupra arcului aortei și apoi orb până la nivelul spațiului prevertebral cervical pentru a ușura identificarea esofagului în timpul cervical. Întrucât pentru adenocarcinom nu există problema multicentricității, disecția proximală poate fi limitată la 5 cm deasupra tumorii. Tumora se disecă de țesutul din jur, aortă

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
aortei și apoi orb până la nivelul spațiului prevertebral cervical pentru a ușura identificarea esofagului în timpul cervical. Întrucât pentru adenocarcinom nu există problema multicentricității, disecția proximală poate fi limitată la 5 cm deasupra tumorii. Tumora se disecă de țesutul din jur, aortă, fascia prevertebrală și pericard, se excizează 1-2 cm din diafragmul peritumoral (în tumorile care sunt la 5 cm de hiatusă. După reflectarea superioară a diafragmului se continuă disecția. După secționarea vaselor scurte gastrice și ramurile arterei gastrice stângi, marele epiploon

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]