2,281 matches
-
Hristos și nu voia să le dea vreun ajutor; dar, ca să scape de ei, le-a îngăduit și aceasta, spunându-le: Pecetluiți voi mormântul cum voiți, ca să nu puteți învinui pe alții. Dacă ostașii ar fi pecetluit ei singuri mormântul, arhiereii și cărturarii ar fi putut spune chiar dacă ar fi fost spusele lor neadevărate și mincinoase; și cum nu le-a fost rușine să spună altele, ar fi putut spune și asta că ostașii, îngăduind să fie furat trupul, ar fi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ar fi putut spune și asta că ostașii, îngăduind să fie furat trupul, ar fi dat prilej ucenicilor să plăsmuiască cuvântul despre înviere. Așa însă, întărind ei înșiși mormântul, nu mai puteau să spună asta. Ai văzut cum se sârguiesc arhiereii și fariseii să pună fără voia lor în lumină adevărul? Ei s-au dus la Pilat, ei i-au cerut, ei au întărit mormântul cu strajă, ca să fie unii altora și învinuitori și martori ai adevărului. Când L-au furat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
poate, nu se poate! Că pe toate le-a lucrat puterea Celui înviat!”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXIX, I, în PSB, vol. 23, p. 991-992) „Și Hristos a înviat mai devreme, ca să nu poată spune arhiereii că nu Și-a împlinit cuvântul și că a fost furat. N-a fost un lucru lipsit de valoare că a înviat mai devreme; dar dacă învia mai târziu, ar fi fost pusă la îndoială învierea. Ce n-ar fi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
după trecerea celor trei zile și după plecarea ostașilor, învierea ar fi putut fi pusă la îndoială. De aceea a și îngăduit să se pecetluiască mormântul așa cum voiau și să pună de pază și ostași. Și nu le-a păsat arhiereilor și fariseilor că fac asta sâmbăta, că lucrează; ei aveau ochii îndreptați numai într-o singură parte: să-și împlinească răutatea lor. Nădăjduiau că prin asta vor birui. Dar fapta aceasta a lor era semnul celei mai mari nechibzuințe. Semn
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zguduiți de o puternică frică. Cei care L-au prins când era viu se tem de El când e mort. Și ar fi trebuit, dacă Hristos era un simplu om, să prindă curaj, acum când e mort. Dar ca să afle arhiereii și fariseii că cele ce a pătimit Hristos, pe când trăia, le-a pătimit de bună voie, iată că Domnul îngăduie să I se pună pecete, piatră și strajă; dar n-au putut să-L țină în mormânt. Un singur lucru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a urcat pentru noi și dincolo de ceruri, ca primul dintre noi și ca pârga noastră, căci a intrat dincolo de ele pentru noi, ca Înainte-Mergător, cum zice undeva și dumnezeiescul Pavel (Evr. 6, 20). Ca om se înțelege că este încă Arhiereu, Mângâietor al sufletelor noastre și jertfă de ispășire pentru păcatele noastre (I In. 2, 1-2), iar ca Dumnezeu și Domn după fire, este împreună-Șezător cu Tatăl Său, dar slava de la Acesta va trece și la noi. De aceea și Pavel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nici B.C., stareț la C., bun prieten al lui A.S. de la mănăstirea C., U.I. directorul școlii de cântăreți bisericești de la C., călugărul C.I. de la mănăstirea S. și G. medic. De această organizație a mai avut cunoștință episcopul O.P., arhiereul A.D., călugărițele H.I., fostă directoare a seminarului monahal de la N., B.S., stareță la A. și G.C. de la P. Agentul arată că o legătură a elementelor arătate mai sus, trebuie să fie schitul D., pe care-l vizitează des arhiereul N.M.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
P., arhiereul A.D., călugărițele H.I., fostă directoare a seminarului monahal de la N., B.S., stareță la A. și G.C. de la P. Agentul arată că o legătură a elementelor arătate mai sus, trebuie să fie schitul D., pe care-l vizitează des arhiereul N.M. și care era, de asemenea, frecventat de D.F. Dintre preoți, nu ar fi străini de acțiunile celor arătați mai sus următorii: G. din Ploiești, B. din Buzău și B. din Craiova; ultimul vizita des cercul lui V.M. și M.D.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
dorințe și perseverent în același timp, dă dovadă de inițiativă, este sociabil și comunicativ. Aceste calități l-au avantajat atât la transferarea lui la episcopie - cât și după aceasta - când i-au fost încredințate lucrările din cabinet ale noului episcop arhiereu, numit la Vâlcea, post din care poate lua la cunoștință de anumite fapte sau atitudini care ar interesa organele noastre. În același timp, are în atribuțiile sale de serviciu și deplasări în întreaga eparhie - nu numai în județul Vâlcea, situație
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
comune din apropierea acestei localități, veți lua următoarele măsuri: prin agentura dvs., în mod foarte discret, veți identifica toți preoții sau călugării stiliști care au fost sfințiți ca preoți în mod ilegal de către R.R., M.M., G.G., G.T. sau alți așa-ziși arhierei stiliști, stabilind data hirotonirii, de către cine a fost hirotonit, unde, în a cărui prezență și pe ce bază s-au făcut aceste hirotoniri; veți stabili, de asemenea, ce biserici a sfințit G.O. și ce alte măsuri a mai luat
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
căile se duce lupta pentru pace și democrație? Ținem să precizăm că orice măsuri s-ar lua împotriva noastră noi rămânem fii credincioși ai Patriei și ai bisericii noastre drept slăvitoare (stil vechi) și nu vom recunoaște niciodată pe alți arhierei, preoți și monahi decât cei după credința noastră. Astăzi când la conducerea poporului român avem oameni încercați prin diferite suferinți sub regimurile trecute burgheze și moșierești care veghează cu vigilență contra dușmanilor dinăuntru și dinafară. S-au strecurat în aparatul
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
problemei, a avut loc în timpul lui Ezdra și Neemia, adică după întoarcerea din Babilon a evreilor exilați, când s-au ridicat mai multe grupuri religioase, printre care: - cei ce vroiau să refacă regatul davidic (cu un rege și un mare arhiereu în pozițiile de conducere); - cei care își propuseseră să instaureze un anumit tip de teocrație sau hierocrație; - cei care rămăseseră în țară în timpul exilului, bucurându-se de anumite privilegii în absența claselor conducătoare și respingeau categoric ideea restaurării oricărui gen
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
medievală târzie, până în perioada Renașterii. Multe dintre acestea vorbesc despre tradiții care merg până în era precreștină, în perioada în care Vechiul Testament trecea prin etapele finale ale dezvoltării sale. Punctul principal al diferenței dintre samaritanism și iudaism îl constituie autenticitatea marelui arhiereu; deși, în concepția samaritenilor și a evreilor, genealogia marilor arhierei diferă, ambele susțin că marele lor arhiereu ar fi moștenitorul legitim al preoției lui Aaron. În Cronica Samariteană II se spune că Eli, certându-se cu marele preot Uzzi, a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
tradiții care merg până în era precreștină, în perioada în care Vechiul Testament trecea prin etapele finale ale dezvoltării sale. Punctul principal al diferenței dintre samaritanism și iudaism îl constituie autenticitatea marelui arhiereu; deși, în concepția samaritenilor și a evreilor, genealogia marilor arhierei diferă, ambele susțin că marele lor arhiereu ar fi moștenitorul legitim al preoției lui Aaron. În Cronica Samariteană II se spune că Eli, certându-se cu marele preot Uzzi, a părăsit Sichemul și a inițiat o linie preoțească rivală la
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
perioada în care Vechiul Testament trecea prin etapele finale ale dezvoltării sale. Punctul principal al diferenței dintre samaritanism și iudaism îl constituie autenticitatea marelui arhiereu; deși, în concepția samaritenilor și a evreilor, genealogia marilor arhierei diferă, ambele susțin că marele lor arhiereu ar fi moștenitorul legitim al preoției lui Aaron. În Cronica Samariteană II se spune că Eli, certându-se cu marele preot Uzzi, a părăsit Sichemul și a inițiat o linie preoțească rivală la Șilo, o preoție care nu descinde din
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de altă parte, construirea unui templu pe muntele Garizim nu înseamnă neapărat o îndepărtare religioasă de Ierusalim; să nu uităm că astfel de temple iudaice se mai găseau și în alte locuri: tobiații aveau un templu în Transiordania, iar marele arhiereu Onias al IV-lea, îndepărtat din Ierusalim, și-a construit un templu la Leontopolis (Egipt). Relațiile dintre samariteni și evrei s-au înrăutățit atât de mult încât Ioan Hircan a distrus în anul 128 templul de pe muntele Garizim, iar în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
astfel încât ne-am aștepta ca cel puțin în acest punct, între saduchei și samariteni să existe o anumită înțelegere 2. Însă, întrucât saducheii erau reprezentanții preoției iudaice, este limpede că între cele două grupări existau disensiuni pe marginea legitimității marelui arhiereu din Ierusalim. În această privință, ne putem aștepta la o anumită afinitate între samariteni și esenieni, din moment ce și aceștia din urmă îi socoteau nelegitimi pe preoții de la Ierusalim. Esenienii nu respingeau legitimitatea pretenției sadochite la funcția de mare arhiereu, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
marelui arhiereu din Ierusalim. În această privință, ne putem aștepta la o anumită afinitate între samariteni și esenieni, din moment ce și aceștia din urmă îi socoteau nelegitimi pe preoții de la Ierusalim. Esenienii nu respingeau legitimitatea pretenției sadochite la funcția de mare arhiereu, ci numai pretențiile preoților contemporani de a sluji. Alături de alte comunități iudaice din diaspora, cum ar fi cea de la Elefantine, comunitatea de la Qumran accepta legitimitatea preoției sadochite și recunoștea drept adevărat locul Templului din Ierusalim 3. Mișna și Talmudul conțin
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
texte de origine samariteanătc "7.5. Alte texte de origine samariteană" 7.5.1. Cronica Tolidah 1tc "7.5.1. Cronica Tolidah1" Deși textul Cronicii Tolidah datează din perioada medievală târzie, fiind rodul muncii a mai multe generații de mari arhierei - fiecare mare arhiereu adăugând un pasaj la textul pe care îl primea -, se pare că originile acestei lucrări sunt mult mai îndepărtate. Este foarte probabil că astfel de cronici au jucat un rol important în controversa iudeo-samariteană legată de legitimitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
samariteanătc "7.5. Alte texte de origine samariteană" 7.5.1. Cronica Tolidah 1tc "7.5.1. Cronica Tolidah1" Deși textul Cronicii Tolidah datează din perioada medievală târzie, fiind rodul muncii a mai multe generații de mari arhierei - fiecare mare arhiereu adăugând un pasaj la textul pe care îl primea -, se pare că originile acestei lucrări sunt mult mai îndepărtate. Este foarte probabil că astfel de cronici au jucat un rol important în controversa iudeo-samariteană legată de legitimitatea marelui arhiereu. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mare arhiereu adăugând un pasaj la textul pe care îl primea -, se pare că originile acestei lucrări sunt mult mai îndepărtate. Este foarte probabil că astfel de cronici au jucat un rol important în controversa iudeo-samariteană legată de legitimitatea marelui arhiereu. Deși această Cronică nu prezintă o deosebită valoare textuală în sine, întrucât nu se cunoaște vreun original ebraic, nici alt text ebraic cu care să poată fi comparată, totuși, fiind scrisă de către preoți, ajută la înțelegerea modului în care aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de către preoți, ajută la înțelegerea modului în care aceștia au lucrat la transmiterea Pentateuhului. În aceste cronici, istoria nu se împarte în funcție de domniile diferiților regi (așa cum se întâmplă în lucrările istorice ale textului masoretic), ci în funcție de perioadele în care marii arhierei se aflau la putere. Din studierea acestor cronici putem dobândi atât o mai bună cunoaștere a tradițiilor redacționale specifice preoților samariteni, cât și o mai bună înțelegere a modului în care s-a dezvoltat tradiția reflectată de textul masoretic 2
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
-și sub or doneze tribunalul ecleziastic. Mitropolitul Neofit (1739-1753), de exemplu, nu alcătuiește astfel de rapoarte către domn. Actele sunt emise în numele său și îi poartă semnătura, înche indu se astfel: „Și așa am judecat și am hotărât cu frații arhierei întărind cartea aceasta cu iscălitura Smereniei Noastre.“ Nici mitropolitul Grigore (1760-1787), în prima parte a păstoririi sale, nu alcătuiește anaforale către domn. Hotărârea este luată de el și de arhierei sau clericii Mitropoliei. Această practică are loc odată cu domnia lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
astfel: „Și așa am judecat și am hotărât cu frații arhierei întărind cartea aceasta cu iscălitura Smereniei Noastre.“ Nici mitropolitul Grigore (1760-1787), în prima parte a păstoririi sale, nu alcătuiește anaforale către domn. Hotărârea este luată de el și de arhierei sau clericii Mitropoliei. Această practică are loc odată cu domnia lui Alexandru Ipsilanti și ar trebui legată de întreaga activitate legislativă a acestui domn. După el, practica s-a păstrat, unii domni au întărit cu pecetea lor anaforaua trimisă de mitropolit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un in trus de origine străină. La 1776, Ale xan dru vodă Ipsilanti îl des parte pe logofătul Ni co lae Cantacuzino de cea de-a doua soție sub pretextul că nu are carte de despărțire de prima soție, de la arhiereu. Adevăratul motiv este altul, după cum mărturisește cronicarul, domnul dorea să-l însoare pe sus-numitul boier cu o rudă a sa, ceea ce a și făcut. căsătoria unui boier devine uneori o aface re importantă pentru domn care are in te re
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]