5,570 matches
-
sistem, în care găsim atât stări de echilibru, cât și determinarea eficacității soluțiilor de rezolvare a dificultăților. Iată acest exemplu. Definirea sistemului. Organizațiile au elaborat o strategie generală de a face față unui anumit tip de dificultăți (subiectivism, incompetență, comportament arbitrar): elaborarea de reguli generale și impersonale. În ultimul secol s-a produs un proces enorm de codificare și standardizare atât a situațiilor și problemelor, cât și a răspunsurilor, a soluțiilor. A apărut modelul organizării birocratice raționale (Max Weber). Punctul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se vede, conștiința (evaluarea formei de organizare) are un rol activ în dinamica socială. Conduși de ideile, atitudinile, valorile, aspirațiile lor, oamenii conservă sau modifică formele de organizare a propriei vieți sociale. Ei nu fac însă acest lucru în mod arbitrar, ci determinat. Atitudinile lor subiective exprimă un determinism obiectiv. Analiza sociologică poate, în consecință, să facă abstracție de termenul „conștiință” al modelului, considerând direct relația de determinare condiții-formă de organizare. În teoria lui Marx găsim conștiința în ambele ipostaze discutate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o anumită rezistență la schimbare. Să luăm un exemplu dintr-un sistem social. Una dintre cele mai eficiente modalități de introducere a psihologiei în activitatea industrială o reprezintă modificarea radicală a practicilor de selecție profesională. Vechile practici de angajare, destul de arbitrare și subiective, aveau însă o funcționalitate: ele reprezentau o modalitate eficientă de întărire a autorității și disciplinei în muncă. În cursul unor cercetări desfășurate în anii 1968-1969 am găsit întreprinderi în care șefii de secție aveau cuvântul decisiv în angajarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt și în teoria marxistă referitoare la condiția umană. Dar nu la nu set de valori strict subiective, ci la condiția umană înțeleasă în mod obiectiv ca oricare altă realitate. Omul are necesitățile sale specifice, care nu sunt creații subiective arbitrare, ci caracteristici obiective ale sale. Progres înseamnă gradul în care sunt satisfăcute aceste necesități. În teoria lui Marx, societatea este un proces progresiv, deoarece prin dezvoltarea sa sunt asigurate într-o măsură tot mai largă condițiile necesare vieții umane. Putem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modificată fundamental după bunul-plac al oamenilor. Ea are o tendință de acumulare progresivă. Oamenii deci nu își pot alege liber forțele de producție, ei moștenesc un anumit nivel de dezvoltare al acestora și le pot dezvolta, dar nu în mod arbitrar. Într-o scrisoare către Annenkov, din 1846, Marx sublinia acest lucru: „Este de prisos să adaug că oamenii nu își aleg în mod liber forțele de producție - care constituie baza întregii lor istorii -, căci orice forță de producție este o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
terorizantă, evenimente banale. In sfârșit, aceste distorsiuni pot afecta viitorul datorită anticipărilor, predicțiilor catastrofice care conduc la evitare. Lucrând asupra cognițiilor, pacientul învață să identifice aceste distorsiuni cognitive și erorile sale cognitive, în special tendințele sale spre: - a realiza inferențe arbitrare (a trage concluzii catastrofice fără motiv în legătură cu gravitatea simptomelor fizice asociate anxietății, sau cu periculozitatea potențială a stimulilor fobogeni); - a generaliza la toate situațile posibile o experiență de angoasă acută; - a maximaliza pericolele și a minimaliza situațiile securizante; - a personaliza
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi axate pe un efort de restructurare cognitivă. Terapeutul cere pacientei să-și noteze gândurile automate și emoțiile resimțite în situațiile percepute ca fiind anxiogene, într-o manieră mai sistematică în ceea ce privește identificarea distorsiunilor cognitive care au reușit să activeze: inferența arbitrară, suprageneralizarea, eroarea de atribuire. Pacienta identifică maniera sa de a trata informația și va fi ajutată să manifeste o atitudine mai critică vis-à-vis de procesele de prelucrare a informației. Expunerile in vivo vor fi continuate sub formă de sarcini de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
seara aceasta și preferă să plece devreme pentru a nu fi prea obosită”. Anxietate, intensitate: 8/8 ”Intr-un mare magazin, o văd pe vânzătoarea raionului de mărfuri ce pare emoționată”. Ea a fost „agresată” de către un client reclamant (inferență arbitrară). „Este ceea ce mi se va întâmpla atunci când îmi voi relua postul”. (suprageneralizare) ” Poate că a primit o veste rea din partea familiei sale”. In intervalul scurs de la ultima ședință, doamna S. n-a avut nici un atac de panică și nu a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Schema orientează, deci, procesul spre asimilare mai degrabă decât spre acomodare așa cum o descrie Piaget. Proces și eveniment cognitiv Mecanismul prelucrării patologice a informației este calificat drept „proces cognitiv”. Sunt descrise mai multe astfel de mecanisme cum ar fi: - inferența arbitrară (a trage concluzii fără dovadă). - abstracția selectivă (focalizare excesivă asupra unui detaliu, o ipoteză, fără a ține cont de context), - suprageneralizarea (generalizare excesivă a unei observații), - personalizarea (a-și atribui în mod exagerat responsabilitatea), - maximalizarea (eșecurilor), - minimalizarea (reușitelor). Rezultatul acestui
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Fontaine și Wilmotte, 1981. Mai puțin important și mai puțin specific decât cel descris în cazul schizofreniei, de exemplu. De exemplu, ca o consecință a unei pierderi parentale precoce sau bazată pe o modelare pornind de la un părinte deprimat. Inferență arbitrară, abstracție selectivă, suprageneralizare, exagerare și etichetare inexacte. Imagine negativă de sine și pierderea motivației spontane. Pierderea greutății și a libidoului, tulburări de somn. Bedrosian și Beck, 1980. Stabilirea unei anumite distanțe, testarea ipotezelor alternative, schimbări ale atribuirilor cauzale, practica răspunsului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
activeze un "răspuns de alarmă" la fel cum se întâmplă în cazul atacurilor de panică nocturne. Pentru a lua în considerație un travaliu terapeutic în plan cognitiv. Sedința următoare este programată după două săptămâni,din cauza absenței terapeutului. Atenție selectivă, inferențe arbitrare și standarde imposibil de atins. S-a stabilit să nu mai lucreze la casa de bani. Control după o lună. Chiar dacă acestea nu mai sunt necesare în perioada de supraveghere. Control după două luni. Control după trei luni. Xanax 0
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Poate că nu există un cadru unanim acceptat al științelor politice, dar nu sunt prea îngrijorat din pricina asta, căci există o unitate de fond a științelor sociale. Distincțiile care separă aria științelor politice, sociologiei, administrației publice și psihologiei sunt relativ arbitrare. Toate se ocupă de relațiile umane și au ca scop, în ciuda diferențelor dintre perspectivele lor teoretice, studiul și îmbunătățirea condiției umane. Există o gamă largă de subiecte importante, demne de cercetat și nu avem nici un motiv să restrângem în modartificial
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reguli de raționare empirică, reguli care au sens în orice condiții, anumite proceduri științifice care pot fi aplicate pentru obținerea de rezultate valide. Indiscutabil, evaluările empirice sunt realizate prin aplicarea unor convenții prestabilite; totuși, acestea nu sunt alese în mod arbitrar, ci pe baza unei logici formale în absența căreia ar fi dificil de imaginat proceduri științifice riguroase. De exemplu, în științele sociale, colectarea de date prin sondaje de opinie publică se bazează pe teoria eșantioanelor aleatorii; testarea cvasi-experimentală a ipotezei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
spus, sunt surprins cât de multe relatări narative, fie din istoria academică, fie din comentarii publice, nu reușesc să-și prezinte în mod explicit criteriile de selecție. Fără o astfel de argumentare mă tem că autorul ar putea fi întotdeauna arbitrar și subiectiv în relatările prezentate cititorului.) De asemenea, în mod obișnuit dorim să plasăm un caz individual în context - în ce măsură acesta este similar cu alte evenimente din istorie sau diferit de ele. Dar ca să îndeplinim această sarcină trebuie să cunoaștem
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
acțiunilor și experiențelor umane este ceva foarte ușor de înțeles atunci când se află amplasată în cadrul a ceva ce se numește cultura umană, dar foarte dificil de înțeles atunci când se află la nivel intercultural. Această distincție pare mult prea simplistă și arbitrară. Și totuși, aceasta este exact poziția de care vrea să ne convingă criticul antropolog în atacul său asupra științelor sociale nomologice. În schimb, eu aș sugera să considerăm truismul implicit din această critică drept un avertisment și nu o piedică
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
actori se vor afla într-o situație de criză destul de costisitoare. Slăbiciunea relativă a rivalului va fi dezvăluită (-1 unități); superputerea, cu toate că și-a reconfirmat dominația, nu poate totuși să oprească repetarea acestor provocări enervante (-1 unități). Aceste recompense sunt arbitrare, căci le-am născocit anume pentru acest exemplu, dar nu sunt nerezonabile. Putem reprezenta aceste patru rezultate într-un mod sintetic, notând pe prima poziție răsplata anticipată pentru provocator, urmată de valoarea care exprimă câștigul pentru cel care răspunde: 1
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care pot să le învingă și pe acestea, și așa mai departe. Aria rezultatelor posibile, în această manieră de dezvoltare care privește doar înainte, devine din ce în ce mai largă. Se poate limita numărul amendamentelor care se pot face, dar acest lucru este arbitrar și nedemocratic, deoarece vor exista, probabil, opțiuni care să fie preferabile pentru regula majorității până la ultima versiune de la masa de discuție. O metodă mai puternică ar fi aceea de a lăsa să curgă firesc secvențele votării amendamentelor, dar să se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru aceasta, iar asta presupune că studiul va fi restrâns. Folosind selecția intenționată, m-aș asigura că am inclus cel puțin un sistem prezidențial (de exemplu, S.U.A.), un sistem parlamentar (Marea Britanie) și un sistem mixt, prezidențialo-parlamentar (Franța). Selecția aleatorie, alegerea arbitrară a trei state dintre marile puteri nu ar produce, probabil, cel puțin un caz pentrufiecare categorie a variabilei independente. Din acest motiv selecția intenționată ne slujește mai bine. Să ne imaginăm că am studia consecințele presiunii din lumea afacerilor asupra
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
astfel va fi tentat să nu caute să obțină informații și de altundeva. Poate că cineva este interesat în mod special de România, sau Franța, sau San Diego și astfel va include una dintre acestea în studiul său în mod arbitrar. Toate acestea sunt adevărate „delicte metodologice”. Astfel, distorsiunea se introduce din motive complet independente de proiectul de cercetare respectiv. Această crimă este comisă cel mai adesea de către așa-numiții specialiști pe domenii, cei care permit interesului lor față de o regiune
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
colectate niciodată în scopul ilustrării ipotezei propuse. Un test trebuie să permită întotdeauna ca o ipoteză propusă să poată fi dovedită și ca eronată. Un studiu întocmit nu este un test. În mod similar, o cercetare care restrânge, din motive arbitrare sau ilegitime, gama de variație observată pentru variabila independentă este mai puțin valoros decât unul care caută variația practică maximă a variabile independente. În cartea lor Designing Social Inquiry King, Keohane și Verba au expus această chestiune în mod succint
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lucru este mai ales adevărat în ceea ce privește datele calitative, atunci când trebuie să acordăm încredere cercetătorului că a analizat materialul fără părtinire, că poate să ne informeze în mod sincer asupra conținutului acestuia și că nu și-a selectat cotările în mod arbitrar sau pentru a se potrivi cu predilecțiile sale empirice sau ideologice. Este necesar să ne întrebăm dacă și alții ar interpreta aceste date în mod similar. Sunt, oare, probe în arhive care nu susțin ipoteza noastră? Pe mine personal mă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
critică. În mod uzual, în cercetarea din științele sociale, distanța critică este fixată la 95%, implicația fiind că orice eșantion care apare aleatoriu în 5% din cazuri sau mai rar, constituie o reprezentare neplauzibilă. Selectarea unei distanțe critice standard este arbitrară. Dar aceasta are aplicații excelente în contextul ipotezei nule. Să ne imaginăm o populație de absolvenți de liceu dintr-un an oarecare. Unii dintre ei sunt admiși la universitate, alții nu. Ipoteza mea va fi aceea că absolvenții care sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
absolută. Ca oameni de știință, suntem însă datori să ne exprimăm aserțiunile privind modelarea și testarea încă din primele pagini în lucrările noastre publicate și să le supunem comentariului critic al comunității științifice. Standardele astfel impuse încetează a mai fi arbitrare (chiar dacă sunt provizorii), întrucât se bazează pe cea mai bună logică și cele mai bune raționamente de care dispunem. Cea de-a treia premisă a acestor cursuri privește practica științelor sociale. Subiectul nostru este individul uman și societatea umană, care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
argument convingător, mai ales dacă luăm În considerare și elementele pe care ni le pune la dispoziție viața socială, așa cum ne-a fost ea făcută cunoscută de către istorie și sociologie. Este deci o definire ce are În parte un caracter arbitrar, spațiul euroasiatic manifestând o continuitate și geografică, și socială. Tot așa, bariera munților din alte regiuni europene apare ca o frontieră statornică, fără să fi fost dintotdeauna. Ea este, Într-adevăr, o frontieră pentru societăți contemporane; dar, dacă ne orientăm
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este o noțiune legată de un anumit fel de a gândi, din dorința celor ce folosesc această noțiune de a structura societatea lor; noțiunea e folosită divers, după necesitățile grupului. Amintind sângele, se invocă corpul omenesc, dar folosirea noțiunii este arbitrară, ea variază după necesități sociale (Stahl, 1985; Bărbulescu, Stahl, ...). Exemplele care pun În lumină această afirmație sunt numeroase; mă limitez aici să amintesc că În tradițiile tribale sângele bărbaților și cel al femeilor sunt considerate ca inegale, se transmit În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]