2,718 matches
-
1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 8-Chiolhan cu „castraveciori” Între timp, Dana umpluse masa cu platouri și farfurii încărcate cu diferite preparate din pește, dar și cu șase sticle cu vin alb. Buhăianu și cu ceilalți trei o aplaudau, plescăind din limbă, în timp ce labele lor se mai lipeau de formele rotunde ale fetii, care nu putea să-i plesnească, având mâinile ocupate. Zamfirescu intră și el în jocul lor cu aplauzele, dar se vedea că se forța să fie
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
Dolhasca pe Calea Victoriei” (2012), „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna lui Dumnezeu” de Oana Georgescu (2014) și „Stela Popescu și Alexandru Arșinel. O pereche fără pereche” de Aurel Storin (lansată de curând la BOOKFEST 2014). Pe Alexandru Arșinel îl puteți aplauda în acest week-end pe scena Sălii SAVOY a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” în spectacolele „HOHOTE ÎN HERĂSTRĂU” (sâmbătă, ora 19.00) și „VIVAT REVISTA!” (duminică, ora 19.00). ION DICHISEANU Ion Dichiseanu s-a născut la Adjud, în 20
ALEXANDRU ARŞINEL, ION DICHISEANU ŞI SERGIU NICOLAESCU PE ALEEA CELEBRITĂŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373203_a_374532]
-
lumină, dar pe întuneric se doarme mai bine. Dirijorii proști au nevoie de câțiva instrumentiști neexperimentați. Nu e nevoie să umbli deschis la pantaloni ca să dovedești că ești bărbat (Nae Cernaianu), • Și furtul e o artă la care lumea păcălită aplauda. • Un avantaj al vinului este că face omul să încurce cuvintele cu gândurile (Samuel Johnson). • Și dracul și dumnezeu lucrează la fisc... • Coșul de gunoi al Istoriei este foarte încăpător. • Suflet mucegăit! • Întâi am fost fiica tuturor, apoi sora, mama
APLAUZE & GRATIS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374665_a_375994]
-
cel obraznic, cel care turna dulceața în galoșii musafirului-narator! Așa-zisul meu fiu avea numai cu trei ani mai puțin ca mine, dar tare mai era mititel și pirpiriu! Spectatorii, adică părinții noștri și încă vreo câțiva vilegiaturiști, ne-au aplaudat furtunos performanța. Aveam 12 ani. Toate aceste experiențe mi-au lăsat amintiri de neșters. Sub influența lor, și stimulată de dragă mea „Tante Sophie", alias Madame Sophie Stéphane, profesoara mea particulară de franceză, cu care luăm lecții de la vârsta de
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
respectat! Nu crezi că sunt bogat? Am uitat să spun că mai am o mulțime de idei, cu care sper, ca în cel mai scurt timp, să fac un mare spectacol, la care să vină multă lume și să fiu aplaudat minute în șir, iar la ieșirea din scenă, o fată frumoasă și cu ochii luminoși, să-mi spună că s-a îndrăgostit de mine. - Vii să mă vezi? Referință Bibliografică: Confesiunile magicianului / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CONFESIUNILE MAGICIANULUI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371662_a_372991]
-
ci ne-ar fi lăsat să gândim faptul că gândurile sunt ale noastre și numai ale noastre! -Felicitări! spuse magistratul Simbinacus zâmbindu-i și ridicând în sus o cupă cu vin. Parcă ar fi vorbit marele Socrate, filozoful! Ceilalți îl aplaudară pe magistratul Audanius iar procuratorul Ponțiu Pilat zâmbi și el în colțul gurii aplaudând ușor. -Sunt totuși aceste idei filozofice, lucruri pe care zeii ne-ar fi lăsat să le gândim noi și numai noi iubiți prieteni? se întrebă cu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
numai ale noastre! -Felicitări! spuse magistratul Simbinacus zâmbindu-i și ridicând în sus o cupă cu vin. Parcă ar fi vorbit marele Socrate, filozoful! Ceilalți îl aplaudară pe magistratul Audanius iar procuratorul Ponțiu Pilat zâmbi și el în colțul gurii aplaudând ușor. -Sunt totuși aceste idei filozofice, lucruri pe care zeii ne-ar fi lăsat să le gândim noi și numai noi iubiți prieteni? se întrebă cu voce tare Livius Fabius. -Dacă este așa cum spune Valerius Audanius, interveni Iocentus Maximus, gândurile
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
sa pe o tavă alăturată. -Care sunt aceia? întrebară aproape toți, întorcându-și privirile către el. -Păi, știu pe mulți care savurează licoarea lui Bachus-Dyonisos stând și câteva zile sub vraja acesteia, spuse el așezându-se mai bine pe banchetă. Aplaudară cu toții de gluma magistratului iar unii izbucniră în râs. Între timp slujitorii trecură prin fața lor oferindu-le fructe pe niște tăvi imense. După ce fiecare își alese fructele preferate magistratul Simbinacus reluă firul discuției mușcând dintr-un măr și vorbind totodată
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
că, „țara noastră are viitor și va dăinui atâta timp cât mai are oameni altruiști de felul celor care și-au prezentat opera azi deși, puțini la număr...”. A vorbit, poate, cel mai puțin, dar a punctat direct, exploziv, fiind aprobat și aplaudat de întreaga sală. Au fost mai mulți vorbitori. Firesc, au avut cuvinte de apreciere la adresa versurilor și a întregii activității desfășurate de prietenul nostru, Ioan Grămadă, foarte cunoscut de locuitorii urbei, pe linia păstrării și promovării valorilor culturale câmpulungene. Dorința
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
au stins luminile și am văzut filmul. Am fost acolo, înăuntru acțiunii, spuneam rolul fiecărui personaj și toate veneau ca și cum eu făcusem totul. Am retrăit o experiență și nu prea mi-a venit bine când s-a terminat. S-a aplaudat îndelung și nu mă lămurea nimeni, de ce toată lumea se uita la mine. Tânărul de lângă mine s-a urcat pe scenă și a luat cuvântul. - Știam că o să vii la premieră, altfel nu se putea! Și-a arătat spre mine. Vă
NECUNOSCUTA de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362174_a_363503]
-
într-o sală a românilor, dacă ne-o ajuta Pronia cerească. O sală unde să continuăm să vorbim românește și unde să ne purtăm iile, iar Buni arătă cu mâna spre ia purtată cu mândrie, chiar de dânsa. Sala o aplaudă călduros pe Buni, care se retrage strângând mâini în drumul spre ușa. Păstrez în mine ecoul emoției întâlnirii cu tradiția, precum și cu frumusețea românismului din noi. Anticipez deja întâlnirea din anul ce vine, ce va avea loc tot în preajma Sânzienelor
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
liniștii va poposi pescărușul, Timpul ce l-am pierdut, sacrificând urcușul, Alintării sufletului,în pledoaria versului, În setea mării și în strâmtoarea universului. Praful ideilor urca în labirintul ancestral, Se risipesc în ploile virusate de taifunul banal, În odaia spectacolului,aplaudă palmele imaginației, Noii robi ai căutării,aduc nesfârșitul creației, În doctrina stampilata,căutăm originea crimei, Sub lupa falșificării se vede ,teroristul rimei. Novela noastră e o apocalipsa pierdută în neant, Două anotimpuri ale vietii au căzut în flagrant, Iubim și
PRAFUL IDEILOR de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378706_a_380035]
-
române și dezbaterile încep. Procesele verbale ale ședinței sînt extraordinare: fiecare delegație depune jurămîntul sub semnul eliberării, fiecare jurămînt diferă de altele. Delegații se exprimă în română, în rusă și, pentru delegația evreiască, în ebraică. Adunarea plînge și tot ea aplaudă. Această reuniune marchează paroxismul revoluției basarabene și transformarea sa într-o mișcare democratică națională română dominantă. Președintele adunării, Inculeț, dă cuvîntul reprezentantului Partidului Național Moldovenesc, Halippa, care afirmă că n-ar fi urmărit scopuri șovine și că Sfatul Țării trebuie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
exil provizoriu, pentru a ajunge curînd la un exil definitiv. Romanitatea pe care puterea o impune este fără umor. România oficială oferă spectacolul unității naționale și practică o ambivalență abilă. Puterea afișează în 1968 o pseudo-ruptură cu Moscova: ea este aplaudată, iar șeful statului trece drept erou patriot. În 1971, aceeași putere lovește și reamintește distanța ce trebuie menținută față de toate atracțiile perverse ce vin din partea inamicului occidental. Neînțelegerea dintre unii intelectuali și putere este atît de mare, încît se vorbește
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
următoarele: "Patria, această ființă ideală pe care locuitorii ei sînt gata s-o apere cu viața, este o identitate de interese, de idei, de pasiuni care-i integrează și îi unește întru apărarea unui bine comun". În 1965, el era aplaudat cînd afirma că clasa muncitoare și-a dovedit misiunea istorică sau că socialismul a învins deplin și definitiv. În 1965, el era recunoscut ca mesager al patriei socialiste: el apărea ca reprezentantul unei comunități care ajunge la desăvîrșirea scopului istoriei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și tragică eroare, care nu poate decît să aibă urmări grave pentru soarta unității sistemului socialist, a mișcării comuniste și muncitorești internaționale, pentru prestigiul și influența țărilor socialiste, pentru întărirea integrității frontului antiimperialist și pentru cauza păcii în lume". Se aplaudă apelul la apărarea "cuceririlor revoluționare ale libertății, independenței și suveranității naționale sfinte ale scumpei noastre Republici Socialiste România." Ceaușescu se află în contradicție cu pozițiile Pactului și ale Moscovei și totuși, pe 26 august, el reafirmă că "nimic nu poate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reformismului cehoslovac este redusă de Ceaușescu la o simplă problemă de reorganizare internă. El nu va face nici o aluzie la problema libertăților civile deschisă de primăvara de la Praga... Viața își urmează cursul. Pleacă de Gaulle, vine Nixon, iar mulțimile îl aplaudă de la aeroport pînă în oraș. Poporul american este celebrat pentru marile sale realizări. Imperialismul american este condamnat de Ceaușescu într-un discurs din același an 1969 ținut la al XXIII-lea congres al partidului sovietic: "Pe toate continentele, forțe gigantice
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
le-au impus să-l trimită pe Verdeț, transferat la Palatul Culturii din Lupeni, să-l cheme pe Ceaușescu. Acesta vine: cortegiul de mașini negre își face loc prin mijlocul mulțimii. Căldura este toridă. Ceaușescu ține un discurs și este aplaudat. Nu trebuie să li se întîmple nimic celor care au organizat sau participat la grevă. Ceaușescu se angajează să urmărească personal dosarul "Valea Jiului". A doua zi, se lansează o campanie de "educație morală prin exemple": se întocmesc liste de muncitori
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
exploatarea omului de către om, care a devenit stăpînul bogățiilor naționale în toate sectoarele și care construiește sub glorioasa conducere a partidului nostru comunist, cu fermitate și în unire, un viitor liber, socialist și comunist, în deplină libertate și independență". Mulțimea aplaudă și scandează "România, stima noastră și mîndria", "Ceaușescu eroism, România comunism". Șeful statului este fotografiat alături de Elena Ceaușescu zîmbind unor pionieri care aduc flori. Se înmulțesc telegramele de omagiu trimise de brigadieri, de cooperative agricole, de comitetele județene care anunță
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se desfășoară după un ritual unanimist, în luna noiembrie 1989. Unii au susținut mai tîrziu că se așteptau la anunțarea demisiei lui Ceaușescu. Nu a fost nimic din toate acestea. Cîteva delegații străine au sfidat ceremoniile, dar Ceaușescu a fost aplaudat, ovaționat și reales secretar general, pe 21 noiembrie. El se reafirma drept Conducător al patriei și repunea în discuție, pentru prima dată public, anexarea Basarabiei de către sovietici, în 1940: Toate acordurile încheiate cu Germania hitleristă trebuie să fie condamnate și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
art. 29 și cuprinde următoarele: Totuși efectele de comerț cu două semnături vor putea fi admise în cazurile, în modurile și condițiunile ce se vor determina prin regulamente hotărâte de consiliul general și aprobate de Ministerul de Finanțe. Iar " Romînul" aplaudă că s-a rectificat întocmai după cum ceruse. Iată la ce stare a ajuns statul român. Apar statutele unui institut de credit sancționate de Domn. O foaie inventă o sofismă a doua zi după aparițiune. Și semnătura domnească e redusă la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
găsesc că opoziția prea face opoziție și că guvernul e bun pentru că și dumnealor se bucură de favoarea zilei. Daca prin intrarea d-lui Boerescu și a altora în minister s-ar fi inaugurat o schimbare de sistem am fi aplaudat-o; dar nici cel mai pătrunzător ochi nu va fi observat umbră de asemenea schimbare. Ni se impută totodată că împărtășim ideea cumcă cestiunea succesiunii la tron, așa cum se prezintă, e o problemă ce cată a fi dezlegată pe cale constituțională
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu se vorbește decât de Scrisoarea unui ministru. Unii râd, alții sânt indignați; fataliștii spun că aceasta nu mai este "teoria ondulațiunii", ci practica poticnirii; pozitiviștii studiază lucrul d-aproape și descopăr la fiecare din edițiile Scrisorii ciudățenii nouă; optimiștii aplaudă farsa, pesimiștii șuieră victima ei principală - în sfârșit un adevărat scandal... Cine până acuma nu se asoțiază la senzația generală sânt foile oficioase și ordinile de zi ale Camerelor, se speră însă că curentul le va scoate în curând din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
loc la bănuieli, dar nimic decât bănuieli vage, cărora nu le-am dat până acum nicicând forma concretă a unei acuzări. Într-alt număr "Romînul" zice că e adânc îngrijat când vede "bărbați ca cei de la " Timpul" scuzând, daca nu aplaudând asasinatul". Degeaba se îngrijește și rău vede "Romînul". {EminescuOpXI 442} Nu scuzăm, nu justificăm nicicând o crimă. Dar căutăm a o esplica: între scuză și esplicare e o deosebire cât cerul de pământ. Dacă vom esplica peripețiile prin care trece
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făptui, omul purtat de creaturile întreitei minciuni și a întreitei perfidii pretinde a mai putea sfărâma pe altcineva în țara aceasta decât propria sa personalitate, lipsită de spirit de adevăr, lipsită de orice sentiment omenesc? Cu toate acestea Camera a aplaudat la mizeriile rostite de amicul conspiratorilor de la Opera Comică și a votat proiectul monstruos care acordă țării trei sute de ceasuri pentru a reclama în contra a zeci de mii de nedreptăți enorme făcute de comisiile sale de recensimînt. Iată ce timpi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]