KorAP: Find »[drukola/base=articulare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...97 >

2,401 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

prin palpare prelaringotraheal de către persoanele cu deficit de auz. Poziția sistemului articulator pentru emiterea consoanei g este aceeași ca pentru c. Mandibula are o poziție coborâtă, iar limbă ocupă o poziție retrasă închizând prin rădăcina ei a treia barieră de articulare. Poziția limbii este vizibilă prin deschiderea largă a maxilarului, continența ocluziei poate fi evidențiată prin retenția în cavitatea bucală a 30 ml de apă din partea logopedului, iar subiectul reproduce această poziție prin imitație în oglindă. Articularea consoanei g se realizează

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a treia barieră de articulare. Poziția limbii este vizibilă prin deschiderea largă a maxilarului, continența ocluziei poate fi evidențiată prin retenția în cavitatea bucală a 30 ml de apă din partea logopedului, iar subiectul reproduce această poziție prin imitație în oglindă. Articularea consoanei g se realizează dificil la fel ca și consoana omonimă c, dar dificultarea în plus este legată de producerea și sincronizarea vibrațiilor laringiene cu explozia articulatorie. Sunetul g are o frecvență în limbă relativ scăzută î0,89%), ce îl

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
urmat doar de fonemele: ge, gi, ghe, ghi, h, a căror frecvențe se încadrează între 0,88—0,18%. Din aceste motive sunetul g se predă printre ultimele sunete, după deprinderea și consolidarea sunetului c. Dacă s-a deprins corect articularea sunetului c, se poate obține articularea sunetului g prin asocierea vibrațiilor laringiene. Obținerea vibrațiilor laringiene este favorizată de pronunția silabei ga. Vocala a are aceeași deschidere a mandibulei în articulare și permite prin transfer interfonemic obținerea vibrațiilor laringiene, încât alegerea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ghe, ghi, h, a căror frecvențe se încadrează între 0,88—0,18%. Din aceste motive sunetul g se predă printre ultimele sunete, după deprinderea și consolidarea sunetului c. Dacă s-a deprins corect articularea sunetului c, se poate obține articularea sunetului g prin asocierea vibrațiilor laringiene. Obținerea vibrațiilor laringiene este favorizată de pronunția silabei ga. Vocala a are aceeași deschidere a mandibulei în articulare și permite prin transfer interfonemic obținerea vibrațiilor laringiene, încât alegerea tehnicii de articulare directă a fonemului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
deprinderea și consolidarea sunetului c. Dacă s-a deprins corect articularea sunetului c, se poate obține articularea sunetului g prin asocierea vibrațiilor laringiene. Obținerea vibrațiilor laringiene este favorizată de pronunția silabei ga. Vocala a are aceeași deschidere a mandibulei în articulare și permite prin transfer interfonemic obținerea vibrațiilor laringiene, încât alegerea tehnicii de articulare directă a fonemului indică folosirea unor cuvinte care să conțină silabă ga: gamă, gală, gât, găleată, gogoașă. Fonemul g odată articulat impune verificarea gradului de sonorizare din partea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
se poate obține articularea sunetului g prin asocierea vibrațiilor laringiene. Obținerea vibrațiilor laringiene este favorizată de pronunția silabei ga. Vocala a are aceeași deschidere a mandibulei în articulare și permite prin transfer interfonemic obținerea vibrațiilor laringiene, încât alegerea tehnicii de articulare directă a fonemului indică folosirea unor cuvinte care să conțină silabă ga: gamă, gală, gât, găleată, gogoașă. Fonemul g odată articulat impune verificarea gradului de sonorizare din partea recuperaționistului, dar mai ales din partea logopatului. Pentru aceasta logopatul va palpa în timpul articulării

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
articulare directă a fonemului indică folosirea unor cuvinte care să conțină silabă ga: gamă, gală, gât, găleată, gogoașă. Fonemul g odată articulat impune verificarea gradului de sonorizare din partea recuperaționistului, dar mai ales din partea logopatului. Pentru aceasta logopatul va palpa în timpul articulării vibrațile laringiene atât la logoped cât și pe ale sale. Alegerea acestor cuvinte are avantajul existenței cuvintelor corespondente care conțin fonemul c: gală - cală, gamă - camă, gât - cât, gogoașă - cocoașă. Prin exerciții consecvente, supraveheate de logoped, subiectul va deprinde vibrațiile

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
logoped, subiectul va deprinde vibrațiile laringiene și va fi încurajat să le întrebuințeze când a reușit să le obțină. În caz de nereușită a metodei precedente se poate recurge la o altă metodă ce utilizează mutarea mecanică a barierei de articulare cu ajutorul unei spatule sau lingure din lemn. Subiectul este pus să articuleze silaba da în mod repetitiv: da-da-da. În acest timp strecurăm pe sub arcada dentară superioară o spatulă, coborâm vârful limbii și îi împingem rădăcina spre faringe, fără să provocăm

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
din lemn. Subiectul este pus să articuleze silaba da în mod repetitiv: da-da-da. În acest timp strecurăm pe sub arcada dentară superioară o spatulă, coborâm vârful limbii și îi împingem rădăcina spre faringe, fără să provocăm reflexul de vomă și încurajând articularea repetitivă a silabei. Silaba da se va transforma progresiv în silaba ga, care va fi exersată imitând „gâgâitul gâștei' sau introducând-o în cuvintele indicate. În acest mod vom putea obține emiterea sunetului g. Când fonemul este rostit corect izolat

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sistematică în fiecare oră ce urmează lecției destinate achiziției, dar mai ales trebuie sesizat cu promptitudine pronunția defectuoasă. Se recomandă ca o perioadă subiectul să întrebuințeze palparea vibrațiilor pentru a avea un feedback proprioceptiv bun în antrenamentul sonorizării. Deformările de articulare ale fonemului g În majoritatea cazurilor, sunetul g se deformează, dacă nu se insistă să fie menținut și corectat, ori de câte ori logopatul îl pronunță greșit. - Desonorizarea fonemului g este cea mai frecventă deformare articulatorie și se datorează pierderii vibrațiilor corzilor vocale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Desonorizarea fonemului g este cea mai frecventă deformare articulatorie și se datorează pierderii vibrațiilor corzilor vocale în timpul pronunției. Tulburarea se corectează apelând la metoda „înapoi la cuvântul priomordial”. Logopatul reia activitatea de pronunție a primului cuvânt în care a reușit articularea corectă a fonemului g. Cuvântul este analizat prin despărțire în silabe și sunete, apoi se face sinteza noului cuvânt folosind fonemul g corect pronunțat. Logopatul va pronunța permanent sunetul g „etalon”, la care logopedul i-a confirmat și i-a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
b, d, pronunțând repetitiv și rapid grupurile: bc-bc-bc , vc-vc-vc sau dc-dc-dc, până se obține un profil acustic asemănător sunetului g. (22, 184, 228) - Deformarea fonemului g în sunetul h este cauzată de pierderea ocluziei la nivelul barierei a treia de articulare sau înlocuirea ei cu o vibrație a vălului palatin. Se presează cu o spatulă limba și se insistă pentru obținerea vibrațiilor prin corzile vocale. Demutizarea consoanei H - Corecția fricativei H Fonemul h este o consoană fricativă surdă, la articularea căreia

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de articulare sau înlocuirea ei cu o vibrație a vălului palatin. Se presează cu o spatulă limba și se insistă pentru obținerea vibrațiilor prin corzile vocale. Demutizarea consoanei H - Corecția fricativei H Fonemul h este o consoană fricativă surdă, la articularea căreia constricția se realizează la nivel laringeal și velar. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului h Gura are o poziție cu buzele relaxate, întredeschisă prin coborârea maxilarului, chiar mai pronunțat decât în cea necesară articulării lui c sau g. Limba

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
o consoană fricativă surdă, la articularea căreia constricția se realizează la nivel laringeal și velar. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului h Gura are o poziție cu buzele relaxate, întredeschisă prin coborârea maxilarului, chiar mai pronunțat decât în cea necesară articulării lui c sau g. Limba ia o poziție retrasă și încordată, ce îngustează canalul vorbitor format pe o zonă largă cu palatul posterior și vălul palatin, ceea ce îi conferă o poziție ridicată și stabilă pentru ieșirea aerului. Curentul de aer

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
bucal. Mișcarea se percepe sub planșeul bucal și nu trebuie să determine mișcarea mandibulei. Antrenamentul auzului fonematic, labiolecturii și simțului tactil - Exerciții de discriminare acustică a sunetele omonime articulator: c, g, h precum și diferențierea acestora față de sunetele din zonele de articulare I și II: c, g față de t, d - pe de o parte, și față de p, b - pe de altă parte; - Evidențierea suflului de aer în articularea fonemelor c, g, h, capabil să împrăștie niște confeti de hârtie așezate pe palmă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sunetele omonime articulator: c, g, h precum și diferențierea acestora față de sunetele din zonele de articulare I și II: c, g față de t, d - pe de o parte, și față de p, b - pe de altă parte; - Evidențierea suflului de aer în articularea fonemelor c, g, h, capabil să împrăștie niște confeti de hârtie așezate pe palmă, în fața gurii; - Exerciții de labiolectură cu palparea fluxului de aer și zonei pretraheale sau submandibulare pentru discriminarea sunetelor la nivelul barierei a treia de articulare. Exercițiile

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în articularea fonemelor c, g, h, capabil să împrăștie niște confeti de hârtie așezate pe palmă, în fața gurii; - Exerciții de labiolectură cu palparea fluxului de aer și zonei pretraheale sau submandibulare pentru discriminarea sunetelor la nivelul barierei a treia de articulare. Exercițiile de labiolectură se execută lent și cu gura larg deschisă. - Exerciții de analiză și sinteză fonetică până la sunet, în cazul lui c și h, și până la silabă, în cazul lui g, și integrarea acestor sunete în cuvinte. Exerciții speciale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
la 8 15 mm la preșcolari, sau 15—30 mm la școlari mari, sau chiar cu indexul învelit într-un manșon din cauciuc, cerându-se logopatului să pronunțe repetitiv t, d până ce mutarea barierei va transforma pronunția în c, g. - Articularea fonemelor c și g mai poate fi obținută prin plasarea unei bomboane mai late pe vârful limbii în timp ce articulează t și d. - Incontinența ocluziei necesare pronunției lui c și g poate fi ajutată și prin ridicarea planșeului muscular submandibular cu ajutorul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de apă ce va forța retragerea limbii și realizarea ocluziei palato-velare. - Se exersează poziția constrictivă necesară emiterii consoanei h prin efectuarea unor mișcări de barbotaj tip gargară cu o cantitate adaptată de apă. Demutizarea celei de a treia bariere de articulare întâmpină anumite dificultăți datorită vizibilității reduse a elementelor sistemului articulator care participă la formarea ei. Cu siguranță că demutizarea trebuie urmărită a se realiza pe parcursul a mai multor ședințe, iar consolidarea fonemelor: c, g, h să se facă în cadrul exercițiilor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pentru a se asigura inteligibilitatea exprimării viitoare. (22, 184, 228) II.5.6. Protocoale tehnice în recuperarea dislaliei și demutizării vocalelor Demutizarea vocalei A Fonemul a este o vocală deschisă după gradul de deschidere a maxilarelor, medială după locul de articulare și nerotunjită prin neparticiparea buzelor. Poziția sistemului articulator Mandibula ocupă cea mai coborâtă poziție din întreg grupul de vocale, la o distanță ce trebuie să depășească 15 - 20 mm între arcade, cu menținerea orificiului bucal deschis. Buzele nu participă la

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și nerotunjită prin neparticiparea buzelor. Poziția sistemului articulator Mandibula ocupă cea mai coborâtă poziție din întreg grupul de vocale, la o distanță ce trebuie să depășească 15 - 20 mm între arcade, cu menținerea orificiului bucal deschis. Buzele nu participă la articulare, încât fața nu prezintă nici o expresie, iar gradul de depărtare a comisurilor nu influențează pronunția. Limba are o postură relaxată pe planșeul bucal, orice ridicare a limbii infuențează profilul acustic al sunetului. Vălul palatin este ridicat obturând naso-faringele. Emiterea fonemului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
poziției sistemului articulator permit obținerea și a celorlalte vocale, care au ca temelie achiziția vocalizării specifice fonemului a. Fonemul a este socotit diapazonul vorbirii întrucât este etalonul utilizat în corecția celorlalte vocale, iar lipsa achiziției sale corecte nu va permite articularea distinctă a acestora. De claritatea și intensitatea emisie vocalelor se asigură inteligibilitatea vorbirii. Deformări de articulare a fonemului a și corecția lor - Deformarea vocalei a spre sunetele ă sau e este cauzată de retragerea limbii, respectiv de deschiderea insuficientă a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fonemului a. Fonemul a este socotit diapazonul vorbirii întrucât este etalonul utilizat în corecția celorlalte vocale, iar lipsa achiziției sale corecte nu va permite articularea distinctă a acestora. De claritatea și intensitatea emisie vocalelor se asigură inteligibilitatea vorbirii. Deformări de articulare a fonemului a și corecția lor - Deformarea vocalei a spre sunetele ă sau e este cauzată de retragerea limbii, respectiv de deschiderea insuficientă a mandibulei. Corectarea acestui defect se face deschizând mai amplu gura subiectului și încurajând relaxarea limbii sau

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Evităm pensarea narinelor întrucât s-a dovedit că manevra mai degrabă întărește defectul decât să îl corecteze. Reamintim că deprinderea pronunției corecte a fonemului a este extrem de importantă întrucât este considerată vocala diapazon al vorbirii, de la care se pleacă în articularea celorlalte vocale. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei O Fonemul o este o vocală mijlocie după gradul de deschidere a maxilarelor, rotunjită prin participarea buzelor și posterioară după locul de plasare a limbii. Poziția sistemului articulator la emiterea vocalei o derivă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
un inspiră profund, cu sistemul articulator poziționat corect. Prin corectarea gradul de deschidere a maxilarelor și prin adaptarea dinamică a prelungirii canalului articulator dată de rotunjirea buzelor se ajunge să se emită un o plin, cu rezonanță puternică și plăcută. Articularea vocalei o poate fi facilitată de pronunția silabei po sau bo. Se exersează sunetul izolat, în silabe diverse, precum și în cuvintele pom, bob, con, foc, toc, loc, somn sau în propoziții ca: Sunt un om. Dorm în cort. Noi stăm

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]