21,099 matches
-
Morari, reporter de forță la Radio Târgu-Mureș, s-a prezentat la ediția jubiliară a „Punților de lumină” și ca scriitor și poet, recitând din versurile sale, care au început să fie selectate în volume, începând din 1999, când apărea Sub aripa Păsării Albastre. Valentin Marica prezintă noua sa carte de publicistică, intitulată sugestiv Iarba Golgotei, în care valorifică 40 de ani ai arhivei Radioului din Tg.-Mureș, un imens corpus amenințat de uitare. Trăim într-o epocă în care genurile publicisticii
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
și judecăți de valoare în graiul specific lirosofiei și erosofiei sale (a Marianei Didu). Jumătatea a doua a volumului ,,Poemele ființei’’ este constituită, în cvasitotalitatea sa, din creații poetice provocate de scrierile lui Constantin Noica. Ultimele 10-11 poeme ies de sub aripa atât de originalului sistem de filosofie a limbajului gândit de Noica, rotunjind - prin trimiteri spre ale zări ale spiritului românesc și universal - un alt univers demn de tot interesul. La pag. 145, reîntâlnim chemarea iubirii ardente din ,,Cântarea cântărilor’’: ,,sânii
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
pag. 145, reîntâlnim chemarea iubirii ardente din ,,Cântarea cântărilor’’: ,,sânii tăi, iubito, gutui amărui,/ îi pun în pictură, îi pun în poveste,/ muzici dragi pe unde/ să nu-i scapi prin frunze/ pitulici cu creste galbene, domnească/ până când a veșniciei aripi dantelate/ vrea să-i întomneze, vrea să-i nemurească’’. Poezia cu titlul ,, Nudul culcat al lui Modigliani’’ (pag. 153) este urmată de ,,Autoportret cu Marc Chagall’’, artistul plastic plecat din spațiul spiritual rusesc, pentru a realiza - printre multe altele - vitralii
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
unic făurar de sine, ca ființă complexă, de mare rafinament și subtilitate adeseori tăcută, această creatoare a peste 90 de roluri, care a susținut peste 330 de spectacole pe toate continentele Terrei, a purtat, nevăzut, săpată pe frunte, ca o aripă de albatros, și reflectată, pe frontispiciul templului care este, cheia de boltă sintetizată de Mihai Eminescu, în însemnarea conform căreia: Când îl citești pe Kant, mintea ți se deschide ca o fereastră prin care pătrunde lumina unui soare nou”. Numai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
anticipată de un prinos de frumusețe, nuanțată de tristețea comemorării unui regretat prieten și desăvârșit model de slujire jurnalisticii - radioreporterul, poetul, scriitorul, fiul credincios al bisericii, „bucovineanul curat” Mircea Motrici. El este omul identificat cu profesia dragă, de la care preluăm aripile pentru libertatea zborului, învățând fericirea de a viețui cu rost. Deschizând ușile Palatului cu prieteni... Caut să deschid ușile Palatului cu prieteni Pentru a face lumea mai bună Îmblânzind răul ce călătorește Nestingherit printre noi. (Mircea Motrici) Ideea de a
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
întreg neamul care are o Țară, indiferent de locul unde i-a fost sortit să trăiască. Este citadela pe care o numim cu dragoste și mândrie România, căci „Eminescu-i România,/ Tăinuită în cuvânt”, după cum scria Adrian Păunescu, versurile prinzând aripi de cântec răscolitor. Pretutindeni unde există viță românească, în ziua de miercuri, la 15 ianuarie, s-a vorbit, s-a cântat, s-a recitat din și despre Eminescu. S-a visat și s-a zburat cu Eminescu, căci la El
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
desăvârșindu-i cultura milenară, sentimentele creștine și umanismul care a caracterizat-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos. LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
preoții noștri - „doctori ai sufletului românesc” - au restaurat vechile biserici, au zidit altele, au restaurat suflete zdrobite, au construit și așezăminte sociale... Ca să nu spunem că la Galați, de exemplu, de peste zece ani funcționează chiar o policlinică fără plată sub aripa Bisericii, și, de doi ani, un centru de tratament (gratuit, pentru creștinii din Brăila) la Lacu Sărat, aflat în grija Sfântului Pantelimon. Și toate acestea și multe altele au fost ridicate din bănuții aceia despre care spun unii domni - străini
Biserica – între Evanghelie şi secularizare [Corola-blog/BlogPost/93756_a_95048]
-
anul 1970, după ce a absolvit arhitectura la Universitatea București. Hangan locuiește în Montreal împreuna cu soția sa, și ea arhitect. Este cunoscut ca omul care a schimbat fața Montrealului. Printre cele mai reprezentative lucrări ale lui Dan Hanganu se numără aripa nouă a Muzeului Pointe-à-Callière, HEC Montreal sau Théatre du Nouveau Monde. Hanganu deține o listă impresionantă de aproximativ 50 de premii, printre care RAIC Gold Medal - cea mai înaltă distincție pentru activitatea arhitecturală acordată în Canada. În 2005 a fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93762_a_95054]
-
drumul n-ar exista și dacă n-aș mai fi. Atât de-aproape ești că simt parfumul gândului tău ce astăzi ar jertfi orice surâs ca să-mblânzească clipa acestui val, ce ne-a găsit citind o mare printre rânduri, sub aripa unui destin potrivnic dar cu jind de a ne ști lumina pe-ndelete. Mai lasă-mă un timp și nu privi cum îmi așază noaptea stele-n plete pân-am să-nvăț și eu a potrivi în pagini albe primele poeme
MAI LASĂ-MI TIMP de AURA POPA în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377109_a_378438]
-
adoarme insomnia ce lume! între noi și al lunii aprig vârcolac soarele pictează portrete lucrate în ulei sau în lac caii își ling coama pe dunga unei nopți / meteoriți ai unui cer saltimbanc/ îți simt duioșiile cu ochi de pictor aripa cuvintelor șchiopătează în singurătate îngerul îmi dăruiește pensula lui Adam hai la masa cuvintelor să mă taci într-o carte ce culori doamne ce culori pe o pânză cât cerul nu-mi însera sufletul prea efemerul Referință Bibliografică: Suflet (de
SUFLET (DE)COLORAT de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377089_a_378418]
-
cu lacrimi de strigare adapă-te din seva cea din sine tare să sapi apoi adânc cu mâinile iubirii va răsări târziu o ramură de laur înveșmântată-n haina nemuririi când Fiul Sfânt îți va dărui fi.irii coperământ de aripi Îngerul de Aur să zbori peste copaci și codrii verzi de stele și să renaști în ceasul de pe urmă înduioșat de iarba vieții și-a splendorii turmă Ai să-ți găsești menirea Vieții taine grele. Foto tehnica - Art Colaj Media-
POEM HIERATIC XXI AMPRENTA VEŞNICIEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377122_a_378451]
-
inima să bată Și-o să presar griul cenușii Și-acolo, o s-o las uitată. Și de se zbate în negura durerii, Sunt bine, nu vreau să-mi amintesc de ea, Voi învăța și gustul dulce al uitării, Iar vântul, cu aripile-i fine, mă v-a mângâia. Voi aștepta apoi la umbra serii, Până se va stinge și ultima mea stea Și obosită, de fața hâdă a durerii, Mă voi retrage în singurătatea mea. Și cine pragul casei îl va trece
RĂDĂCINI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377080_a_378409]
-
I-am răzuit de-ntreaga igrasie ce își făcuse cuiburi pe la colțuri, ca păsările când migrând din ie să-și afle-n zugrăveală avanposturi. Am zugrăvit pereții la plecare m-am răzuit de învelișuri roase, am desenat un rând de aripi care să-mi caute odihna-n alb de oase. Referință Bibliografică: Alb de oase / Crinu Sorin Leșe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Crinu Sorin Leșe : Toate Drepturile Rezervate
ALB DE OASE de CRINU SORIN LEȘE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377126_a_378455]
-
I-am răzuit de-ntreaga igrasie ce își făcuse cuiburi pe la colțuri, ca păsările când migrând din ie să-și afle-n zugrăveală avanposturi. Am zugrăvit pereții la plecare m-am răzuit de învelișuri roase, am desenat un rând de aripi care să-mi caute odihna-n alb de oase. Citește mai mult Am zugrăvit pereții a predarecu alb nestins de tencuiala tristă,am primenit în suflet înc-o darecum buna strângea banii în batistă.I-am răzuit cu-n șpaclu prea
CRINU SORIN LEȘE [Corola-blog/BlogPost/377151_a_378480]
-
un ascuțiș de coasă.I-am răzuit de-ntreaga igrasiece își făcuse cuiburi pe la colțuri,ca păsările când migrând din iesă-și afle-n zugrăveală avanposturi.Am zugrăvit pereții la plecarem-am răzuit de învelișuri roase,am desenat un rând de aripi caresă-mi caute odihna-n alb de oase....
CRINU SORIN LEȘE [Corola-blog/BlogPost/377151_a_378480]
-
lacrima-i de neînvins bărbat, Femeie, blajina ți-e suflarea, Cănd ochii, cu izvoare, stau la sfat... A SCRIE A scrie poți orice, dar cum Să te oprești acolo, unde doare, Si sa pătrunzi misterul din surghiun, Să-i dai aripi, sus, să zboare. A scrie poți orice, dar cum În suflet să-ți sădești lumină, Din alte mult dorite suflete, S-alungi tristețea, cu un vers ce-alină? A scrie poți orice, dar cât Putea-vei răsfoi destine? Când doare
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
de... dragoste. Înainte de toate și de orice, cartea reinventează o tulburătoare parabolă despre căutarea adevărului, a valorilor morale individuale, dar și colective, în spațiul concentraționar al alienării intelectualului român „de tip nou”. O carte despre idealuri, viață și moarte, despre aripi frânte și speranță. Lectura ei m-a trimis cu gândul la „Doctor Jivago” al lui Pasternak, deși, ca substanță epică, n-are nicio legătură. Sau poate că are. Există, de fapt, în carte, și un episod legat de Nobelul refuzat
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
sudul țării nu băteau clopotele. Nici chiar la morți. Era interzis. Comitetul Central dăduse ordin Patriarhiei. În Ardeal intervenea Biserica Catolică, având legături strânse cu țările europene - gândeam stând pe bancă și ascultând, înfiorat, dangănul clopotelor. Parcă cobora Dumnezeu pe aripile sunetelor. (...) Grăbit, am intrat în librăria de pe colț și am cumpărat un caiet de 400 de file, cu coperți albastre. Pe acesta îmi voi scrie memoriile. După câte știu, ele se scriu la o vârstă înaintată. Dar în condițiile mele
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ARIPI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o candelă aprinsă Văd un înger cu credință Cum se roagă în văpaie, Iadul cade și se-ndoaie. Și striviți de mâna ploii Sunt
ARIPI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377166_a_378495]
-
Ceasul zilei numărat, Nu e om fără păcat! Dar cu flacăra credinței Primim crucea biruinței, Prin izvoarele de lacrimi Ne spălam mereu de patimi. Drumu-i greu și noduros, Dar e cerul luminos, Când treci valea cea de plângeri Îți cresc aripi ca de îngeri... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Aripi / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ARIPI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377166_a_378495]
-
credinței Primim crucea biruinței, Prin izvoarele de lacrimi Ne spălam mereu de patimi. Drumu-i greu și noduros, Dar e cerul luminos, Când treci valea cea de plângeri Îți cresc aripi ca de îngeri... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Aripi / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ARIPI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377166_a_378495]
-
viață și-n murmur de inimi, cu dor, curg clipele-fir dintr-un caier. Cât încă trăim și iubim, ne răspândim cuvintele-fluturi în universul divin al iubirii și-n vene trăirile dulci ni se scurg, amestecate simțiri în tumulturi. Beții de aripi lungi, ne cuprind, trupuri și gânduri să ne poarte în resemnări de-o clipă ori porniri fierbinți, amețitoare dansuri, trăind minunea vieții, până-n moarte! Dar câtă tristețe! Să schimbi iubirea pe ură în încleștări și patimi, în văpăi, ce se
SENSUL VIEŢII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377192_a_378521]
-
fier Și plin de porumbei fâlfâitori, În timp ce un bătrân boier, Cu barbă albă, gros și cam pitic, Ieșea din casa-i mare cât un palat, Scoțând nori de fum din pipă, Îmbrăcat într-un halat Cu mânecă largă cât o aripă, Și zvârlea spre albii porumbei Boabe aurii de mei... (Dumnezeul copilăresc) Voiculescu explorează ca și Blaga, Pillat sau Maniu virtuțile artei naive: apostolii îi aduc lui Isus mielul cumpărat pentru Cina cea de taină, apoi într-un tablou giot-esc cade
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]