11,785 matches
-
asemenea fenomene (îi erau dragi) însă făcliile acestei înțelegeri mureau repede”. Se va întoarce, prin urmare, spre sine, printr-o atentă explorare a trăirilor interioare, căutând o realitate secundă proprie: „într-o zi s-a mărit a devenit peste noapte apt. Nu se mai lovea de sine” (Munca unei familii). Versul, cu aparențe narative, e de un ludism provocator, etalând posibilități combinatorii imprevizibile și descrieri minuțioase obținute prin asocieri neașteptate, frizând absurdul. Fantezismul e întrerupt când și când de câte o
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
cu sinuciderea tinerei. Literatura sadoveniană consacrată târgului moldovenesc are și ea o pronunțată notă poetică. E prin excelență o proză de atmosferă, descripțiile fiind topite într-o unică tonalitate sufletească, a tristeții provinciale. Se întâlnește astfel cu o întreagă lirică, aptă să furnizeze, de la G. Bacovia la Demostene Botez și B. Fundoianu, o variantă locală a spleen-ului baudelairian. Altă sursă de poezie la S. rezidă în evocarea trecutului. Scriitorul a creionat încă din tinerețe povestiri și romane istorice. Pline de
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
prin inima celor care nu o trăiesc. Dăruind, eu anulez suferința lumii și restabilesc ordinea. În felul acesta, ajutorul devine o atitudine sufletească și morală În planul intim sau social. Semnificația ajutorului Din punct de vedere teoretic, orice persoană este aptă de a oferi ajutorul său celorlalte persoane care se află În situații dificile. Această aptitudine vine dintr-un impuls interior, aparent automat și inconștient, pe care Îl putem raporta la instinctul de conservare. Orice dificultate pune În primejdie existența unei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu aceeași facilitate În turca osmanli și mai ales În persană. La Lahore Începe să Învețe panjabi, fiind printre primii europeni inițiați În limba sikhșilor. Acestora trebuie să li se adauge calitățile sale de genial iscoditor, care l-au făcut apt pentru orice Împrejurare. Nu numai că știe secretele botanicii și farmaciei, dar practică medicina - și chiar chirurgia - cu Îndemânarea unui adevărat profesionist. Iată-l deja În fruntea Arsenalului, unde cunoștințele sale de chimie fac minuni. Începe să fabrice explozibil după
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Asta ai Înțeles dumneata? Cam sumar! Eliade e formidabil. Merge mult mai departe decât Teohari Antonescu, Hasdeu, Pârvan, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Busuioceanu, Pamfile, Șăineanu... Decât Novalis chiar... A Înțeles ca nimeni altul că România e, În Europa, singura țară aptă a simți, iubi Orientul”2. Reacția este importantă, mai Întâi pentru că are o copioasă alură istorică, deși tocmai Înșiruirea acestor nume, care aparțin cumva aceleiași probleme 3, este o probă de uitare Într-o clipită a decorului european În care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
probleme 3, este o probă de uitare Într-o clipită a decorului european În care, se afirmă, cultura autohtonă ar avea o poziție unică de deschidere față de Orient. Eliade Înțelegând „ca nimeni altul că România e, În Europa, singura țară aptă a simți, iubi Orientul” - iată un topos Încă neclarificat, dacă nu cumva o escaladă primejdioasă. O frază foarte asemănătoare apare Însă În ultima carte a lui Al-George (despre care discuta, se pare, la Jilava, cu Steinhard), și ea nu Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
moral și social”. Eseistul afirmă că Rembrandt practică aventura interioară, este un sedentar călătorind în universul spiritual al picturii, iar coloristica sa devine „element constitutiv al atmosferei afective”, poartă un „timbru liric”. S. definește clar-obscurul rembrandtian ca lumină fluidă, permeabilă, aptă să cunoască creșteri și descreșteri care potențează o atmosferă poetică, prilej de a trece în revistă contribuțiile la reprezentarea picturală a spațiului-lumină. O definiție pascaliană a omului ca „mănunchi de contradicții”, ființă care transformă și se transformă, este asociată portretului
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
dorința de a-și finisa eșafodajul a ceea ce ar fi putut deveni un sistem -, mai toate propun preliminarii teoretice ale unei istorii a artelor, în aspirația de a articula o critică „remisivă”, cu caracter sever, pătrunzător, arheologic, dar și tolerantă, aptă de fructificare și mediantă concomitent, capabilă deci să producă o paideia. O critică aptă să „citească” o operă de artă într-un efort plăcut de a-i reconstitui - ca într-un sau printr-un text literar - gramatica, sintaxa, articulațiile. În
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
mai toate propun preliminarii teoretice ale unei istorii a artelor, în aspirația de a articula o critică „remisivă”, cu caracter sever, pătrunzător, arheologic, dar și tolerantă, aptă de fructificare și mediantă concomitent, capabilă deci să producă o paideia. O critică aptă să „citească” o operă de artă într-un efort plăcut de a-i reconstitui - ca într-un sau printr-un text literar - gramatica, sintaxa, articulațiile. În fine, în ediția Dan Botta, Scrieri (IV, 1968) este cuprinsă și o scurtă (și
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
Scar, Șar, Șaru. Ș. a scris zilnic, între 1928 și 1944, articolul de fond din „Curentul”, lăsând sute de articole denunțătoare despre adevărata față a Rusiei sovietice. Cât s-a aflat în țară, ziaristul, lăudat și detestat totodată („șacalul”, ins apt de malversațiuni, celebră în epocă fiind formula „șantajul și etajul”), devenit personaj în Gorila de Liviu Rebreanu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Întunecare de Cezar Petrescu, Sectarii de Ion Agârbiceanu, Sfârșit de mileniu de Radu Tudoran, Al optulea păcat de
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
ironică „mască de sobrietate” susține deriziunea, în timp ce amplificarea fantezistă a absurdului, „încrâncenarea voioasă” a satirei au drept ținte ordinea statală, instituții, personaje publice, toate caricate grotesc. Față de astfel de dominante ale pamfletelor, exegetul crede că o poetică a „copilăririi” auctoriale, aptă să insoliteze un spectacol „cvasipăpușăresc”, al „gesturilor și ritualurilor domestice” (precum în Cartea cu jucării), uimirea în raport cu „miracolul creației în general și al creației artistice în special” (Ce-ai cu mine, vântule?) definesc arta argheziană a poemului în proză, în vreme ce
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
al asanării sociale și individuale a bolilor psihice. Toate aceste acțiuni dovedesc valoarea teoretică și practică a igienei mintale într-o lume civilizată, care promovează valorile sănătății alături de celelalte valori pozitive, care constituie un model socio-cultural complet, dinamic și structural, apt să asigure stabilitatea unei societăți și progresul acesteia. Capiolul 2 Normalitatea psihică 1. Omul normal Majoritatea specialiștilor consideră că este deosebit de greu să se dea o definiție completă și definitivă omului (E. Casirer, R. Linton, M. Buber, M. de Unamuno
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cel mai mic grup social uman și cel mai necesar, anterior statului și oricărui alt grup social considerat în perspectiva cronologică a istoriei; este întemeiată esențialmente pe relații de intimitate, de armonie și bunăvoință; se afirmă ca fiind cea mai aptă să asigure membrilor săi o dezvoltare multilaterală, armonioasă; înbină în modul cel mai fericit respectul față de tradiție cu deschiderea spre viitor, transmițând celor tineri un model de experiență speranțe și aspirații, fiind cadrul natural în care se formează personalitatea copiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fizice de orice fel vor fi oprite imediat dacă apar: oboseală, cefalee, dispnee, astenie musculară, greață, dureri toracice, contracții uterine, metroragii; · Pentru cazurile patologice apărute după naștere se folosesc mijloace fizice speciale. Este cunoscut faptul că femeia gravidă este tot atât de aptă de a face exerciții fizice ca și o femeie negravidă. Răspunsul organismului acesteia la efortul fizic este asemănător cu al femeii negravide (de exemplu se înregistrează aproximativ 70 -75% din alura ventriculară maximă). În general parametrii cardio respiratori variază la
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
și ochi ce păreau că-i țâșnesc afară din cap <ref id="82"> 82 Maria, Regina României, op. cit., p. 26.</ref>. Presa străină avea să Îl caracterizeze ca un „bărbat liniștit și cu pretențiuni puține, care nu pare a fi apt pentru continuarea politicii provocatoare a predecesorului său” <ref id="83">83 AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera H1, după un articol preluat din Neuei Freie Presse din 19 aprilie 1891, nepaginat). </ref>. De la Petersburg informația conform căreia Hitrowo
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
se structurează activitatea acestuia. Beneficiind de modele consacrate, pe care nu le ignoră, monografia se deschide cu un capitol biografic al ,,heliadismului”, unde e surprins spectacolul unei individualități complexe, contradictorii, care a făcut istorie, într-un efort creator de pionierat apt, în elanurile și înfrângerile sale, să capete dimensiune romanescă. „Personajul” Heliade crește, își acumulează substanța din documente variate, din contemporaneitate, din istoria culturii românești și, nu în ultimul rând, din corespondența sa, amplu citată, iar istoria omului Heliade luminează pas
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
de Mihai Ralea, se propune ideea că omul societăților arhaice nu avea capacitatea de a recepta situațiile comice, dar s-a distins „prin observații ascuțite, prin finețea disocierilor, iar după caz, a asociațiilor, prin mult curaj”, multe sentințe populare fiind apte să constituie „reper în fundamentarea unei teorii a comicului și a râsului”. SCRIERI: „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, București, 1972; Poetică folclorică, Iași, 1976; Prolegomene la o estetică a folclorului, București, 1980; Eseuri etnologice, București, 1986; T. Maiorescu esteticianul, București, 1987
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Curierul de Iași”, „Revista română” ș.a. Câteva contribuții i s-au tipărit în publicații din străinătate: „Cahiers Benjamin Fondane” (Paris-Ierusalim), „Wissenschaftsstrukturen in Rumänien vor und nach 1989. Funktionsmodelle und Entwürfe” (Tübingen). O documentare impresionantă și, nu mai puțin, o judecată aptă să pună ordine în hățișul de date vădește „schița istorică” Teatrul românesc la Timișoara, realizată pentru Institut für Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde din Tübingen. Este coautor la Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
care ne simțim competenți. Subiecții cu o slabă stimă de sine acceptă mult mai ușor o întărire negativă și mai greu o întărire pozitivă, comparativ cu subiecții cu stimă de sine puternică. Indivizii cu stimă de sine scăzută sunt mai apți de a explica evenimentele negative prin invocarea unor cauze interne și se simt mai responsabili de eșecul lor, comparativ cu omologii lor cu stimă de sine mare. În plus, indivizii cu stimă de sine scăzută sunt mai puțin dispuși să
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
cunoaște în ce momente să-l susțină pe școlar, în ce fel să-l motiveze și să-l ajute. Școala este instituția socială în care se realizează educația organizată a tinerei generații. Ea este factorul decisiv pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societății, să ia parte activă la viață, să fie pregătit pentru muncă. Procesul de învățământ este cel care conferă școlii rolul decisiv în formarea omului. Misiunea școlii este aceea de a contribui la realizarea idealului educativ
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
unei idei predominante. Ceea ce este difuz în natură se clarifică în opera de artă, care devine un mijloc de a trezi în mintea cititorului imaginea cea mai aproape de adevăr a realității. Funcția ei catarctică se manifestă intermediată de plăcerea estetică, aptă să producă o „liniște senină”, căci frumosul nu are o finalitate exterioară lui. Deși se poate uni cu binele și adevărul, frumosul nu se confundă cu ele, dar are și el un rol determinant în educația omului. Frumosul înseamnă armonie
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
întăririi și stabilizării noilor comportamente achiziționate. La această formă de evaluare se recurge la sfârșitul anului pregătitor, când se verifică parametrii generali ai dezvoltării și când se sintetizează cele mai înalte niveluri de performanță în baza cărora copilul este declarat apt pentru a fi școlarizat. Evaluarea sumativă reprezintă un sondaj ce relevă informații atât despre copii, cât și despre activitate. De aceea, această evaluare nu oferă informații complete despre gradul de însușire a cunoștințelor, de formare a deprinderilor la toți copiii
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
de deficiență identificat în rândul subiecților de vârstă școlară. 1.2. Depistarea și diagnosticul persoanelor cu dizabilități Depistarea și diagnosticul persoanelor cu dizabilități cuprinde patru direcții principale: examinarea medicală; examinarea psihologică; stabilirea nivelului intelectual; identificarea componentelor neuro-psihice și socio educaționale apte să susțină procesele recuperatorii și compensatorii. Pe baza informațiilor desprinse din această examinare complexă efectuată de către o echipă de specialiști (medici, psihologi, defectologi, pedagogi, asistenți sociali etc.), se elaborează un pronostic pe termen scurt, privind evoluția imediată a copilului și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sau de reușită, aderență la un model de gratificare infantilă. Clasificarea oligofreniilor Din punct de vedere psihopatologic, în afara observației clinico-psihiatrice, se utilizează, drept criteriu de apreciere psihodiagnostică nivelul QI. În sensul acesta se disting următoarele „forme clinice”: Debilii ușori, educabili, apți de a putea beneficia de o educație specială, o viață autonomă și o adaptare suficientă la lumea normală și la muncă. QI are valori între 0,65 - 0,80. Debilii medii sunt semi-educabili, putând ajunge printr-o reeducare la un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formare umană au fost ignorate în teoriile clasică și modernă ale curriculumului. Teoriile și modelele premoderne de curriculum development au preferat scopuri și obiective pragmatice conforme societății industriale. Cel care se formează era conceput exclusiv ca „produs” al procesului curricular apt de „performanțe” realizabile pe baza unor cunoștințe și capacități necesare în activități profesionale eficiente. Teoriile și modelele moderne ale curriculumului au continuat această optică pragmatică, încercând să obțină un plus de eficiență prin întemeierea științifică, pe fenomene naturale ale învățăturii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]