1,723 matches
-
Fără să mă ia În seamă, se duse către capătul mai adînc, Își lăsă halatul și geanta pe trambulină, ridică brațele și Începu să-și strîngă părul, lăsîndu-mă să-i privesc coapsele și sînii pe care le Îmbrățișasem cu atîta ardoare. O căutasem de multe ori la apartamentul ei de lîngă clinică, dar de cînd Îl vizitase pe Frank la Închisoarea Zarzuella se ținea departe de mine. Voiam s-o revăd și să fac tot ce-mi stătea În puteri ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
că dragostea pe care evitasem până atunci să o numesc și să o recunosc avea să mă ajute să-mi scriu primul roman și avea să mă poarte mai departe, spre un viitor iluminat. Tot ce îmi doream acum, cu ardoare, era să-l re văd pe Eduard, apoi să merg cu el la mare de 1 Mai și să îmi scriu romanul. în ziua când a plecat tata, după ore m-am dus în parcul din apropierea școlii. Mă simțeam încă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
o carte. Dar, uneori, vedea în modul cum îl privea Clara nedumerirea ei în privința lui, neîncrederea ei în el. Și asta îl întărâta teribil, de fiecare dată. Ce naiba îi lipsea? Parcă nu atingea niciodată înălțimea așteptărilor ei. își dorise cu ardoare să intre în pielea personajului ei exemplar, deși nu avea habar cum. Nu se gândise niciodată la Edo, se gândise numai la sine. Era sigur că per sonajul trebuie să fie cum este el, persoana interesantă, și nu invers. Asta
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
se înfipseseră în nisipul umed și acolo rămăseseră, afundându-se cu din ce în ce mai multă strășnicie, cu fiecare val care se spărgea la mal, bolborosind neputincios. își dorea foarte mult să intre în mare și să înoate în larg, cu aproape aceeași ardoare cu care odinioară își dorise să scrie primul ei roman și să devină scriitoare. O scriitoare neobișnuită. Dar nu putea. Nu putea să intre în mare. Se așeză pe o piatră de dig, cufundându-și tălpile goale în apă, în timp ce
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mirosind ațâțător a sevă, Pepenoaica luă calea Goldanei. Cei patru purtători ai ei, desemnați democratic și anume aleși, brăzdară harababura de culori a hainelor de sărbătoare, care unduia, la contactul indirect, cu rotunjimile gigantice ale Pepenoaicei, râvnită de toți, cu ardoare, ca o atingere erogenă. Uite, cum se îndoaie năsălia, sub greutatea ei! se entuziasmară cei mai din apropiere, privind la acrobația sacră a celor patru purtători ai Pepenoaicei, care păreau să evite rostogolirea poverii, spre marginea brancardei de răchită. Bulucul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care-l are. Vestonul bine croit nu reușește să-i ascundă proeminența generoasă a stomacului. Pe ofițerul mai tânăr îl cunoaște foarte bine. Venise pe front în ultima lună a războiului ca proaspăt absolvent al școlii militare. Nu manifestase cine știe ce ardoare războinică, dimpotrivă. Curând s-a dovedit că aspectul plăcut ascunde un cinic care nu-și urmărește decât propriile interese. La început, acceptase un timp prietenia acestuia, cu reticență totuși deoarece nu era într-atât de naiv încât să nu vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nuanțe exprimată anterior: dramă, ranchiună, tragism, scepticism și resemnare. Povestea lui Fafner din clipa morții sale ne-a relevat încă o dată vocea lui Sorin Coliban, plină de culori uimitoare pentru registrul grav extrem în care se desfășoară intervenția sa. Cu ardoare și joc scenic desăvârșit, Coliban a susținut conștient evoluția dramaturgică a lui Vinke-Siegfried, de la statutul de tânăr neînfricat, dar naiv, la erou conștient de importanța acțiunilor sale. Dar cea mai interesantă relație din actul al doilea este poate cea dintre
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
zeilor din festivalul Enescu este o poveste despre importanța memoriei și prin efectul generat de toți artizanii acestui „Ring” în conștiințele celor prezenți în sala de concert. Nu vom putea uita forța unisonului wagnerian pe care l-am asimilat cu ardoare în seara de 22 septembrie: de la vocile celor trei Ursitoare care anunță moartea timpului, la melodia sfâșietoare a violoncelelor și până la aplauzele finale, la început neregulate, emotive, entuziaste, iar apoi copleșitoare, ritmice, egale, suflete împreună în cel mai sincer unison
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
că ar fi avut loc "arderea în efigie" a portretului său de către conservatorii neobedinenți Federației (p. 20). Cu toată filosofia păcii universale, a interesului abstract și a nonviolenței pe care o propagă, viața masonică la care Sadoveanu participă cu atâta ardoare este departe de a fi pașnică, lipsită de patimi personale. Dincolo de aceste ciocniri nu o dată violente între liderii masoneriei românești, încercând să se anuleze reciproc sau să se (in)subordoneze unii altora, Mihail Sadoveanu a încercat să promoveze public principiile
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
nu este necesar să fi jucat jocul ca să înțelegi această lume și să te înspăimânți“. Deși inițial ar fi dorit să portretizeze eroul păcii, Dwayne „The Rock“ Johnson a acceptat ideea de a interpreta antieroul - Sarge, intransigentul sergent a cărui ardoare de a ordona ajunge la limita dintre o moralitate forțată și un adevărat diavol. unde? cine? când? Vineri, 2 decembrie No Name, ora 22: TM Base Aftermath Party. Komodo, ora 22: House Party. Park Place, ora 22: Friday Night Party
Agenda2005-49-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284469_a_285798]
-
pretenții de despăgubire aprobate de comisii {EminescuOpX 265} și că nu s-a făcut nici o cercetare în privirele [acestea], fiind ele negreșit opera unor persoane cu înalte protecțiuni, ceea ce s-ar putea constata cu siguranță daca s-ar depune aceeași ardoare și același zel ce s-au depus când a fost vorba de Moldoveanu, acuzat de fals în acte publice. O asemenea acuzație nu dă a se bănui că ea este recompensa ce i se menaja pentru c-a avut fericirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a făcut alta decât a se lepăda sistematic de orice tradiție, a răsturna orice autoritate, a arunca departe orice s-ar fi putut numi original în viața ei națională, și-n același timp a {EminescuOpX 277} adopta, cu mai multă ardoare decât cuartalurile de coloni din America de miazănoapte și pe o scară tot atât de înaltă, toate reformele, toate teoriile cosmopolite, toate calapoadele internaționale, în viața politică și intelectuală, în limbă, în moravuri, în tot. Libertate fără margini pentru orice individ, pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
esclusiva atenție pe care presa guvernamentală o dă acestor două evenimente parlamentare, lăsând cu totul la o parte chestia arzătoare a răscumpărării drumurilor de fier. Noi credem că mânia artificială a "Romînului" asupra discursului din Senat a prințului Sturza, precum și ardoarea cu care el l-a tratat în mai multe numere de-a rândul, e un paravan pentru a abate atenția publicului de la focul răscumpărării. Gazeta oficioasa "Fremdenblatt" din Viena coprinde curioase deslușiri asupra acestui lucru. Din București ni se scrie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în ea o pasionată, turna flăcări în mine, mie care le aveam pe ale mele și îmi ajungeau. Mă îndrăgostii de suferința ei și ghidul, sau mai bine zis curiozitatea de a afla de ce o părăsise medicinistul se stinse sub ardoarea îmbrățișărilor, pieri cu aventura ei cu tot. Credeam că se va vindeca, și rana ei ciudată al cărei înțeles îmi scăpa se va închide: da, mă iubea cu adevărat, vedeam bine acest lucru, nimeni nu se înșeală în această privință
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
alți copii, de-a caii; cu o sfoară în gură trebuia să nechezi, să alergi și să țopăi, în timp ce călărețul din urmă ținea frâul și din când în când te atingea cu o nuia dacă nu făceai toate astea cu ardoare. După un timp rolurile se schimbau, dar după cât timp? M-am pomenit apucat de mână și smucit: era mama, furioasă (ea cea atât de stăpînită), care îmi porunci "acasă" cu o voce aspră, necunoscută. Mă împotrivii. Atunci ea smulse nuiaua
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
marile sisteme de la Platon și Aristotel, până la ontologia existențială a lui Martin Heidegger. Această stranie și rapidă transformare, care îl făcea în primul rând antipatic, constituia pentru mine un mister. Ce i se întîmplase? Și cînd? Cum își înăbușise el ardoarea gândirii sale libere, care mă făcea să-mi amintesc adesea de el cu acea bucurie pe care ne-o dă ideea că undeva în orașul în care trăim cineva are aceleași preocupări ca și noi, deși meseria lui e alta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Asta oferea lumea nouă părinților și bunicilor noștri? Și îmi amintii de expresiile lor, la manifestația pe care o privisem cu doi ani în urmă de pe trotuar și mă simțisem solidar cu speranța care li se citea pe chipuri, cu ardoarea credinței într-o lume mai bună. Deodată simții un sentiment de primejdie. Alarmă! Acești securiști nu erau expresia aspirației acelor manifestanți într-o lume mai dreaptă, apăruseră ca o anomalie stranie, ca un virus nociv într-o societate fără experiența
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la ea, n-am recunoscut-o: veștejită, da, și mama era, dar frumusețea sufletului îi întinerea chipul, în timp ce Sibila... luminile ochilor păreau stinse, adusă de spate, cu mâini lungi și labe mari care nu știu cum se deformaseră astfel, cu o umilă ardoare pe chipul altfel dus de pe această lume pentru copilul pe care îl ținea în brațe... Când m-am uitat la copil, senzația de realitate, atât de puternică în noi chiar când privim un mort și ne cutremurăm, dar nu ne
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
teribil de plicticos și trebuie să-i punem capăt, spuse Nastasia Filippovna cu un ton neglijent. Vă povestesc și eu ce v-am promis, apoi haideți să jucăm cărți cu toții. — Dar să auzim mai întâi anecdota promisă! o susținu cu ardoare generalul. — Prințe, i se adresă brusc și pe neașteptate Nastasia Filippovna, aici sunt vechii mei prieteni, generalul și Afanasi Ivanovici, care tot vor să mă mărite. Ia spuneți-mi ce credeți: să mă mărit sau nu? Voi face cum spuneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că, deși n-aș putea spune precis dacă-i chiar așa, Evgheni Pavlovici, cică, acum vreo lună și ceva ar fi avut o explicație cu Aglaia și că ar fi fost refuzat pe față. — Nu se poate! strigă prințul cu ardoare. — Nu cumva știi ceva? Vezi, dragul meu, spuse generalul și tresări uimit, încremenind în loc, de parcă ar fi prins rădăcini, poate că nu trebuia și nu-i frumos din partea mea că am lăsat să-mi scape vorbele de mai înainte, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fiori reci pe șira spinării. De altminteri, mâine am de gând să găsesc portofelul, dar până mâine mă mai plimb o seară cu el. Dar de ce-l chinuiești în halul ăsta? strigă prințul. — Nu-l chinuiesc, prințe, continuă Lebedev, cu ardoare. Îl iubesc sincer și-l... respect. Iar acum, credeți-mă, mi-a devenit mai drag, îl apreciez și mai mult! Aceste cuvinte Lebedev le spuse pe un ton atât de serios și de sincer, încât prințul chiar se revoltă. — Ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mijloace, de vreme ce sunt dintr-o familie foarte săracă, ei tot ce știu au învățat într-un oraș de țară, fără a face un pas în străinătate. Cu toate astea ei știu limbile clasice, mai multe limbi moderne, au înghițit cu ardoare ceea ce le-a venit în mână din științele naturale. E firesc ca asemenea naturi energice să fie {EminescuOpXII 108} izbite de spectacolul încurajării sistematice a nulităților, să le apuce un fel de desperare de viitorul societății în care trăiesc și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este prezent Hristos Însuși. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 81 După o exprimare hrisostomică, creștinul milostiv devine mâinile și picioarele lui Hristos Care răspunde, prin el, rugăciunilor celor neajutorați, strâmtorați, cuprinși de boală sau de oarece suferință, care au cerut cu ardoare lui Dumnezeu să‑i ajute. Însă Același Hristos Se ascunde cum numai El știe sub chipul celui flămând, Însetat, străin, gol, bolnav, În temniță etc. (Matei 25, 34‑45). Deci, pe de o parte, Hristos Domnul este Tămăduitorul Care compătimește
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spirituală multora, ajutându‑i la nevoie. Multe biserici au fost puse sub ocrotirea sa. Biserica din Hania, Creta, având o parte din moaștele sfântului, a consemnat multe minuni săvârșite de Sfântul Nectarie pentru cei care i‑au venerat moaștele cu ardoare. Renumele sfântului a crescut mereu datorită minunilor pe care le săvârșea. Precum am menționat deja, darul lui de a face minuni, prin urmare, s‑a manifestat Încă de când era În viață 263. Era o femeie care suferea de dureri Îngrozitoare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai extrem] posibil. În timp ce aceasta ușureaz] dezbaterea, nu face nimic pentru a clarifica pozițiile de mijloc unde s-ar putea afla adev]rul. Multe concluzii asem]n]toare ar putea fi derivate din dezbaterea legat] de relativismul moral normativ: mult] ardoare și identificare frecvent] a oponentului cu cea mai extrem] poziție posibil]. iii. Relativism normativ Cea mai extrem] poziție posibil] pentru relativistul normativ este c] nimeni nu ar trebui s]-i judece vreodat] pe altii care au valori substanțial diferite său
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]