6,861 matches
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
PORTRET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362341_a_363670]
-
de pamflete în versuri pe avându-l ca personaj principal pe „Moș Pițulă”, un fel de Păcală local. A prezentat mai multe spectacole de comedie pe scena teatrului din Oradea, interpretându-l pe simpaticul „Moș Pițulă”, care repezenta un țăran ardelean șugubăț din zona Țării Beiușului, folosind vorbirea și apucăturile celor din această zonă. Deseori pamfletele sale începeau cu „Sara bună, dragii mei, io-s Pițula cel din Ștei...” Reproduc din memorie una din poeziile care era pe buzele tuturor, drept
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
noastre, de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria populațiilor călcătoare pe teritoriul României nu se poate numi „Istoria românilor”. Nici măcar „Istoria României”, pentru că este vorba
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
o zi mai devreme, adică sâmbătă, 14 ianuarie, în prezența unui public numeros. La evenimentul de la bibliotecă a participat și o delegație coreeană, care a vizitat, cu această ocazie, primul Colț Coreean din lume, deschis în această locație. Dr. Teodor Ardelean, directorul bibliotecii, a fost cel care a vorbit auditoriului despre poetul național: „Mântuitorul nostru în limbă este Mihai Eminescu. Au început cârcotașii să lucreze și la acest piedestal, dar n-au reușit să dărâme monumentul, pentru că el e în noi
MUZICĂ ŞI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362446_a_363775]
-
poezie de Mihai Eminescu, iar Corala Armonia, dirijată de prof. Mihaela Bob Zăiceanu, a interpretat cântece pe versuri ale Luceafărului poeziei românești, precum și câteva prelucrări folclorice. „În fiecare an, Corala Armonia învață un cântec eminescian nou”, a dezvăluit dr. Teodor Ardelean, aprobat fiind de membrii corului condus de Alexandru Nicolici. Sărbătoarea poeziei și a cântecului a fost încheiată de recitalul Casandrei Maria Hauși, care a interpretat inclusiv balade de pe albumul ce poartă prenumele mamei sale, „Doina”, material discografic ce va fi
MUZICĂ ŞI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362446_a_363775]
-
cântece autentice străvechi care riscă să fie uitate în acest peisaj plin de stridențe și kitsch al „muzicii populare” actuale. Să nu uităm că „Ziua lui Eminescu e în fiecare zi, pentru că în fiecare zi vorbim românește”, vorba directorului Teodor Ardelean ... Anca GOJA Baia Mare 17 ianuarie 2011 Referință Bibliografică: Anca GOJA - MUZICĂ ȘI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ DIN BAIA MARE / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
MUZICĂ ŞI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362446_a_363775]
-
Acasa > Literatura > Copii > VINE IARNA! Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zâna iernii-nnegurată, În cojoace îmbrăcată, Bate cu putere mare, La ale țării hotare. Vine val-vârtej, colțată, Gerul mare și-l arată Și vântoase furioase, Ce ne țin pe
VINE IARNA! de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362489_a_363818]
-
Și la săniuș fugim, Toată ziua ne jucăm, Nu simțim cum înghețăm. Iarna este friguroasă, Însă nouă nu ne pasă, Chiuim, ne veselim, Iarnă, tare te iubim! (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: VINE IARNA! / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
VINE IARNA! de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362489_a_363818]
-
pasă, Chiuim, ne veselim, Iarnă, tare te iubim! (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: VINE IARNA! / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marioara Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
VINE IARNA! de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362489_a_363818]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marioara Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
VINE IARNA! de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362489_a_363818]
-
îndelung și asiduu fac din poemele Georgetei Resteman un document literar și mărturia unei autentice spovedanii. Venind în câmpul literar fără grabă, după un îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). „Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă; nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TĂCEREA DIN ADÂNCURI Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Între noi doi e-o mare de tăcere Și-un pod de jurăminte, dărâmat. O barcă-n zare freamătă și piere: E-un suflet pustiit și sfărâmat. Cobor
TĂCEREA DIN ADÂNCURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362493_a_363822]
-
mai rămâne doar să-mi cânt durerea În versul meu de patimă și dor, Și osândită, astăzi, cu tăcerea, Să mă ridic ori să aștept să mor... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: TĂCEREA DIN ADÂNCURI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
TĂCEREA DIN ADÂNCURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362493_a_363822]
-
Să mă ridic ori să aștept să mor... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: TĂCEREA DIN ADÂNCURI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
TĂCEREA DIN ADÂNCURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362493_a_363822]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
TĂCEREA DIN ADÂNCURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362493_a_363822]
-
-o și a adaptat textul după „Hora lui Roman”, compusă de Iosif Vulcan și publicată la Pesta în revista „Gura satului” în anul 1870. Hora era dedicată jurnalistului Alexandru Roman, predecesor al lui Vasile Lucaciu în lupta pentru drepturile românilor ardeleni (Vezi Wikipedia). Poate că nu aș fi scris această poveste dacă nu aș fi găsit, cautând pe Youtube, o variantă interpretată de Florica Duma ,cântăreață trăitoare prin părțile Bihorului. Am sunat-o și mi-a spus că a auzit-o
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
unității naționale 1859, 1918, nu însă a ideii, a programului de emancipare națională. Ei „târâie încă după ei lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei moscovite și constantinopolite".(expresie interbelică) Ideea spre calea emancipării naționale și sociale a romanilor este Școla Ardeleană, a Bisericii unite cu Roma în anul 1700, interzisă de ortodoxo-comuniști în 1948 și tolerată de neocomuniștii, USL. Lipsa de dialog al moldo-valahilor cu Roma, după atât de promițătoarea vizită a Fericitului Papă Ioan Paul II-lea la București 1999
REVENIREA RUŞILOR ŞI MODELUL ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361174_a_362503]
-
moment, la Baia Mare, într-una din cele opt-nouă biblioteci publice construite în România, de când există România! Nu de statul român, cum ar fi fost firesc, ci de comunitatea locală județeană, la presiunea unui om de toată isprava, prietenul nostru, Theodor Ardelean (Directorul Bibliotecii „Petre Dulfu” din Baia Mare n.r.). Fără îndoială, că în Maramureș, există oameni inteligenți, aleși locali, care sunt cu adevărat, în slujba semenilor lor. Să ne amintim marile tradiții culturale ale Maramureșului (mulți nu știu că în evul mediu
BIBLIOTECA PUBLICĂ ROMÂNEASCĂ ŞI VOLUNTARIATUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361187_a_362516]
-
în interes personal. Lichele au fost și sunt și în rândul nostru. Ele se văd de la distanță. După mașină, după vilă, casă de vacanță etc. Nu asemenea modele bibloteconomice românești trebuie urmate, ci oameni de tipul: Onuc, Florica Pop, Teo Ardelean, Doina Popa (ca să dau doar câteva nume actuale), oameni care ard pentru bibliotecă publică românească. E timpul să amintim de Gheorghe Popescu, care a format sute și sute de bibliotecari, G. T. Kirileanu, bibliotecar și om de taină al regalității
BIBLIOTECA PUBLICĂ ROMÂNEASCĂ ŞI VOLUNTARIATUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361187_a_362516]
-
care evoluează spre o carieră absolut de excepție și apoi se gândește să își valorifice opera și în metafizică. Este important, pentru că artistul, înainte de a specula, elaborează propria filosofie, pe care o încrustează în opera sa", a observat dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu". La eveniment au mai luat cuvântul dr. Andrei Achim, criticul și istoricul de artă dr. Tiberiu Alexa, artistul plastic Nicolae Apostol, dr. Ștefan Mariș, directorul Editurii Ethnologica, dr. Mihai Dăncuș, directorul Muzeului Maramureșului din Sighetu
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
putem concepe ca pe niște omuleți cînd verzi, cînd albaștri, cînd scunzi, cînd uriași, vorbind limbi diferențiate de granițe imaginare și măcinați de conflicte interstatale. Dar ce ar zice, în acest caz, marțienii despre noi? Englezi, mozambicani, piei roșii, țigani, ardeleni, moldoveni, evrei ... fiecare rasă cu cultura ei, cu datini, legende, balade și ... muzică! Muzica este un sentiment universal, care nu trebuie tradusă! La fel ca pictura, sculptura și baletul. Numai scriitorii au probleme de interpretare. Cum am putea traduce în
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
să nu creștem copii cu probleme psihice, ci copii mulțumiți... Domnilor guvernanți, deșteptarea! Bine-ar fi să se întâmple ceva, dar sincer, nu mai cred în capacitățile bucureștene, căci de fiecare dată când miticii o dau în bară, vine un ardelean să le pună geșeftul la punct. Of! Referință Bibliografică: Despre jurnalismul de calitate ca demers cultural, într-un dialog cu Lucian Hetco, editor și redactor șef al revistei „Agero / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 238, Anul I
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
din pleiada de cărturari și patrioți transilvăneni care au contribuit la lupta pentru întregirea neamuui, înfăptuirea idealului de veacuri al românilor, Unirea cea Mare de la 1918. La intrarea României în războiul din 1916-1918, participă circa 30 de mii de emigranți ardeleni, din care unele regimente au fost integral nimicite. Ion Muțiu, după ce a făcut școala de ofițeri, s-a înrolat cu gradul de sublocotenent în armata română participând la luptele de la Mateiaș-Dragoslavele-Predeal și Predeluș, ulterior la luptele de la Mărășești, săvârșind fapte
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]