48,939 matches
-
munte, complet deosebiți de ceilalți, doi caporali, cu cască, mască, rucsac, lopată Lineman, carabina pe umăr, baioneta la șold, în dreapta, gamela și bidon în stânga. Mergând, ei zornăiau de atâta echipament pe ei. M-am uitat la ei cu multă simpatie, apropiindu-mă de toți cei coborați, scăpați din luptele din Crimeea. M-am dat și mai aproape de cei doi vânători de munte, țărani, după aparentă, bărbați împliniți, împovărați de atâtea arme și unelte. Erau ca niște "fortărețe vii", inexpugnabile, cu zăngănelile
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
al raționamentului din carte. Și anume: construind un sistem bine articulat și cu multe detalii subtile ale comparatibilitătii dintre nazism și comunism, Besançon, prin distincțiile și precizările pe care le face de fiecare dată amendînd analogia la diverse paliere, se apropie foarte discret și cumva pe nesimțite, de zona în care analogia în sine, desi valabilă, nu mai contează. În plină comparație explodează de fapt temeiul comun al celor două planuri, tocmai pentru că întotdeauna există un detaliu individualizator mai însemnat decît
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
și această luptă împotriva căldurii ce topește este ceva care macină clipă de clipă existența unui actor. Chiar dacă rămîn fotografii, costume, chiar si casete video, flacăra cu care arde scenă nu se poate imprimă pe nimic. Deși par că se apropie foarte tare, teatrul și filmul, din acest punct de vedere al prezenței adevărului atunci, fără duble, ele se află totuși la oarecare distanță. Lumea teatrului este atît de înșelătoare și devoratoare, în același timp, cu mode, cu ierarhii ciudate. De
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
filocarlist constant și a fost bucuros pentru dezlegările din 8 iunie 1930. Speră ca, acum, ambițiile sale de lider politic vor fi împlinite. Cum au fost, s-a văzut în guvernarea să din 1931-1932. Cartea se citește cu pasiune, fiind apropiată Istoriei contimporane a României de Titu Maiorescu. Dl. Valeriu Râpeanu, editorul specializat al operei lui N. Iorga, are dreptate cînd, în prefață, îi acordă meritul ce i se cuvine, elogiind-o pe bună dreptate. Îi adaugă, într-o addenda, cele
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
în sediul propriei fundații - locuința în același timp - o grea colecție de artă.Adunată cu japca, se-ntelege. Asta o fi, oare, societatea de mijloc a unei Românii care vrea să-și revină, să se salveze? În turbionul vernisajului, se-apropie de mine jovial-fabulosul nonagenar Barbu Brezianu, care, cu ani în urmă, recomandat, atunci, de Petru Comarnescu, îmi trimitea, la "Cronică", încîntătoare texte despre Brâncusi. Care, tot cu ani în urmă, la Cumpătul, îmi oferea una din acele companii, ce, pentru
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
cu ani în urmă, recomandat, atunci, de Petru Comarnescu, îmi trimitea, la "Cronică", încîntătoare texte despre Brâncusi. Care, tot cu ani în urmă, la Cumpătul, îmi oferea una din acele companii, ce, pentru mine, însemna România prosperă și demnă. Se apropie și, luîndu-mă interbelic la braț, îmi spune: îți mai aduci aminte de Ilinca (în anturajul nostru - n.n.), ei bine, e din ce in ce mai brunetă... Aflat, inca la Iași, în perfectarea vernisajului, sînt sunat de la Uniune că ziua deja stabilită nu e fericită
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
acela al literaturii. Colaborator consecvent al celor mai importante ziare și reviste de după război, el a publicat șapte volume de versuri, dintre care patru la Editură UNU a lui Șasa Pana. Că și în pictură, Dobrian este și în poezie apropiat de cercurile avangardiste. Interesul lui merge preponderent către problemele de limbaj, catre dinamică gîndirii plastice sau poetice, și într-o măsură nesemnificativă către iconografia consacrată și către modelul exterior. Dacă pentru Ion Popescu-Negreni pictură se termină odată cu sec. XIX, pentru
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
văd printr-un întors ochean". (Balada veselă pentru tristețea celui plecat la oaste) Sentimentul exilului Tendința poetului de a-si deplânge condiția se agravează odată cu trecerea timpului, ajungând să se manifeste că un reproș adresat întregii umanități. Această tendință îl apropie pe Mircea Dinescu de Adrian Păunescu și îl îndepărtează de Emil Brumaru, cu care era inițial asociat în clasificările făcute de critici. Poetul se simte străin pe Pământ, ca și cum ar fi un exilat de pe altă planetă. El refuză nu numai
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
a precizat atitudinea față de conflictele din Iugoslavia sînt probe serioase că România a intrat într-un nou moment al istoriei sale. * Ciudățenia e ca o parte dintre ziarele care au tot reproșat puterii de la București că nu știe să se apropie de Occident și de NATO par a se da de ceasul morții că România își joacă acum cartea pro-NATO. * Din nefericire, același lucru se petrece și cu o parte a intelectualității românești, care confundă alianțele cu greșelile aliaților și care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
NATO par a se da de ceasul morții că România își joacă acum cartea pro-NATO. * Din nefericire, același lucru se petrece și cu o parte a intelectualității românești, care confundă alianțele cu greșelile aliaților și care pare, acum, mult mai apropiată de reduta lui Milosevici decît de interesele naționale ale României, atacînd NATO cu logică totalitarismului aflat la încercare și fără a face cel mai mic efort de a înțelege că greșelile NATO, tragice, sînt legate de supraviețuirea regimului Milosevici, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
o expozitie sau o carte de proza; pe lîngă faptul că e un artist de mare vocație, e și un foarte ingenios "impresar" al propriei creații. Am spus-o și cu alte prilejuri, prozatorul Val Gheorghiu e un matein; îl apropie de autorul Crailor de Curtea-Veche stilul (din scris, ca și din viața), un anume fel de a aborda psihologia personajului dinspre detaliul semnificativ, identificat pe figură, în gestul, în cutare vorba sau în comportamentul insului și, mai ales, stăpînirea secretului
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
prieten ale lui Nichita Stănescu. Adam Puslojic introduce astfel o nuanță emoționantă și rară în puzderia de portrete și evocări pe care, mai ales după moartea sa, le-a inspirat Nichita Stănescu. Poetul sîrb susține că, deși a fost mai apropiat de modestia unui Baudelaire, Nichita Stănescu s-a comportat toată viața că un Rimbaud, ca "un om-spectacol", doar dintr-o sete aparte, aproape dictatoriala, de a fi iubit. Lucrul nu numai că este observabil în poezia să, dar constituie chiar
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
planuri diabolice. De pildă, aștepta cît aștepta să se manifeste, pe urmă auzindu-l tăcînd, aprindea brusc lumină și cu pliciul sau chinezesc îl lipea cu o lovitură de peretele bleu mereu văruit de coana Săftica. Dacă vreun cîine se apropia de el gudurîndu-se cînd îl vedea cu plasa în mînă și se apropia mai mult, dl. Sache îi repezea un vîrf de bocanc sau de pantof în coasta, iar animalul o tulea schelălăia, - marș, javra, d-aici! * Pînă într-o
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
-l tăcînd, aprindea brusc lumină și cu pliciul sau chinezesc îl lipea cu o lovitură de peretele bleu mereu văruit de coana Săftica. Dacă vreun cîine se apropia de el gudurîndu-se cînd îl vedea cu plasa în mînă și se apropia mai mult, dl. Sache îi repezea un vîrf de bocanc sau de pantof în coasta, iar animalul o tulea schelălăia, - marș, javra, d-aici! * Pînă într-o bună zi... Atunci se produse revelația. Ori citise dumnealui niște tratate, pe care
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
apariția unei noi literaturi. Perspectiva cosmică adoptată de exeget devine (involuntar) comică în momentul în care se ajunge la prezentarea eroilor postmodernismului românesc. După ce ne invită să privim Pământul de undeva, de pe Lună, prin telescopul imaginației lui teoretice, Mircea Cărtărescu apropie tot mai mult imaginea până când îi prinde în obiectiv pe Liviu Ioan Stoiciu și George Cusnarencu! Dacă nu am ști nimic despre valoarea scriitorilor (români și străini) inventariați de autorul studiului că promotori ai postmodernismului, am putea admira frumusețea în
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
Cristian Teodorescu Tîrîș, grăpiș, ce a mai rămas din Legea lui Ticu Dumitrescu se apropie de votul final și în Camera Deputaților. Ciuntita, știrba și mai inofensiva decît un cîine împăiat, această lege a provocat se pare multe insomnii în prima ei varianta. Recroită mai întîi în Senat, ea a fost luată la descusut și
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
august 1944, în timpul războiului, păstrînd funcționarii evrei, oferind - pentru asta - șperțuri consistente lui Radu Lecca. Îl cunoștea pe Antonescu, prin Ion Gigurtu, prieten al familiei, si aceasta cunoștință îi va fi utilă, pînă la un timp. Se află în relații apropiate cu Iuliu Maniu, care locuia, în București, pe strada Sfinților și, o vreme, în locuința Ghilezan, deasupra băncii "Ardeleana". Ghilezan își aduce aminte că i-a spus unui emisar al lui Hitler la București, ca Germania a pierdut războiul. Și
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
imediat remarcat în orice adunare. Se îmbrăca elegant, cu finețe clasică, fără nimic strident. I-am admirat cu toții sacourile lui cu tăietură englezească. Era plăcut, cald, generos, dar și susceptibil, în măsura în care ținea să i se întoarcă gentilețea și prietenia. Ne apropiau multe. Ne despărțeau puține, îndeosebi, pesimismul lui incurabil, eu fiind un optimist la fel de incurabil. Cădea lesne pradă depresiilor. Dădea atunci fuga la București să mă vadă. Am simțit că naivitatea mea expansivă îi face bine. Mi-a și mărturisit-o
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
tutelat procesul formației intelectuale. Să admitem că decizia de a studia în Germania nu a fost a lui Iacob Negruzzi, ci a tatălui său. Dar de nu ar fi fost această realitate e probabil că nu s-ar fi putut apropia de T. Maiorescu, acceptîndu-i opiniile, participînd la constituirea Junimii și la apariția Convorbirilor literare. Destinul, să conchid, a fost, și de această dată, bun cu Iacob Negruzzi. A devenit repede, atunci, în epoca aurorală a învățămîntului universitar de la noi, profesor
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
chiar dacă se consideră pitorescul lor, la prestigiul omenesc al autorului. A fost într-o seară, îmi amintesc de umbrele care acopereau lespezile cu inscripții pe care încercam totuși, pentru a nu știu cîta oară, să le recitesc, încercînd să îmi apropii, dincolo de vălul banalității lor, credința în viața cerească și, mai cu seamă, tristețea despărțirii de cei plecați, hotarul pe care ei l-au trecut, lăsînd doar umbra amintirilor. Nu coborîse încă noaptea și înaintînd pe drumul larg din mijloc pe
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
a fost zadarnic, mi-a repetat într-una, cu acea strîmbătură care vroia să fie un zîmbet, că nu a văzut, că nu a găsit nici un ceas. Am plecat umilit, cu dorul după acel martor al timpului de care mă apropiasem, cu care mă înfrățisem, de la care mă simțeam alungat, cu revolta de a mă fi coborît și mai jos, cerșindu-l. Fără să bănuiesc, să îmi treacă prin minte că această stranie, josnică întîmplare va însemna începutul propriu-zis al carierii
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
extremă și extrema durere, identitatea ființei și a morții". Sau, mai dezvoltat: "Pentru a merge pînă la capătul extazului unde ne pierdem în juisanță, trebuie întotdeauna să-i punem limita imediată: oroarea. Nu numai durerea celorlalți sau a mea proprie apropiindu-mă de clipa în care oroarea îmi va provoca dezgustul poate să mă facă să ajung la starea de bucurie alunecînd spre delir, dar nu e formă de aversiune căreia să nu-i discern afinitatea cu dorința. Nu fiindcă oroarea
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
pasă că lipsesc trei oase din ea" (Aurelian, împăratul). Nu mai puțin spectrală e făptura femeii care imploră iubirea: Acum neclintit rămîi și strig,/ Doamne, de ce nu ai făcut atunci/ Să vină cineva să-i dea de veste/ Să se apropie cu ochii-nchiși/ Că trupul meu asemenea ielelor este?" (Asemenea ielelor). Stihia morții suflă cu putere, împietrind alaiul nupțial: " Să bem vinul, de nuntă, mirele a murit,/ Mireasa a murit și ea,/ Nuntașii toți sînt morți și în pămînt am
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
se prea mai întîmplă nimic; doar din cînd în cînd, pe la vreun calendar al evenimentelor culturale se mai strecoară cîte o vorbă și despre expozițiile curente, dar de cele mai multe ori modalitatea de prezentare, bombastică și triumfalistă, mai degrabă îndepărtează decît apropie de evenimentul prezentat. Și totuși, de multă vreme, dar tot de atîta vreme complet ignorată, există o secvență închinată artei plastice, mai exact tabloului, care se transmite și se reia în fiecare zi. Acest moment, de o discreție desăvîrșită și
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
dispariția unei monstruozități propagandistice, a unei ideologii nu diferită în esență de Teroarea survenită după 1789... Fiindcă între cele două revoluții, europene, există un factor comun: utopia, dezlipirea de realitate, în raport cu Zeița pragmatică americană. Dacă un stat a fost mai apropiat de realitate, excluzînd orice formă de fanatism și urmărind consecvent cu adevărat binele omului și o concepție vastă despre rolul omenirii și viitorul ei, acela a fost noul stat de peste ocean debutînd grandios cu eliberarea sclavilor într-o epocă în
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]