89,637 matches
-
vârful cheii pe aripa metalizată. Statistic, șaptezeci la sută dintre cei aflați în această situație optează pentru a treia sau a patra variantă. Câteva zeci de metri mai încolo, în parcarea golită, amenajările continuă. O parte din nuntași își fac apariția din subsolul blocului și încep să aranjeze mese și banchete de lemn, cu o dexteritate care semnalează că nu sunt la prima operațiune de acest tip. Femei costumate de casă aduc farfurii, tacâmuri, pahare, șervețele și alte elemente de recuzită
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
pe care Franța nu a știut să vi le ofere". (p. 569) Peste un sfert de veac, unul din cei mai mari istorici ai Franței, Pierre Chaunu, scria în Le Figaro din 21 august 1983 despre "fascinantul Eliade", cu prilejul apariției celui de-al treilea volum din Istoria credințelor și ideilor religioase: "Mircea Eliade este una din cele mai strălucitoare zece minți ale ultimei jumătăți de secol ș...ț Volumele I și II au fost salutate la timpul lor. Boala a
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
drept cuvânt Mircea Eliade... O metodologie științifică severă și bine articulată...operă magistrală... mari maeștri ai antropologiei culturale" (p. 5)... "Prin bogăția informației, ca și prin logica argumentării sale, lucrarea de față (De la Zalmoxe la Gengis-Han) apreciată încă din momentul apariției sale trebuie să fie considerată drept cea mai importantă contribuție la elucidarea problemei originii îndepărtate a culturii vechi românești (subl. M.H.). De un interes excepțional... Splendidul capitol este de asemenea de interes excepțional" (p. 12). Deși și fraza finală e
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
trebui "amendată" replica lui Miron Constantinescu la recenzia lui Dumitru Micu. Sub un titlu aparent neutru și inofensiv (Considerații metodice și istorice) diriguitorul comunist impunea aplicarea obligatorie a marxismului tuturor creațiilor literare și filosofice. începând cu 16 iulie 1970 (data apariției articolului lui Miron Constantinescu) s-a interzis în România pe o perioadă de doi ani publicarea oricărui articol de și despre Eliade. M-aș fi așteptat, de asemenea, să aflăm date despre campania de denigrare a omului și operei de către
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
îi sunt foarte recunoscătoare" (p. 599). Uneori sobrietatea și obiectivitatea autorului istoric lasă de dorit. în locul datelor, faptelor, documentelor apar supozițiile, presupunerile, probabilitățile. " Se pare că Stoilow l-a numit pe Eliade doctrinar al fascismului" (p. 438). " Se pare că apariția în Italia a monografiei scrise de Culianu nu i-a făcut o plăcere deosebită lui Eliade" (p. 629). Insinuarea se strecoară pe nesimțite: La Londra, de pildă, "pe lângă atribuțiile de propagandă culturală a acceptat probabil și sarcini de alt gen
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
de ce vrei să știi mai multe despre această femeie iluziile nu au trup și nici suflet țara mea? aici niciodată nu a curs lapte și miere nici nu o să curgă vreodată. din volumul europa. zece cîntece funerare, în curs de apariție la Editura Cartea Românească.
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
latine din antologie. Sigur, romanii dintre toate popoarele antice au fost cei mai refractari față de mistică. Si totuși, cel puțin Bucolica a IV-a a lui Vergilius, în care Sfântul Augustin vedea o profeție a nașterii Mântuitorului, merita să figureze. Apariția antologiei Poeme mistice ale Antichității este un act de cultură. Nu putem decât să ne dorim ca Ion Acsan să persevereze pe această cale.
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
în cea mai curată limbă turcă. Romanul a apărut sub titlul Asilmișlar ormani (asilmiș însemnează ,spânzurat", lar e articolul pentru plural, iar orman = pădure). Cartea a apărut în 3000 exemplare din care s-au vândut în primele șase zile de la apariție, 1000 exemplare. Romanul a fost prezentat printr-o vitrină specială a Librăriei Insel din Istanbul și a fost comentat favorabil de presa turcă. S-au scris cu această ocazie articole despre Liviu Rebreanu și despre opera sa, precum și dări de
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
traducerea în limba turcă a prețiosului Dv. roman, în care frământările tânărului ardelean Apostol Bologa sunt atât de măestrit clădite. Traducerea este făcută de fratele meu, învățătorul Ziya Yamaç, care ca și mine, cunoaște și iubește literatura română. Concomitent cu apariția romanului la editorul, semnatarul acestor rânduri a publicat în două numere consecutive din revista ,Servetifünun" din Istanbul, unde mă găsesc ca redactor, un articol de prezentare care se intitulează Liviu Rebreanu. O parte din studiile noastre secundare le-am făcut
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
țării mele și criticii turci vi-au aplaudat opera în modul ce o merită. Vă trimit alăturat originalul și traducerea articolului apărut în revistă. în curând vă voi expedia și traducerile precum și originalele articolelor apărute în presa noastră cu ocazia apariției traducerii prețiosului Dvs. roman. Traducerea în limba turcă de către învățătorul Ziya Yamaç, de altfel un tânăr critic și eseist cunoscut, este foarte apreciabilă. Ziya Yamaç fiind supus actualmente unei operații medicale m-a rugat a vă transmite expresia celei mai
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
n-am recunoaște în acest discurs chiar elementul esențial al conștiinței noastre, vocea pe care o auzim în minte, amprenta brutal individuală rezultat și origine a discursului public. dacă tac nu înseamnă nimic (din volumul Corpuri românești, în curs de apariție la Ed. Cartea Românească)
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
arta dedicației - ars dedicatoria, îi spune Șerban Foarță - ce-mi era atât de familiară, la primele câteva mii din carieră, și în fața căreia sunt stânjenit în ultimii ani. Prin 1972-1973, i-am oferit criticului Lucian Raicu una din ultimele mele apariții editoriale din prima parte românească a destinului meu literar. Era un imn de prietenie și respect, atenuat de umor - dar Raicu părea... nemulțumit! Mi-a și spus-o: "Îți cădea mâna dacă scriai Părintelui meu literar?" Și iată că poetul
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
tăcute ocultei glorii lusitane frumuseții lisboete adumbrind timp de o carte surparea din naștere către moarte Des, cântarea României. Literare port în mine istoria revistei românia literară împlinisem 17 ani când într'un interviu matinal la radio geo dumitrescu anunța apariția primului număr toamna 1968 avea fragranța adolescentină a melodiilor cântate de beatles o dată pe săptămână fugeam de la liceu în pauza mare la chioșcul-de-difuzare-a-presei să-mi astâmpăr foamea transcendentală cu rl jubilam alături de mircea toma&co la textele lui mhsimionescu după ce
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
și a întocmit în doar câteva luni un tabel cronologic amănunțit. La sfârșitul lui 1999, când pregăteam pentru tipar monografia amintită, Cornelia Pillat a ținut cu tot dinadinsul să schimbăm titlul propus de mine cu cel care a stârnit la apariție numeroase nedumeriri, Dinu Pillat - un destin împlinit. Atunci n-am înțeles. Acum însă știu că atât Dinu Pillat, cât și adorata sa Nelli și-au împlinit destinele pentru că, după îndemnul Apostolului Pavel din a doua epistolă către Corinteni, își fixaseră
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
de diplomă. Recidivele nu vor întîrzia să apară: "în zilele din urmă am asistat la unele ședințe ale congresului scriitorilor; m-am distrat copios văzînd scriitori Ťmariť certîndu-se ca niște copii mici. Cred că adversitățile de acest soi vor facilita apariția unor parodii ale mele trimise la Steaua din Cluj." (Carte poștală, 26 iunie 1956) Alegerea revistei nu era fortuită, ea reprezetînd în acel moment un avanpost al deschiderii literare și al lepădării șabloanelor dogmatice. }intele parodiilor nu sînt, nici ele
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
în ciuda faptului că se declarase din capul locului un adversar al "formulelor fericite". Anii petrecuți în Franța pentru pregătirea doctoratului în Drept adaugă un definitiv accent european culturii sale, oricum de mare complexitate și acuratețe. Între nebuloasele polemice stîrnite de apariția romanului De două mii de ani, compus în stilul confesiunii totale după model Gide, se detașează vocile libere de prejudecăți ale lui Șerban Cioculescu și Pompiliu Constantinescu, critici preocupați doar de realizarea estetică a prea sincerei "descărcări personale". Cel din urmă
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
în vara lui 1986, volumul Alfabetul de tranziție se afla în lucru la "Cartea Românească". Trecuse deja de prima corectură cînd un ordin al "șefei statului" (după memorabila expresie a tehnoredactoarei) a dictat eliminarea, din toate cărțile în curs de apariție, a imaginilor de biserici. Patru asemenea imagini figurau în capitolul 24 al Alfabetului de tranziție. S-a impus așadar o nouă culegere a capitolelor 24-27. "- Ce se mai aude cu cartea ta?", îl iscodeau pe Cazimir amicii. "- Străbate un moment
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
semnalul în Italia - după atitudinea cvasiunanimă de răceală "respectuoasă" a începuturilor - în receptarea critică, stimulatoare de idei și dezbateri, a operei lui Eliade, recenzând întâi în 1948 Techniques du Yoga, prefațând apoi ediția italiană a studiului și supervizând în fine apariția în Italia a Tratatului, exact în acele luni ale anului 1949, când izbucnise "scandalul Eliade". Al doilea model promovat de Pietro Angelini se referă la examinarea genezei, materiale și conceptuale, a operelor care au decretat succesul european și mondial al
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
și afirmarea, cu orgoliu științific și o demnitate intelectuală exemplară, a influenței incontestabile pe care savantul român a avut-o în formarea așa-numitei Școli de la Roma (Raffaele Pettazzoni, Angelo Brelich, Ugo Bianchi, Dario Sabbatucci). Pe această temă, semnalez recenta apariție a unei lucrări la fel de valoroasă ca cea comentată aici, semnată de Gianfranco Bertagni și intitulată Lo studio comparato delle religioni. Mircea Eliade e la scuola italiana (Libreria Bonomo Editrice). În aceeași ordine de idei, trebuie menționat că momentele decisive în
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
care nu se simt bine nicăieri, indiferent de orice", cum îmi spuneai într-un mail. În curînd o sa ma uiți, Ruxandra, și-n timp, încet încet, mesajele mele le vei trece-n junk-mail. Din volumul cîntece eXcesive în curs de apariție la Editură Cartea Românească
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
și va trebui să se predea, iar procesul în care va fi implicat va deveni automat un proces de conștiință și în ultimă instanță îl va face să vadă cu alți ochi pervertirea orfanei aflate sub tutela sa. Dacă la apariția sa Lolita a produs un imens scandal, acum problemele morale și juridice pe care le-a suscitat atunci par de domeniul absurdului. Deși, dacă e să-l credem pe expertul în materie Humbert Humbert, cantitatea de nimfete din lume este
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
constatate și în alte arealuri etnofolclorice. Comparatistul își spune cuvântul și în privința aliajului de elemente păgâne și creștine din balada studiată, semnalează pe lângă cele știute alte elemente fie din Vechiul Testament (visul lui Iacob, toiagul), fie din Noul Testament (plânsul Maicii Domnului, apariția lui Iisus, a Sf. Petru, a Sf. Ioan), fie, în fine, apariția unor personaje din zona religiei populare (Moș Crăciun, Sf. Vineri), a unor motive din același creștinism popular: "scara de ceară și toiagul, drumul drept, vămuirea mortului, fântâna cu
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
aliajului de elemente păgâne și creștine din balada studiată, semnalează pe lângă cele știute alte elemente fie din Vechiul Testament (visul lui Iacob, toiagul), fie din Noul Testament (plânsul Maicii Domnului, apariția lui Iisus, a Sf. Petru, a Sf. Ioan), fie, în fine, apariția unor personaje din zona religiei populare (Moș Crăciun, Sf. Vineri), a unor motive din același creștinism popular: "scara de ceară și toiagul, drumul drept, vămuirea mortului, fântâna cu apă sălcie, chilia cu tămâie, podul de trecere dintr-o lume într-
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
corespondența aparținea marelui clasic - și nu îngrijitorului de ediție. Drept este, însă, că titlurile scurte sunt mai percutante... Așa deci și prin urmare, cum zice școlarul încolțit, în chiar cel de al doilea paragraf al cronicii - amănunțită, de altfel - citesc: Apariția acestui volum de scrisori caragialiene, în anul 2004, la Editura pentru Literatură Națională, în colecția ŤOpere ale literaturii româneť, cam pleonastice titulaturi..." și nu realizez ce ar putea fi pleonastic aici. Dar în acest amplu paragraf, cronicarul își manifestă preferința
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
subtilitate, în context, aprecierile unor comentatori de indiscutabilă autoritate. De pildă, Fory Etterle releva că actrița Lilly Carandino era "un temperament de o natură cu totul aparte, puternic și adânc și, în același timp, de o mare delicatețe, avea o apariție de o paloare stranie, fascinantă, ca și când ar fi iradiat lumină, când intra în scenă". Celebra cântăreață de operă Hariclea Darclée, în memoria căreia are loc la Brăila, din doi în doi ani, Festivalul Internațional de Canto ce-i poartă numele
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]