4,412 matches
-
și pe cei dintre Nipru și Nistru în a[nul] 1224 în bătălia de lângă Kalka, se aruncară spre a se mântui pe sine înșii cu toată hotărârea în brațele creștinismului și cerură botezul prin mijlocirea hainului lor Boris de la Robert, arhiepiscopul Granului și primatul Ungariei. După ce o mare parte a cumanilor primiseră botezul împreună cu Boris, mai rămânea acuma de-a duce la bun capăt opera cu noroc începută și asupra rămășițelor poporului cari nu se creștinaseră încă. Papa Grigorie al IX
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
După ce o mare parte a cumanilor primiseră botezul împreună cu Boris, mai rămânea acuma de-a duce la bun capăt opera cu noroc începută și asupra rămășițelor poporului cari nu se creștinaseră încă. Papa Grigorie al IX îl dezlegă deci pe arhiepiscopul Robert de giuruința de-a lua parte la cruciata în Palestina (1227), îl însărcină cu creștinarea tuturor cumanilor, de-a boteza, a hirotonisi preoți, a ridica biserici și a rândui episcopi. Robert, folosindu-se de dreptul său, numi în același
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rândui episcopi. Robert, folosindu-se de dreptul său, numi în același an încă episcop al cumanilor pe Theodoric, priorul dominicanilor (predicanți). Dominicani și predicanți ca organe de convertire. Papa Grigorie al IX-lea mai stimulă apoi (la 1228) atât pe arhiepiscopul Robert cât si pe regele Bela IV ca să-i câștige pe cumani, iar priorului ordinului predicanților îi dete instrucția ca să sprijine energic opera convertirei cumanilor începută de arhiepiscopul Granului și să trimită între cumani frați ai ordinului destoinici pentru lucrul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Papa Grigorie al IX-lea mai stimulă apoi (la 1228) atât pe arhiepiscopul Robert cât si pe regele Bela IV ca să-i câștige pe cumani, iar priorului ordinului predicanților îi dete instrucția ca să sprijine energic opera convertirei cumanilor începută de arhiepiscopul Granului și să trimită între cumani frați ai ordinului destoinici pentru lucrul acesta. Iar cât despre întrebuințarea mai multă ori mai puțină de mijloace de siluire nu se prea punea de pricină într-o vreme în care regelui i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
heremitarum sancti Augustini) Toma de Nympti, episcop al Milcoviei, pentru a readuce la vază și înflorire acea episcopie cu totul nimicită și dezbrăcată de toate averile ei prin cruda domnie arbitrară din urma pustiitoarelor invazii de popoare. Papa însărcină pe arhiepiscopul din Colocsa să reinstituie episcopia Milcoviei, să-l instaleze pe numitul Thoma de Nympti ca arhipăstoriu, să-l sfințească episcop, să primească jurământul lui canonic și să-i dea tot ajutorul în contra supărărilor ce i s-ar putea întîmpla. Silnica
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
patriarhul recunoscu în sfârșit necesitatea și utilitatea unei despărțiri în două a Valachiei în privire bisericească, deci lăsă de acum înainte numai o jumătate a Valachiei sub administrația duhovnicească a lui Iacint, rânduind pentru a doua jumătate pe Daniil Kristopulos arhiepiscop și arhipăstor, îmbrăcîndu-l cu toate drepturile și datoriile corespunzătoare. Acest din urmă luă numele călugăresc Antim și în diploma de instalație primi rangul de arhiepiscop de Melitini. Pentru a se stabili o pacinică înțelegere între cei doi arhipăstori a unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Valachiei sub administrația duhovnicească a lui Iacint, rânduind pentru a doua jumătate pe Daniil Kristopulos arhiepiscop și arhipăstor, îmbrăcîndu-l cu toate drepturile și datoriile corespunzătoare. Acest din urmă luă numele călugăresc Antim și în diploma de instalație primi rangul de arhiepiscop de Melitini. Pentru a se stabili o pacinică înțelegere între cei doi arhipăstori a unei ș-aceleiași țări, Daniil Kristopulos făgădui în scris prin anume document că nu-și va permite dușmănii sau uneltiri în contra [lui] Iacint, nici ca mitropolit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el trebui să-și asigure mai întîi stăpânirea în contra pretensiunilor cumnatului său, Vladislav Iagello, regele Poloniei, și contra magnaților din sudul regatului cari se revoltaseră. Întru aceasta și izbuti, mai cu samă cu concursul energic al lui Ioanne de Canischa, arhiepiscop și primat al Granului, care-i stăvili pe poloni de la năvălirea în Țara Ungurească și știu să mănție vaza regelui în cuprinsul propriului său stat. Sigismund, luptând cu primejdii și furtuni de dinafară și de dinlăuntru, chemat apoi cu grabă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau prinși în luptă, parte ajunși în fugă de cavaleria sprintenă a dușmanilor și duși în robie. Între puținii care izbutiră să se mântuie pe corăbii la Dunăre și pe mare la Constantinopol și în Dalmația se aflau regele Sigismund, arhiepiscopul Granului, Ioan de Kanischa, frate-său Ștefan de Kanischa, palatinul Ungariei Nicolae de Gara, marele magistru al Ioanniților, Philibert de Naillac și în fine contele stirian, Hermann de Cilli. Poziția grea a lui Mircea, clătinarea sa îndemînatecă și izbânda războinică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pretenție pe care soțul ei Wladislaw Iagello se pregătea s-o sprijine cu armele în mână, încît era mai-mai să se întîmple o încălcare polonă în Ungaria, pe care însă a știut s-o zădărnicească cuminția estraordinară, dibăcia și energia arhiepiscopului Granului, Ioan de Canisa, așa că Wladislaw desistă de la luarea în posesiune a țării principale ungurești, renunțând la coroana Sf. Ștefan, atât în numele său cât și în acela al soției sale. Dar nu tot astfel s-au înțeles și despre țările
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Siborius, voievodul Ardealului, și să pustiască orașul Sandez numai în favorul ordinului german. Legătura cu Mircea avu efect chiar numai prin încheierea ei, căci, îndată după ce ea se obștise, prelații și baronii unguri orânduiră o solie însemnată ce consista din arhiepiscopul Ioan de Gran și alți demnitari, solie pe care o trimiseră cătră regele și senatul Poloniei spre a-i împăca pentru incuirsiunea din anul trecut. În anul 1412 Mohamed înnoi campania sa de atac împrotiva lui Musa, își trecu oștile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
episcopie latină cu scaunul în Siretiu, ridicând el această localitate la rangul de oraș, deci se rugă de papa ca să și înzestreze scaunul cu numirea corespunzătoare și cu prerogativele cuvenite. Papa, primind cu bunăvoință această cerere a voievodului, dete ordin arhiepiscopului din Praga, precum și episcopilor din Breslau și din Cracovia ca, procedând în comun acord, să primească atât pe principele cât și pe poporul Moldovei în sânul bisericei catolice, să desfacă aceasta țară de atârnarea ierarhică de episcopia de Halicz, să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1347, își pierduse averea, apoi lipsind episcopul nu se mai numi altul în locu-i, pentru care episcopia încetă cu totul în activitatea ei. Bunurile și drepturile acestei episcopii trecură în vremea acestei înțeleniri cătră prelații catolici supraordinați, și anume cătră arhiepiscopul de Gran și cătră episcopul {EminescuOpXIV 192} Transilvaniei, cari în tenacitatea lor nu voiră să se acomodeze a le da înapoi nici atunci măcar când papa Grigorie XI reinstitui în anul 1371 episcopia Milcovului, numind episcop pe preotul Nicolae. Pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se acomodeze a le da înapoi nici atunci măcar când papa Grigorie XI reinstitui în anul 1371 episcopia Milcovului, numind episcop pe preotul Nicolae. Pentru a se restitui averea și celelalte drepturi reținute Scaunul papal emise ordine severe cătră arhiepiscopul Nicolae din Gran și cătră episcopul Transilvaniei, ba apelă și la ajutorul regelui maghiar Ludovic I în favorul episcopului Nicolae al Milcovului. Raportul însă dintre reîmprospătata episcopie a Milcovului cu episcopia Siretiului, întemeiată tot atunci, nici n-ajunse la vo
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cum ar fi mai cu cale să se convertească românii și să vadă cum ar fi de continuat și de dus la capăt o asemenea operă a mântuirii. În aceeași vreme se dădu din Roma ordin celor în urmă pomeniți arhiepiscopi de-a se informa daca-ar fi de vrun folos de-a se fonda o episcopie osebită pentru români, apoi să se mai informeze și să-i raporteze anume cum stau relațiile personale ale minoritului Antonie de Spoleto și daca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în patriarhatul Constantinopolei. Dovadă despre aceasta ne-o dă un edict patriarhal din același an (1371), dat asemenea în urma unei hotărâri a sinodului, la care luase parte și mitropolitul Valachiei, prin care se documentează numirea și sfințirea ieromonahului Athanasie de arhiepiscop al Kesariei în dieceza Kappadokiei, precum și subordinarea diecezei metropolitane din Nazianz sub conducerea numitului mitropolit Athanasie, care era totodată exact al întregiei Anatolii. O altă dovadă pentru aceasta este mărturia depusă de cătră preotul Ioan Platynteris înaintea patriarhului și a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a pretinde posesiunea acelei țări. Nunțiul papal izbuti să împace interesele opuse puind la cale o căsătorie între Sigismund, fiul lui Carol IV, și Maria, fiica lui Ludovic. În februarie 1372 Ducele Ladislaus de Opeln, palatin al Ungariei și Thoma, arhiepiscopul de Gran, merseră rânduiți de rege la Curtea împărătească din Breslau, purtând cu sine documentul definitiv al învoielei și cu această ocazie împăratul făgădui hotărâtor și își întări făgăduința printr-un pact giuruit în toată forma (promittimus bona fide et
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Spre acest scop Dragoș Voievod merse însuși la Constantinopol și-i espuse patriarhului în persoană și cu multă stăruință cererea sa. Patriarhul luă deci mănăstirea în a sa nemijlocita apă {EminescuOpXIV 197} scutire și conducere patriarhicească o sustrase de la jurisdicțiunea arhiepiscopului respectiv, orândui pe Pachomie, egumenul acestei mănăstiri, exarh cu toate drepturile și datoriile, având a se subordina numai patriarhatului și mai dispuse, pe lângă acestea toate, ca conducerea mănăstirii, administrația averii și duhovnicia supremă pe moșiile ce se țineau de mănăstire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
documentară a unei astfel de legende este cuprinsă în lucrarea numită Codex Bandinus, scrisă între 19 octombrie 1646 și 2 martie 1648. Voi considera anul 1647 ca dată convențională a atestării. Autorul acestui manuscris este un episcop romano-catolic, Marcus Bandinus : „Arhiepiscop al bisericii mitropolitane de la Marcianopole în Misia inferioară, în domnia Bulgariei și administratorul umil și nedemn al Durostorului [...] și al [orașului] Tomis în Sciția la Marea Neagră și al Moldovei”. În anul 1646, papa Inocențiu al X-lea îi cerea supusului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de a bate toaca este, probabil, precreștin. El a fost preluat și încorporat ceremonialului creștin-ortodox în exclusivitate, fiind complet necunoscut la catolici. În limbile vest-europene nici nu există termeni care să desemneze acest instrument. La jumătatea secolului al XVII-lea, arhiepiscopul catolic Marcus Bandinus era contrariat de această „deprindere” pe care o au „românii, precum și cei mai mulți dintre greci” (e vorba, probabil, de creștini greco-ortodocși) (33, p. CLIX). Semnificația „bătutului în lemn” era aceea de a alunga/răpune duhurile rele, în cazul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
strângeau lemnele de pe unde le risipise Sarsailă” (8, p. 130). Printre altele, legenda românească a potopului are, referitor la toacă, un caracter etiologic. Acesta apare în mod explicit atât în cea mai veche atestare documentară a legendei (1674), dato- rată arhiepiscopului Marcus Bandinus : „în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe, au luat [românii] obiceiul de a bate scân- dura [= toaca] înainte de tragerea clopotelor” (9, p. CLIX), cât și în credințele populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Toacele de pe la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de nuditate rituală, atestate pe tărâm românesc și aiurea încă din cele mai vechi timpuri. Sunt cunoscute riturile apotropaice în cadrul cărora femeile se dezgolesc (și, câteodată, mimează actul sexual) în vederea alungării/legării duhurilor rele. La jumătatea secolului al XVIII-lea, arhiepiscopul catolic al Moldovei, Marcus Bandinus, a descris un rit de nuditate rituală menit să alunge/lege demonul ciumei. „într-o noapte obscură - notează Bandinus -, 10 fete bătrâne, despuiate, alergară de mai multe ori împrejurul satelor, gesticulând cu săltături și jocuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a pune limba națională a populațiunilor (pe cea română bunăoară) în linia a doua, a unui obiect abia tratat în mod estraordinar și cât se poate mai pe deasupra. În afacerea acestui proiect privitor la școalele secundare I. P. S. S. Miron Roman, arhiepiscop și mitropolit al românilor răsăriteni din Ardeal și Țara Ungurească, a adresat Camerei ungare un memoriu din care "Pesther-Lloyd" estrage următoarele: Caracterul principal al proiectului de lege relativ la școalele secundare consistă -- în aparență - în egala îndreptățire a tuturor confesiunilor; dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dreptății, să se pogoare peste bărbații cari conduc destinele națiunii, să-i lumineze și să ia sub scutul său scumpa noastră patrie, Ungaria! Sibiiu, 8 (20) februarie, 1882 În numele bisericei greco - orientale române din Ungaria și Transilvania: Miron Românul m. p. arhiepiscop și metropolit. Atât în privirea proiectului de lege menționat mai sus, precum și în aceea a reprezentațiunii Mitropolitului. " Biserica și Școala" foaia intereselor religioase și educative a diocezei române a Aradului (Ungaria), face următoarele apreciațiuni nemerite: Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
De aceea, văzând consistoriile din metropolie că drepturile și autonomia bisericei noastre sunt atacate, în modul cel mai flagrant prin amintitul proiect de lege, și consultîndu-se asupra remediilor posibile, s-au înțeles între sine ca să însărcineze pe Preosînțitul d-nu Arhiepiscop și Metropolit, Miron Românul, d' a face la Dieta țărei o reprezentațiune în numele întregei biserici ortodoxe a românilor din Ungaria și Transilvania. Înalt Preas. Sa Metropolitul Miron a și împlinit însărcinarea ce i-a dat biserica, cu conștiința și demnitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]