2,292 matches
-
3024). Ideea de a introduce în analiza pelerinajului noțiunea de „arhetip feminin” s-a impus, repet, după practica de teren. Mai jos, voi face referință mai ales la pelerinajul de la Iași ocazionat de sărbătoarea Sfintei Parascheva, cu toate că elemente legate de arhetipul feminin sunt prezente și la Curtea de Argeș (Sfânta Filofteia) sau la Mănăstirea Nicula (icoana miraculoasă a Fecioarei Maria). Două lecturi m-au ajutat în mod deosebit. Mai întâi, C.G. Jung și studiul său dedicat aspectelor psihologice ale arhetipului feminin (Jung, 1968
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
elemente legate de arhetipul feminin sunt prezente și la Curtea de Argeș (Sfânta Filofteia) sau la Mănăstirea Nicula (icoana miraculoasă a Fecioarei Maria). Două lecturi m-au ajutat în mod deosebit. Mai întâi, C.G. Jung și studiul său dedicat aspectelor psihologice ale arhetipului feminin (Jung, 1968). Mărturisesc deschis că la început m-am apropiat cu multă prudență de afirmațiile sale, în încercarea de a face o paralelă între atributele feminine arhetipale (solicitudine, înțelegere, autoritate magică, înțelepciune, exaltare spirituală, spontaneitate) și unele aspecte ale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
genul „mama noastră a tuturor” sau „Mamă, a venit copilul tău să te vadă !” și altele asemănătoare, auzite în jurul meu pe teren. Jung atrage atenția, în studiul citat anterior, că există diferențe majore între bărbați și femei cu privire la percepția sensului arhetipului feminin, legate în primul rând de imaginea mamei. În cazul femeilor, se manifestă o comunicare incondițională, legată direct de propriul sex, iar în cel al bărbaților este vorba de un contact străin, dobândit, cu un imaginar bogat, dar complet în afara
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fi fost parte dintr-un Întreg pe care-l puteam percepe, dar nu-l puteam înțelege niciodată din „interior”. A două lectură esențială a fost cartea The Great Mother a psiholo gului de extracție jungiană Erich Neumann. Studiul atent al arhetipului feminin constituie o veritabilă „terapie a culturii umane”, deoarece „acesta nu este doar o dynamis, ci o veritabilă forță directoare care influențează părți întregi din psyche-ul omenenesc, cum ar fi de pildă religia” (Neumann, 1991 : 15). Se disting două aspecte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Terrible Mother, Great Mother, Good Mother (am preferat să păstrăm varianta în limba engleză pentru o mai bună acuratețe). Studiul intitulat „Démone et chrétienne : Sainte Vendredi”, realizat de Marianne Mesnil și Assia Popova (1993), evidențiază tocmai această dublă ipostază a arhetipului feminin decelabil în imaginea Sfintei Parascheva - Sfânta Vineri, „mama” cea bună și generoasă versus „mama” cea rea și răzbunătoare, pornind de la aspecte hagiografice și mitologice culese de pe ambele maluri ale Dunării. La sudul fluviului este semnalată prezența a mici sanctuare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fascinează” și atrage atât de mult o sfântă cum este Cuvioasa Parascheva, printre alți sfinți din România ? Care să fie explicația succesului și atașamentului pe care i-o arată pelerinii de sex feminin ? Eric Neumann propune ecuația de bază a arhetipului feminin : femeia = corp, corporalitate = vas, recipient = receptacul. Corpul sfinților este deci una dintre cheile de interpretare. Sfânta Parascheva s-a „demarcat” în competiția simbolică cu ceilalți sfinți în jurul cărora se organizează pelerinaje în România pentru că ea este foarte „feminină” ; sub
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sa de la Biserica Sfânta Vineri din București, demolată în iunie 1987), scriind că „o Fecioară de argint cu chip de cărbune primește, printre fumigații binemiro sitoare, dorințe care i se adresează lui Venus și Ceres” (Morand, 2000 : 181). Motivul prezenței arhetipului feminin relansează interogațiile cu privire la prezența masivă a rromilor în pelerinajul de la Iași, dar și în cadrul altor pelerinaje mariale din România (Costești, Curtea de Argeș, Nicula). Cercetătoarea Delia Grigore avansează ideea că rromii realizează o legătură între figura Fecioarei Maria și a altor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a produs cu ade vărat (la o privire atentă, într-adevăr, protuberanța nazală nu este observabilă), mi se pare seducătoare ipoteza că gestul acelei femei poate fi interpretat și ca tentativă de conectare disperată, ultimă, în circuitul suflului divin al arhetipului feminin. și alte interpretări post-Jung percep femininul arhetipal ca pe un vas, potir sau receptacul, depășind astfel imaginea comună a pântecului, fiind vorba de fapt de „o calitate atotcuprinzătoare, protectoare, o îmbrățișare, hrană care lasă să crească și altceva. Femininul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
părți din obiectele cu care pelerinii, dar și membri ai clerului le-au lăsat de-a lungul timpului în contactul cu aceasta” (Adumitroaie, Vicovan, 2011 : 264). Un alt ritual interesant legat de Sfânta Parascheva, care poate fi pus în legătură cu persistența arhetipului feminin, este schimbarea veșmintelor acesteia de cinci ori pe an. Veșmintele „diferă de la o perioadă liturgică la alta, în funcție de sărbătorile anului bisericesc, de culoare deschisă ori de culoare închisă” (Adumitroaie, Vicovan, 2011 : 240). După ce sunt înlocuite cu altele noi în cadrul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
una abstractă, dezinteresată, ci una care cere participarea prin dragoste, ca Întreg” (Neumann, 1991 : 287, 330). Călătoria prin lume a veșmintelor Sfintei, jocul darului și contradarului, sacru întregește și universalizează deci cultul acesteia. Trebuie amintită în contex funcțiunea socială a arhetipului feminin : rol de protecție în caz de dezastre și calamități naturale, fertilitate și prosperitate. Georges Dumezil sugerează faptul că triada protecțiefertilitate-prosperitate are rădăcini în protoculturile indo-euro pene, fiind activă în continuare în majoritatea societăților contemporane (Dumezil, 1973). Ca ipoteză de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și calamități naturale, fertilitate și prosperitate. Georges Dumezil sugerează faptul că triada protecțiefertilitate-prosperitate are rădăcini în protoculturile indo-euro pene, fiind activă în continuare în majoritatea societăților contemporane (Dumezil, 1973). Ca ipoteză de lucru, văd o legătură între funcțiunea socială a arhetipului feminin și „criza de gen” a unei părți din populația feminină întâlnită în cadrul pelerinajelor. Mai exact, după 1990, majo ritatea instituțiilor comuniste care sprijineau familia și maternitatea, igiena, starea de sănătate a copiilor s-au prăbușit. Chiar dacă imperfecte în conținut
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
exegetice 122. Alexandru Zub - Clio sub semnul interogației. Idei, sugestii, figuri 123. Cristian Bădiliță - Metamorfozele Anticristului la Părinții Bisericii 124. Vintilă Mihăilescu - Socio-hai-hui prin Arhipelagul România 125. Jean Delumeau - În așteptarea zorilor. Un creștinism pentru mâine 126. Corin Braga - De la arhetip la anarhetip 127. Salman Rushdie - Dincolo de limite 128. Ruxandra Cesereanu (coord.) - Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național 129. Pier Paolo Pasolini - Scrieri corsare 130. Mihai Valentin Vladimirescu - O istorie a Bibliei ebraice 131. José Antonio
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că în psihicul uman, pe lângă inconștientul individual și ca un suport al acestuia, există o zonă inconștientă mult mai profundă, neindividualizată, comună marilor comunități culturale, pe care Jung o numește inconștient colectiv. Acesta, atunci când iese la suprafață, se exprimă prin arhetipuri și mituri, tot el comandă psihologia maselor, în vreme ce subconștientul individual e populat de imagini și simboluri și comandă psihologia individului, individualizarea. Cele două inconștiente se întrepătrund și cred se pot condiționa. Psihozele sociale, obsesiile maselor, nu sunt altceva decât răbufnirile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în sine o viziune tragică a istoriei 6. Însă aceasta nu este lipsită de promisiuni fericite. Și alte episoade biblice, precum povestea lui Rut, aduc un răspuns uman și liniștitor la suferință. Rut, eroina cărții care-i poartă numele, este arhetipul celei care-l întărește pe suferind. Povestea evocă sentimente umane, ajutorul și sprijinul pe care o ființă umană le poate oferi alteia în vreme de nenorocire. Noemina părăsește Betleemul, lovit de foamete, împreună cu soțul și cei doi fii ai ei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cuprinde primele două secole ale erei noastre, prevalează imaginea profetului-martir suferind sub jugul unui tiran străin. Profetul pus la încercare de Dumnezeu, ca Avraam și Isaac, este de asemenea un motiv curent. Iar Midrash-ul evocă frecvent poveștile profeților-martiri biblici, veritabile arhetipuri, ca Ieremia, Urie, Daniel și adepții săi18. Fiecare profet suferea sau murea, iar fiecare martir se găsea astfel în posesia unor puteri profetice, și unul, și celălalt fiind ridicați la rangul de figuri angelice. Creștinismul a adoptat modelul evreiesc, idealul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dar și caracterul providențial al evitării acesteia. Precedată de un post, ea amintește, chiar dacă istoricitatea ei se pretează la controverse, de salvarea miraculoasă obținută de Estera și de vărul ei Mardoheu în momentul când Aman, vizirul regelui persan Artaxerxes și arhetip al persecutorului evreilor, hotărâse uciderea lor. Ea arată cum o soartă nefastă a putut fi răsturnată în chip fericit. Această sărbătoare prilejuiește distracții de tot felul și un carnaval, iar consumul de vin este recomandat. Ceea ce o face paradigmatică este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
martirologică a modelat totuși realitățile și concepțiile culturale, sociale și antropologice ale iudaismului așkenaz în Evul Mediu. Comportamentul comunităților renane la persecuțiile din timpul Cruciadelor s-a impus ca o normă. El a rămas mult timp în memorie ca un arhetip de suferință și furnizează materie primă unei istorii de suferință reîmprospătate periodic de alte evenimente, citite de fiecare dată prin prisma experiențelor trecute, pentru a deveni un întreg în care suferința prima asupra istoriei. Cristalizarea în jurul martiriului voluntar nu este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ansamblul umanității, "niciodată să nu se mai întâmple așa ceva"? Gândită în afara istoriei, Soluția Finală se transformă într-o tragedie care se sustrage oricărei comparații, oricărei analogii: o gaură neagră, fără trecut și viitor, anihilând toate modelele explicative, inclusiv simbolurile și arhetipurile tradiționale care le permiseseră evreilor să se confrunte cu suferința. Desigur, în ciuda aspirației spre excepționalitate, noua religie se vede constrânsă să preia treptat o parte a materiei și a formelor ei culturale din vechile modele teologice evreiești. Dar, paradoxal, nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
au fost actori ai istoriei și au participat pozitiv, la nivelul lor, la civilizație. A-i închide în privirea unui Celălalt antisemit și în respingerea lui este un mod de a-i scoate din istorie, de a-i transforma în arhetipuri ale victimei absolute, căreia, ce-i drept, îi revin în societatea noastră mai multe drepturi decât îndatoriri. Este totodată un mod de a goli viața evreiască de esența ei, de bogăția internă, care se dezvoltă în interacțiunea cu Celălalt. Ne
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se priva de orizont. El contribuia, peste tot în lume unde trăiau evrei, la crearea unei comunități nu de practică evreiască, ci de împărtășire a unei istorii de durere care avea ca fond numai suferința de la Auschwitz. Făcea din evrei arhetipul omului care suferă, de fapt un model de suferință incomparabil și inegalabil. Iudaismul era de acum "modelat în emoțiile extreme de groază și triumf", cum scrie Jacob Neusner 30. El le cerea evreilor să se imagineze constant în camerele de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de față nu este locul pentru a studia aspectele acestei bogate teologii, dar ea merită comparată cu teologiile, religioase ori laice, elaborate de evrei. Și putem cel puțin s-o abordăm prin simbolistica pe care a produs-o, pornind de la arhetipuri existente, în jurul suferinței necesare și al suferinței nemeritate. Evreul s-a erijat, de fapt, în modelul robului care suferă. Iar unele curente creștine chiar s-au străduit să dea o semnificație creștină genocidului, conceput asemenea tainelor creștine ale răstignirii și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
aceasta îi arată un tablou pe care sunt înscrise stelele benefice) și pe un zeu care îi revelează planul templului 11. Modelele templului și cetății sunt, s-ar putea spune, "transcendentale", căci ele preexistă în Cer. Cetățile babiloniene își aveau arhetipurile în constelații: Sippar în Cancer, Ninive în Carul Mare, Assur în Arcturus etc.12 Această concepție este generală în Orientul antic. Instituția regalității, de asemenea, "a descins din Cer", în același timp cu însemnele sale, tiara și tronul 13. După
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
într-un somn adânc, îi "răpește strălucirea și se înveșmântează cu ea", și, după ce îl înlănțuise, îl ucide. Ea devine, astfel, zeul Apelor, care se vor numi de acum înainte apsu. În sânul lui apsu, "în cămara sorților, în sanctuarul arhetipurilor" (1,79), soția sa, Damkina, îl va naște pe Marduk. Textul exaltă gigantica maiestate, înțelepciunea și atotputerea acestui ultim născut al zeilor. Atunci Anu reia atacul împotriva strămoșilor săi. El stârni cele patru vânturi și "ivi valuri 28 A. Leo
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
adversarul redutabil al populațiilor Dasyu ori Dasa. Tovarășii săi, Măruții, reflectă, la nivel mitologic, societățile indo-iraniene de tineri luptători (maryă). Dar Indra este demiurg și fecundator totodată, personificare a exuberanței vieții, a energiei cosmice și biologice. Neistovit băutor de soma, arhetip al forțelor genezice, el declanșează uraganele, stârnește ploile și comandă tuturor apelor 32. Mitul central al lui Indra, de altfel cel mai important mit al Rig Vedeî, relatează lupta victorioasă a acestuia împotriva lui Vrtra, balaurul uriaș care închidea apele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o stârnește. "Când te năpustești asupra arborilor ca un taur flămând, lași în urma ta o dâră neagră" (RV, I, 58,4). El este "crainic" între Cer și "Pământ" și prin el ofrandele ajung până la zei. Dar Agni este mai ales arhetipul preotului; e numit sacrificator sau "capelan" (pitrohitd). De aceea imnurile care îi sunt închinate se găsesc la începutul Rig Vedei. Primul imn se deschide cu această strofă: "îl cânt pe Agni, capelanul, Zeul sacrificiului, preotul, închinătorul ofrandelor, care ne umple
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]