9,452 matches
-
subcapitole: „Pe malul Vistulei”, „La masa tratativelor”, „Un balon de oxigen”, „Operațiunea Dunărea și reacția României”. În capitolul „August” autorul consideră că trupele Tratatului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia și datorită poziției strategice a acesteia, unde se urmărea plasarea de armament nuclear. Rămîne un subiect al speculațiilor cît de mult a cîntărit acest argument În favoarea invaziei. Răspunsul ni-l poate oferi numai studiul arhivelor sovietice. Acestea ne pot edifica de ce România, cu o poziție geostrategică mai modestă și unde nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de durată Îl constituie planificarea rațională a materiilor prime și a transporturilor. În cursul procesului de inventare progresivă a economiei planificate, căci despre așa ceva era vorba, Germania a avut realizări - În materie de producție industrială, de aprovizionare cu muniții și armament, de control al transportului, traficului și prețurilor și de distribuire raționalizată a produselor pentru populația civilă - la care până atunci nici nu se visase. Scala la care se aplicau planificarea și coordonarea făcea necesară o mobilizare fără precedent a recruților
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Al Doilea R)zboi Mondial a fost cauzat de eșecul unora dintre state de a remedia un dezechilibru de putere, combinându-se pentru a se opune unei alianțe existente. ÎI Națiunile își modific) formă și finalitatea; sunt realizate progrese tehnologice; armamentul este radical modificat; se fac și se desfac alianțe. Acestea sunt schimb)ri în interiorul sistemelor, acest gen de schimb)ri ajutându-ne s) explic)m variațiile rezultatele internațional-politice. În capitolul 3, am aflat c) care aspir) la titlul de teoreticienii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ap)rare împotriva rachetelor balistice, deoarece promit a fi eficiente împotriva rachetelor lansate în num)r mic, sunt utile împotriva forțelor nucleare ale terților. Datorit) vastei lor superiorit)ți, Statele Unite și Uniunea Sovietic) au fost totuși capabile s)-si limiteze armamentul lor defensiv. În m)sura în care Statele Unite și Uniunea Sovietic) trebuie s)-și fac) griji cu privire la forța militar) a altora, capacitatea lor de a ajunge la înțelegeri bilaterale se micșoreaz). Pan) acum, acele îngrijor)ri au fost de mic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o condiție care ar putea s) existe și în absență lor: chiar și în lipsa tehnologiei nucleare, Statele Unite și Uniunea Sovietic) și-ar fi dezvoltat arme de o imens) fort) distructiv). Ele se evidențiaz) în raport cu altele nu prin intermediul anumitor sisteme de armament, ci prin capacitatea lor de a exploata tehnologia militar) la o scal) larg), și din perspectiva unor noi orizonturi științifice. Chiar dac) atomul nu ar fi fost niciodat) dezintegrat, fiecare dintre ele le-ar fi dep)sit de departe pe
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
le-ar fi dep)sit de departe pe celelalte în privința forței militare, și fiecare tot ar fi r)mas cea mai mare amenințare și o surs) de potențial pericol pentru cealalt). Pentru c) presupune costuri de cercetare atât de mari, armamentul modern a ridicat ștacheta pe care statele trebuie s-o dep)șeasc), pentru a deveni membri ai clubului superputerilor. Incapabile s) se apropie în nici un fel, în privința cheltuielilor alocate cercet)rii, dezvolt)rii și producției, de nivelul american sau rusesc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
american sau rusesc, puterile mijlocii care încearc) s) între în competiție se afl) în mod constant în situația de a r)mane în urm). Ele se g)sesc în situația obișnuit) a puterilor de rangul al doilea, de a imita armamentul mai avansat al compețitorilor lor mai bogați, ins) problemele lor sunt acum mult mai mari. Viteza competiției s-a intensificat de-acum. Dac) armamentul se modific) într-o mic) m)sur) și cu o vitez) redus), ț)rile mai mici
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Ele se g)sesc în situația obișnuit) a puterilor de rangul al doilea, de a imita armamentul mai avansat al compețitorilor lor mai bogați, ins) problemele lor sunt acum mult mai mari. Viteza competiției s-a intensificat de-acum. Dac) armamentul se modific) într-o mic) m)sur) și cu o vitez) redus), ț)rile mai mici pot speră ca, de-a lungul timpului, s) acumuleze arme care s) nu devin) dep)site. Construindu-și o fort) nuclear), Marea Britanie a devenit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cea proprie. Nu ar putea unele dintre statele de mijloc s) fac) împreun) ceea ce ar fi incapabile de unele singure? Din dou) motive decisive, r)spunsul este negativ. Forțele nucleare nu se preteaz) la însum)ri. Tehnologia sistemului nuclear de armament, cea a vehiculelor purt)toare, a dispozitivelor de detecție și supraveghere, a sistemelor de comand) și control, conteaz) mai mult decat m)rimea forțelor. Combinarea forțelor naționale separate nu este de prea mare ajutor. Pentru a atinge înalte niveluri tehnologice
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a lumii. Limit)rile la nivel de tehnologie și scal) acționeaz) în mod decisiv împotriva concur)rii marilor puteri de c)tre statele mici, sub aspect nuclear. Aceleași limit)ri le plaseaz) pe ultimele mai în urm) că niciodat), în ceea ce privește armamentul convențional. Într-o m)sur) crescând), armamentul convențional a devenit neconvențional. Sistemele de armament de înalt) tehnologie pot ajunge s) domine câmpul de lupt). Un ofițer american descrie un avion de escort), în curs de dezvoltare și destinat misiunilor de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tehnologie și scal) acționeaz) în mod decisiv împotriva concur)rii marilor puteri de c)tre statele mici, sub aspect nuclear. Aceleași limit)ri le plaseaz) pe ultimele mai în urm) că niciodat), în ceea ce privește armamentul convențional. Într-o m)sur) crescând), armamentul convențional a devenit neconvențional. Sistemele de armament de înalt) tehnologie pot ajunge s) domine câmpul de lupt). Un ofițer american descrie un avion de escort), în curs de dezvoltare și destinat misiunilor de lupte tactic), si care ,,va arunca o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
împotriva concur)rii marilor puteri de c)tre statele mici, sub aspect nuclear. Aceleași limit)ri le plaseaz) pe ultimele mai în urm) că niciodat), în ceea ce privește armamentul convențional. Într-o m)sur) crescând), armamentul convențional a devenit neconvențional. Sistemele de armament de înalt) tehnologie pot ajunge s) domine câmpul de lupt). Un ofițer american descrie un avion de escort), în curs de dezvoltare și destinat misiunilor de lupte tactic), si care ,,va arunca o prelat) electronic) asupra mijloacelor lor de ap
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în cazul tuturor conflictelor viitoare” (Middleton, 13 septembrie, 1976, p. 7). Deși cerință poate fi una absolut), ea r)mane o condiție pe care doar Statele Unite și - ajungându-le din urm) - Uniunea Sovietic), vor fi capabile s-o îndeplineasc). De la armament individual la tancuri, de la avioane la rachete, armele au devenit mai scumpe. Cump)rărea lor în cantit)ți și sortimente suficiente pentru efectivele militare, ar însemna dep)șirea capabilit)ții economice a majorit)ții statelor. Aproximativ din 1900 încoace, doar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
securit)ții, statele se simt mai puțin sigure, cump)rând mai multe arme, deoarece mijloacele care servesc oricui în vederea securit)ții reprezint) o amenințare pentru altul care, la rândul s)u, reacționeaz) înarmându-se (1950, p. 157). Oricare ar fi armamentul, si oricât de multe state ar fi în sistem, statele trebuie s) tr)iasc) cu propria lor dilem) a securit)ții, care este generat) nu de dorințele lor, ci de situațiile lor. O dilem) nu poate fi rezolvat); ei i
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s)-si mențin) pozițiile. Ocazional, ele coopereaz) în vederea acestei situații, așa cum au stat lucrurile în cazul Tratatului Privind Neproliferarea. Unul din obiectivele lui a fost exprimat de William C. Foster, în perioada în care era director al Agenției privind Controlul Armamentului și Dezarmare: ,,Atunci când lu)m în calcul costul care ne revine, în încercarea stop)rii r)spândirii armelor nucleare, nu ar trebui s) pierdem din vedere faptul c) larg r)spândita proliferare nuclear) ar putea s) însemne o erodare substanțial
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sur) inovația teoretic) și rigoarea. Prin urmare, nu am comentat asupra acestui punct, ins) ar trebui s) menționez c) el își modific) multe din concluziile sale anterioare. Replică evident), ins) inutil), ar fi aceea prin care s-ar afirmă c) armamentul nuclear e cel care face ca o lume bipolar) s) fie moderat), iar Hoffmann a afirmat uneori acest lucru. Ins) r)spunsul doar evit) problemă, sau doar arăt) c) o abordare teoretic) a fost abandonat), întrucat cineva ar vrea automat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
moderat), iar Hoffmann a afirmat uneori acest lucru. Ins) r)spunsul doar evit) problemă, sau doar arăt) c) o abordare teoretic) a fost abandonat), întrucat cineva ar vrea automat s) afle ce diferențe anume se așteapt) s) apar) în privința efectelor armamentului nuclear, pe m)sur) ce sistemul variaz) (vezi mai jos, capitolul 8). ,,Astfel, nu este imposibil”, așa cum se spune într-o formulare reprezentativ) pentru operele lui Rousseau, ,,ca o Republic), deși în interior bine guvernat), s) trebuiasc) s) între într-
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Editura Facla, 1979, p. 59. • V. Cristian, Diplomația în slujba îndeplinirii idealului național, în Gh. Platon, V. Russu, Gh. Iacob, V. Cristian, Ion Agrigoroaiei (ed.), Cum s-a înfăptuit România modernă, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza“, 1993, p. 249. armament, în primăvara lui 188014, avem câteva indicii asupra intențiilor pe care Austro-Ungaria le avea în privința raporturilor sale cu vecinul de la Răsărit. Perioada pe care a parcurs-o România între anii 1877-1881 a fost una deosebit de dificilă. Concluzia pe care a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
toate acestea, nu insistențele celor două cabinete politice au fost determinante în amânarea loviturii de stat, ci atitudinea față de România a puterilor vecine, Austria, Rusia și Imperiul otoman. Acestea din urmă, exagerând proiectele domnitorului Cuza privitoare la sporirea armatei și armamentului, proiecte ce se întemeiau pe principiul că orice român valid putea fi chemat sub arme, au ajuns la concluzia că ar fi utilă o intervenție otomană în România, sau, eventual, a unei triple ocupații, motiv pentru care trupele celor trei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la Trianon. În ciuda acestui lucru, alianța cu România s-a menținut. În același timp, Polonia a dus o politică amicală față de Ungaria în perioada interbelică, datorită, nu în ultimul rând, faptului că Ungaria a permis tranzitul pe teritoriul său a armamentului pentru Polonia, în timpul conflictului acesteia cu sovieticii din 1920. Vezi Pologne 1919-1939, I, Vie politique et sociale, Neuchâtel, Éditions de la Baconnière, 1946, p. 128. Vezi și Lucian Leuștean, România și Ungaria în cadrul „Noii Europe“ [1920-1923], Iași, Polirom, 2003, p. 35-36
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
britanic, despre unele informații „secrete și de altă natură“ ale guvernului de la București, conform cărora Germania plănuia, în următoarele luni, dezintegrarea României și transformarea ei într-un protectorat, la fel ca în cazul Cehoslovaciei. În plus, deoarece comenzile românești de armament în Cehoslovacia nu mai puteau fi onorate, România dorea să afle dacă putea obține din partea Marii Britanii un împrumut de 10 milioane de lire sterline pentru achiziționarea de material de război de proveniență britanică 39. Diplomatul britanic a promis că îl
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al său fiind Egiptul, după decizia acestui stat de a rupe relațiile militare pe care le avea cu Uniunea Sovietică, la mijlocul anilor ’70. Astfel, România furniza piese de schimb pentru tancurile și artileria egipteană, produse de ruși, dar vânzări de armament s-au mai făcut și către Irak, în timpul războiului cu Iranul. Această strategie a făcut din România a doua mare exportatoare de arme din Pactul de la Varșovia după Uniunea Sovietică. Într-un articol publicat în Washington Post, la 6 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu care a discutat despre posibilitățile de refugiu în munți. De asemenea, Jijie a dat instrucțiuni lui Măzăreanu să recruteze legionari pentru a constitui un grup înarmat în munți. Dispozițiile erau concrete atât în privința verificării legionarilor înrolați, cât și asupra armamentului și a felului în care să călătorească spre destinație 9. Spre sfârșitul anului 1948 începutul anului 1949 avea să se nască și ideea organizării unui grup de legionari refugiați în munți, ca urmare a discuțiilor dintre Gheorghe Pele, Mișu Ocneriu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rapoarte printr-un lider ales dintre șefii de județe. S-a mai decis să se întrețină legătura între grupurile de la Arnota și Argeș prin intermediul lui Ghiță Pele și Dumitru Apostol. De asemenea, s-a mai discutat și pe marginea situației armamentului și a posibilităților de refugiu ale altor legionari urmăriți. Ghiță Pele l-a numit conducător al județului Vâlcea pe Mișu Ocneriu. Pele a făcut și o vizită la Arnota, urmărind să strângă legăturile și să-i reorganizeze pe legionarii din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Gheorghe Stănescu, din Râmnicu Vâlcea, în Aristide Ionescu, op. cit., p. 209-210. Vezi și Eugen Șahan, op. cit., p. 238. studiat regulamentul operativ. Viața în munte nu era ușoară, fiind marcată de lipsuri și privațiuni, dublate de o tensiune permanentă. Alimentele, armamentul și munițiile erau în cantități insuficiente. Dat fiind că localitățile din vecinătate, de unde ar fi urmat să se facă aprovizionarea, erau supravegheate de securiști (care aveau și o rețea informativă la dispoziție), legăturile se stabileau cu prudență 24. Modelul de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]