2,863 matches
-
loc și le dăm un clocot, după care fierbinți le punem în borcane. Legăm vasele și le punem în pături până a doua zi. SALATĂ DE TOAMNĂ (3) 1 kg gogonele, 1 kg gogoșari, 1 kg ardei kapia, 1 kg ardei, 1 kg morcov, 1 kg ceapă Ceapa se taie solzi și se înmoaie într-o cană de ulei. Morcovul se fierbe pe jumătate, după care se pun la fiert o cană de oțet, 2 căni de apă, 3 linguri de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
morcovul se dă pe răzătoare, iar celelalte se taie cubulețe și se pun peste ceapă rece, se adaugă condimentele și oțetul, apoi se pune în borcane, se leagă și se sterilizează timp de 20 de minute. SALATĂ VINEGRETĂ 2 kg ardei, 2 kg gogoșari, 3 bucăți de țelină, 2 bucăți de conopidă, 2 kg morcovi Se taie ardeii și gogoșarii fideluțe, iar țelina și morcovul se rad pe răzătoare. Conopida se rupe buchețele, apoi, separat, se fierb 1,5 l de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
adaugă condimentele și oțetul, apoi se pune în borcane, se leagă și se sterilizează timp de 20 de minute. SALATĂ VINEGRETĂ 2 kg ardei, 2 kg gogoșari, 3 bucăți de țelină, 2 bucăți de conopidă, 2 kg morcovi Se taie ardeii și gogoșarii fideluțe, iar țelina și morcovul se rad pe răzătoare. Conopida se rupe buchețele, apoi, separat, se fierb 1,5 l de oțet de 9 grade, 500 ml de ulei, 500 g zahăr, 150 g sare și piper boabe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
2-3 ori. Apoi se pune în borcane și se dă la rece. TOCANĂ DE LEGUME 1 kg de ceapă se taie peștișori și se călește într-un litru de ulei; se adaugă 500 g morcovi tăiați rondele, gogoșari, 3 kg ardei kapia, o țelină rasă, 2 l de suc de roșii, sare, piper, zahăr, 2 kg de vinete curățate parțial și tăiate cuburi și 5-6 ardei grași (nu mai mult pentru a nu deveni amară). Se lasă tocana să fiarbă pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apoi prăjite pe ambele părți. Le ungem cu usturoi pisat și le punem în borcane mici, le legăm și le fierbem la Bain-Marie timp de o oră. Se servesc la fripturi sau la musaca. ARDEI PENTRU UMPLUT LA CONGELATOR Cumpărăm ardeii potriviți, îi curățăm de semințe și cotor, presărăm puțină sare pe fiecare ardei înăuntru și lăsăm să stea timp de patru - cinci ore, timp în care lasă zeama. Îi scurgem de zeamă și îi băgăm unul în altul. Punem în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în borcane mici, le legăm și le fierbem la Bain-Marie timp de o oră. Se servesc la fripturi sau la musaca. ARDEI PENTRU UMPLUT LA CONGELATOR Cumpărăm ardeii potriviți, îi curățăm de semințe și cotor, presărăm puțină sare pe fiecare ardei înăuntru și lăsăm să stea timp de patru - cinci ore, timp în care lasă zeama. Îi scurgem de zeamă și îi băgăm unul în altul. Punem în punguțe câte o porție de 12 - 14 bucăți. Legăm bine pungile și dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pungile și dăm la congelat. CASTRAVEȚI CU ARDEI IUȚI Patru castraveți mari, patru ardei roșii, trei ardei verzi, doi ardei iuți, doisprezece căței de usturoi, 750 ml de oțet, 400 gr. de zahăr, opt fire de cimbru. Se spală bine ardeii și castraveții și se curăță de semințe, apoi se taie fâșii. Ardeii iuți se taie rondele și se curăță de semințe. Oțetul se pune la fiert cu zahăr și cu mirodenii, iar atunci când clocotește se pun legumele și se opăresc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
patru ardei roșii, trei ardei verzi, doi ardei iuți, doisprezece căței de usturoi, 750 ml de oțet, 400 gr. de zahăr, opt fire de cimbru. Se spală bine ardeii și castraveții și se curăță de semințe, apoi se taie fâșii. Ardeii iuți se taie rondele și se curăță de semințe. Oțetul se pune la fiert cu zahăr și cu mirodenii, iar atunci când clocotește se pun legumele și se opăresc timp de cinci minute. Le scoatem și le punem în borcane cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
gr. de arpagic, doi ardei roșii și patru ardei verzi. Se pune oțetul în cratiță cu jumătate de litru de apă, zahărul, mirodeniile și usturoiul și se fierbe timp de zece minute la foc mic. Opărim pe rând ceapa tăiată, ardeii tăiați felii, ciupercile câte cinci minute, apoi punem la borcan și turnăm deasupra oțetul fierbinte, astfel încât zeama să acopere cu grosimea unui deget conținutul. Închidem borcanele și le dăm la rece. GOGOȘARI COPȚI CU USTUROI Treizeci de gogoșari copți și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
borcănele mici de 200 gr., se leagă, apoi se sterilizează la Bain - Marie timp de jumătate de oră, se acoperă și după ce s-au răcit se dau la cămară. ZARZAVAT PENTRU CIORBE CONGELAT 1 kg. de gogoșari, 1 kg. de ardei gras verde, 1 kg. de pătrunjel rădăcină, 1 kg. de morcov, patru bucăți de țelină, 1 kg. de kapia roșii. Curățăm legumele de coajă, sâmburi și cotoare, apoi tocăm totul cubulețe mici, le amestecăm și punem porții în punguțe și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
mormântul alor mei, să beau apă de acolo, să mănânc vișinele din livadă... În schimb, s-a găsit un alt tovarăș, Enache, să spună: "A, vrea să cânte în România? Să vină, mai întâi, și să stea la coadă la ardei aici!" Au mai fost și multe alte mizerii care mi s-au făcut. Începusem cariera internațională și trebuia să tremur până în ultima secundă dacă primeam viza sau nu. Nu poți face meserie așa! Nu mai spun că, la întoarcere, îmi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
au evidențiat rolul factorilor alimentari, în patogeneza carcinomului de VB, sugerând implicarea acestora în variabilitatea incidenței afecțiunii. Factorii cu risc crescut observați au fost: alimentația hipercalorică, consumul crescut de hidrați de carbon, carnea roșie, alimentația bogată în grăsimi, consumul de ardei iute. Factorii protectivi sunt reprezentați de: consumul crescut de legume, în special cele cu frunze, și de fructe [18,37,38]. Expunerea la carcinogeni Un risc crescut pentru carcinomul VB a fost observat la muncitorii din industria petrolieră, a hârtiei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Dana Crişan, Ofelia Moşteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92170_a_92665]
-
fierbe 30-40 de minute. Sarmale în foi de vară. Ingredinete: 500 g carne de porc, 500 g carne de vită, 200 g costiță afumată, 2 verze murate, 4 cepe, 50 g orez, 4 linguri pastă de roșii, cimbru, boia de ardei, sare , piper. Cum se preapară: se trece carnea prin mașina de tocat împreună cu ceapa. Se amestecă cu orezul ales, spălat și fiert pe jumătate. Se condimentează cu sare, piper, cimbru. Se adaugă o cană și se amestecă bine până la omogenizare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sarmalele, una lângă alta. Fiecare strat de sarmale se acoperă cu șuvițe de costiță afumată și varză tocată. Deasupra ultimului start de sarmale se pun felii de roșii și un sos format din pasta de roșii, amestecată cu boia de ardei, toate diluate cu zeamă de varză sau cu apă, dacă varza este prea acră. Se fierb la foc mic, aproximativ două ore. Ultimele 30 de minute se pun la cuptor. Se servesc cu mămăliguță caldă. Ciorbă de burtă Ingrediente: o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fierbe 30-40 de minute. Sarmale în foi de vară. Ingredinete: 500 g carne de porc, 500 g carne de vită, 200 g costiță afumată, 2 verze murate, 4 cepe, 50 g orez, 4 linguri pastă de roșii, cimbru, boia de ardei, sare , piper. Cum se preapară: se trece carnea prin mașina de tocat împreună cu ceapa. Se amestecă cu orezul ales, spălat și fiert pe jumătate. Se condimentează cu sare, piper, cimbru. Se adaugă o cană și se amestecă bine până la omogenizare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sarmalele, una lângă alta. Fiecare strat de sarmale se acoperă cu șuvițe de costiță afumată și varză tocată. Deasupra ultimului start de sarmale se pun felii de roșii și un sos format din pasta de roșii, amestecată cu boia de ardei, toate diluate cu zeamă de varză sau cu apă, dacă varza este prea acră. Se fierb la foc mic, aproximativ două ore. Ultimele 30 de minute se pun la cuptor. Se servesc cu mămăliguță caldă. Ciorbă de burtă Ingrediente: o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
FURIA ca pe un stimul iritant, care afectează părțile "superficiale" ale organismului: a-i sări muștarul, a-i veni muștarul la nas/a-i tremura nasul, a i se sui (a-i veni) piperul la nas, a da cuiva cu ardei pe la nas sau a-i sări țandăra 360. Totuși, există și o excepție importantă de la acest scenariu: anumite "extremități" ale trupului (cele tabuizate sau considerate mai puțin folositoare) ajung să semnifice, în unele expresii invocate în contextul în care asupra
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu morți și cu răniți, nici vorbitorii de limbă română care folosesc texteme din categoria celor pe care le-am analizat de-a lungul capitolului de față nu cred că FURIA se declanșează doar în urma unui contact fizic (muștar, piper, ardei etc.) sau că LUPUL "se înveselește" în vremuri de răzmeriță. În al treilea rând, indiferent de textemele pe care le folosim, nu trebuie să uităm că limbajul este întotdeauna enérgeia, nu doar ergón și că, în calitatea lor de ființe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că poate fi mai ușor organizată prin aducerea în clasă a unui material ce poate fi urmărit cu ușurință de fiecare copil în parte. Prin planificarea temelor:,, Ghiocelul’’,,, Mărul’’,,, Ridichea’’la grupa mică,,, Panseluța’’,,, Morcovul’’ la grupa mijlocie,,, Roșia și ardeiul’’,,, Mărul și para’’ la grupa mare am urmărit formarea și înțelegerea noțiunii de plantă și familiarizarea copiilor cu reguli igienice corespunzătoare. O altă metoda folosită în transmiterea cunoștințelor despre natură în scopul formării unei atitudini active de prețuire și protecție
Caleidoscop by Anişoara Nemţanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93497]
-
atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 60 specii de plante gazdă, ce aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale frunzelor, ducând o viață minieră. Ele rod galerii sinuoase, sinuoase, uneori ramificate, de circa 1 mm grosime, uniforme pe toată lungimea lor. La suprafața frunzelor, galeriile au culoarea cenușie, sunt transparente, putându
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
doză de 3,0 - 6,0 kg/ha sau Optimol 4 G în doză de 15 kg/ha. Tramentul se face seara, prin aplicarea produsului pe sol, fără încorporare. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR SOLANACEE: TOMATE, ARDEI ȘI PĂTLĂGELE VINETE Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete pot fi atacate de numeroși dăunători din grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat că tomatele pot fi atacate de dăunătorii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile pe partea superioară
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
F., Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ciuperci saprofite, ducând la putrezirea acestora. Fructele atacate sunt depreciate calitativ și nu mai au valoare comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras, 10 - 15 % la ardeiul gogoșar, 8 - 10 % la năut și bob, 3- 5 % la pătlăgele vinete, castraveți și dovlecei. Pragul economic de dăunare este de 15 - 20 de ouă/100 plante pentru prima generație și 30 - 35 de ouă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
acestora. Fructele atacate sunt depreciate calitativ și nu mai au valoare comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras, 10 - 15 % la ardeiul gogoșar, 8 - 10 % la năut și bob, 3- 5 % la pătlăgele vinete, castraveți și dovlecei. Pragul economic de dăunare este de 15 - 20 de ouă/100 plante pentru prima generație și 30 - 35 de ouă/100 plante pentru generația a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]