1,947 matches
-
un anume parfum afectiv, alteori simț al formulării memorabile. Autorul nu conchide, ci nuanțează, nu impune apodictic o anumită idee, ci caută să persuadeze cu eleganță, reprimându-și postura autoritară în favoarea unei îndoieli metodice care are darul de a realiza aserțiunile, de a le face mai credibile, de a le conferi un ton autentic. Iată o astfel de definiție relativizantă: "Autobiografia nu e o retragere a autorului în sine, în propriu-i timp, nici o naivitate a demonstrației în cronotopia lui, așa
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
Mircea Mihăieș au o incontestabilă putere de seducție. Aici, rigoarea spiritului critic se împletește cu instinctul ludic, cu un inalterabil spirit de finețe. Analitic de cele mai multe ori, prea puțin discursiv, eseistul își făurește cu migală și pasiune demonstrația, relativizându-și mereu aserțiunile, punându-și sub semnul întrebării ipotezele, revenind, interogându-se iar și iar, reluând căi noi de acces spre intimitatea operei, într-o scriitură febrilă, deloc aridă, dimpotrivă, pasională și fascinantă. Fascinație ce reiese și dintr-o evidentă identificare empatetică a
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
nu știu în ce constă propriu-zis "încadrarea" unei persoane în Legiune, ce condiții formale trebuia să îndeplinească spre a fi primit. De exemplu, Sorin Lavric afirmă în articolul Fețele Martei Petreu, din "Idei în dialog", nr. 4, aprilie 2006, că aserțiunea autoarei cărții Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României" (ed. II-a, 2004) - o carte, adaug eu, foarte interesantă, novatoare - după care "Noica este legionarizat târziu, dar cu acte în regulă în 1938" (p. 297 - subl. mea - P.V.
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
drept, ar da satisfacție celor ce au sacrificat întru aceasta tone de cerneală - pentru bunul motiv că pe traseul spre Rîpă se interpun alte și alte clădiri particulare, mai înalte decît sala. Dar oare tot nu ne dăm seama că aserțiunea testamentară a Poetului este o simplă metaforă și nimic mai mult?! O declarație de atașament "în absolut" față de satul natal și de miraculoasa Rîpă. Și un gînd consolator, în secret... o speranță întru veșnicie... Din cimitirul satului, da, se poate
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
de a-i stimula siguranța și liniștea prin fenomenele optice ale artei plastice, de a-i îndruma simțul estetic, prin frumusețe, către viața interioară. Sufletul în artă se bazează pe simțire. Sufletul în artă se bazează pe rațiune." Toate aceste aserțiuni, făcute cu un amestec de siguranță și de precauție, pregătesc, de fapt, un amplu exercițiu al continuității în opera lui Mattis Teutsch, așa cum și din punct de vedere teoretic se poate observa o continuitate perfectă cu spiritul și, uneori, chiar
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
este spontană; iar cel din Pastramă trufanda este prin excelență burlesc, căutînd să noteze particularitățile de jargon ale eroilor - ceea ce niciodată Mateiu Caragiale n-a făcut". Cîteodată, e drept, rar, se ivește sub pana lui Ovidiu Cotruș și cîte o aserțiune la care n-am putea subscrie fără rezervă. Bunăoară: Deși îl apreciez foarte mult ca poet, nu-l consider, de pildă, un scriitor fundamental pe Bacovia". Vedem aici o prelungire a subestimării lui Bacovia, din epoca interbelică, pe care o
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
față de predecesorii sau contemporanii săi într-ale criticii și istoriei literare. Astfel, cu toate că admite că "meritul lui Călinescu în recuperarea lui Hogaș este fundamental" (p. 32), M. A. Diaconu se arată reținut cu plasarea lui Hogaș lângă Sadoveanu sau cu aserțiunea că scriitorul nemțean ar fi "un Robinson". Opinia lui Topârceanu, care doar incidental era critic, cum că Hogaș ar fi un "talent barbar", este menționată cu condescendența cuvenită, fără a mai fi în mod explicit amendată. În schimb Ov. Papadima
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
planul aprecierii unor relații ale contextului politic și publicistic, ale "strategiilor publice. Astfel ni se înfățișează examinarea imaginii lui Hașdeu, din cuprinsul lucrării lui Z. Ornea dedicate Junimii ( ediția prima, din 1966, ediția a doua, revizuită și adăugita, din 1978). Aserțiunea lui Z. Ornea, potrivit căreia revistele lui Hașdeu și ale hasdeenilor, Columna lui Traian, Transactiuni literare și scientifice, contopite în Revistă contimporana, s-ar fi ivit că o reacție antijunimista, nu stă în picioare, deoarece Hașdeu și-a cristalizat concepția
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
cea mai dură probă, alături de bătrînețe, boală, închisoare și moarte". Plecat din patria supusă unei tot mai dure opresiuni și mizeriei adiacente, în 1987, scriitorul a avut însă și satisfacții în mediul occidental, ce relativizează pînă la un punct categorica aserțiune citată. "Probă inițiatică", exilul a însemnat pentru d-sa nu doar o moarte ci și o resurecție, descoperirea unei identități inedite: "am depășit unele limite și praguri, și m-a ridicat la un alt nivel moral, spiritual și cultural". Spre deosebire de
O expertiză a Răului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7682_a_9007]
-
ar avea scriitorul postmodernist: acesta, renunțând la exclusivismul modernistului, știind de la început că nimic nu înseamnă nimic, privește cu înțelegere și duioșie, cu sentimentul relativității, formele literare revolute și le valorifica generos în textele sale. Practică literară dezminte însă aceasta aserțiune fermă. Mulți postmoderniști profesează umorul cu o flagrantă lipsa de umor. Regulile aparțin nu unei estetici supraindividuale, ci personalității. Modernistul - sau, în sfârșit, prepostmodernistul - Nichit Stănescu are de o mie de ori mai mult "umor" și o mai mare capacitate
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
insista prea mult pe îndumnezeirea omului, aceasta nu trebuie să ne facă să credem că realitatea la care se referă această idee ar fi fost absentă din conștiința lui sau străină de el. Ar fi foarte greu să găsim altundeva aserțiuni mai solide referitoare la apropierea strânsă dintre om și Dumnezeu, decât în Omiliile 3 și 4 din Tâlcuirea la Cântarea Cântărilor”<footnote Ibidem, p. 169-170. footnote>. Mireasa este întunecată și frumoasă (μέλαινα καὶ καλή) Odată ce sufletul purificat percepe faptul că
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
instanțele ce prezidează scriitura. Inspirația e produsul indignării: scrisul transcrie, astfel, mai degrabă exasperările eseistului. Revolta devine în acest fel exemplară, experiența expresiei se transformă, cu o fervoare extremă, într-o operațiune de izgonire a demonilor. Desigur, nu puține dintre aserțiunile lui Virgil Ierunca sunt în măsură de a șoca spiritele, zguduind ierarhii prestabilite sau stabilite fără discernământ în virtutea unei inerții molcome. Așa se întâmplă cu pamfletele lui Virgil Ierunca (Suflete moarte și suflete captive, Un optimist: Răspuns lui George Călinescu
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
și erudiție. Putem să nu fim de acord cu Vladimir Streinu atunci când afirmă poate prea tranșant lipsa de vocație scriitoricească a lui Hogaș, care nu s-ar prea fi luat în serios (faptele contrazic, cel puțin în parte, o asemenea aserțiune), de unde și amatorismul ce l-ar caracteriza, după opinia mea, prea limitativ. Dar Vladimir Streinu a dat primul studiu monografic temeinic despre autorul Părintelui Ghermănuță (încă din 1944-1947), fortificat în cartea din 1968, și, el, adversarul biografismului, a reabilitat biografia
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
Ceea ce puțini mai știu astăzi este că melodia compusă de A. V. Alexandrov fusese, pînă în 1944, imnul Partidului Comunist (bolșevic). Așadar, reconversia operată de Putin pune în vibrație amintiri foarte vechi, din vremea primelor cincinale staliniste. 2. Este neverosimilă aserțiunea că imnul Zdrobite cătușe (text: Aurel Baranga, muzica: Matei Socor) ar fi fost intonat (unde?) "chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947", dovadă - crede autorul - a premeditării evenimentelor. O logică elementară ne spune că, oricît de premeditată a fost
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
sau fără motiv). Să nu știe un istoric că mărturiile anchetelor, declarațiile și "informațiile" se făceau sub amenințări, bătăi și tortură, sau în cazul cel mai "fericit" prin... dictare? Am avut curiozitatea și răbdarea să verific veridicitatea unor astfel de aserțiuni dintr-un document tipărit în 2002: Opisul emigrației politice de Mihai Pelin. Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității. Fiind autor și editor al câtorva cărți de Eliade al corespondenței și documentelor, am pretenția că
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
a puterii chiar în societatea care a demonizat-o, un roman despre sfințenia muncii tocmai în lumea care a distrus disciplina și proprietatea muncii. Motoul cărții, din Malraux, descoperă uzina drept noua catedrală. Așa credea Malraux, autorul citat adesea cu aserțiunea că secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc! Personajul central al Catedralei este un inginer diferit de șefii de tipul "supraomului", din garda uzinală anterioară. Roman al actualității cotidiene, "justițiar", desfășurat chiar în mediul juridic, Anchetatorul apatic
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
de strălucit renume, și unde mi-am înfiripat primele visuri literare. Adevărul despre neamul brăilenilor l-a relevat și N. Iorga, într-un articol publicat în 1931, intitulat Caracteristice ale brăilenilor, în care afirma că există o "rasă brăileană" aparte. Aserțiunea lui N. Iorga își dovedește viabilitatea parcurgând acum impunătorul dicționar Prezențe brăilene în spiritualitatea românească de Toader Buculei, însumând 463 de pagini, apărut sub egida Direcției județene pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Brăila, la Editura Ex Libris din
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
din publicistica sa, imediat după Lumea în două zile și înainte (sper) de Ucenicul neascultător. Sub titlul Marocco, ne este oferit, în consecință, în două volume, un amplu survol al universului de creație al lui George Bălăiță. Structura ediției confirmă aserțiunea mea anterioară, conform căreia avem de-a face cu un prozator înzestrat cu o apreciabilă conștiință critică. Volumul I al ciclului este alcătuit dintr-o selecție „la sânge” a prozelor scurte publicate în perioada 1958-1967 (mai exact, 16 povestiri și
George Bălăiță, publicist și povestitor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4568_a_5893]
-
perpetua, exasperant-dulce, masochista alertă; nu doar în anii vaporoasei, seninei adolescente sau în următorii, ai exacerbatei senzualități (de unde ocurentele sîngeriului), ci și ai senectuții tulburate de zvîcniri erotice (Muzică de dincolo); deși, cu totul altceva, s-ar deduce din unele aserțiuni (v. Între mine și soare ș.a.) sau din crudă luciditate cu care este înregistrată degradarea fizică și singurătatea: Farsă, Văduva, Bîntuind, Solzii care ma acoperă, A proper way to vanish etc.; cruzime contrabalansata doar de imaginea percutanta, dar nu facil-patetică
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
în cea a criticilor acestuia, cînd în orbita dnei Udrea (unde, să vezi comedie, se întîlnește cu ALRO și cu dl Stolojan) Așa că nu e nevoie să fii profesionist în ale cercetării istorice sau politice, ci doar corect informat, pentru ca aserțiuni de genul celor la care am neplăcerea să mă refer, cum că USL nu s-ar mulțumi să fie antioccidentală, e și pro-rusă, să-ți suscite hohote de rîs. Ceea ce nu exclude repulsia, inevitabilă în fața oricărul enunț calomnios. Calea pe
Zoe Petre: Propaganda băsistă continuă minciunile referitoare la USL () [Corola-journal/Journalistic/42537_a_43862]
-
La punctul 4 - "Lupta împotriva corupției" sunt prezentate următoarele solicitări: Iată ce spunea, în 2011, președintele AMR: Există în raportul Comisiei o prevedere care spune că judecătorii nu aplică pedepse disuasive, adică mari, grozave, aspre. Am întrebat Comisia despre această aserțiune băgată în toate rapoartele din 2007 până acuma. A-i spune unui judecător de către un for politic european - că, până la urmă, asta este - cum să aplice legea într-un caz dat, mi se pare o injoncțiune de nepermis în actul
Ridzi, victima MCV-ului: De Ce a primit pedeapsa maximă din Noul Cod Penal () [Corola-journal/Journalistic/48799_a_50124]
-
atotvalabilă, deși, între timp, s-au mai schimbat și reperele culturale, și gusturile, și tehnicile de analiză". Din care motiv criticul disjunge o ,actualitate" de gradul unu, ,pur literală", a venerației mecanice care presupune o aprobare sută la sută a aserțiunilor izvorîte din pana maeștrilor, și o ,actualitate" de gradul doi, mai adîncă deși mai discretă, bizuită pe ,strategiile lor mai generale de lectură", pe doctrina lor intelectuală, pe maniera raportării lor caracteristice la sistemul de valori: ,Mă interesează la el
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
dezrobi de timpul și spațiul contingențial, poartă mai limpede și mai viu, pecetea comprehensiunii. Cât despre parametrii științifici ai artei dirijorale, cercetătorului lor i s-ar putea deschide un câmp analitic de o infinită nuanță dacă va recurge la următoarea aserțiune a lui Paul Klee: „nimeni nu poate afirma că arborele își produce coroana după chipul rădăcinilor sale. Între partea superioară și cea inferioară nu e vorba de simetria unei perfecte oglindiri. Doar energiile rădăcinilor pulsează plenar în fiecare ramură, iar
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
investigației și acuitatea opiniei, autorul în chestiune e concomitent un "ultim mohican" al menționatei perioade trecute în legendă. De unde și factura participării d-sale la "cronica zilei", imediată și întrucîtva aristocratică, angajată și plutitoare în contemplație. Trecute prin alambicurile imaginarului, aserțiunile, îndeobște reactive, se transformă în fantasme acide, fulgurante personaje ale unui real imaginativ. "Se formau, în mare grabă, tot atunci, legiuni de tineri politologi, școliți - contribuția bătrînilor a rămas prețioasă, cu condiția să se rărească". Sau: Faptul că el mai
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
pielea vechilor suporteri, de prin 1990-1991, ai lui Iliescu. Ei țipă că din gură de șarpe că a spune adevăruri neplăcute despre non-politica domnului Constantinescu înseamnă a lucra pentru dușmanii acestuia, care sunt și dușmanii democrației! Falsitatea unor astfel de aserțiuni nu merită nici macar oboseală unei demonstrații sumare. Pentru admiratorii necondiționați ai actualei puteri, a spune adevărul - nimic altceva: adevărul bazat pe probe aflate la îndemâna oricui - înseamnă că, din inconștiență sau din prostie, daca nu chiar din ticăloșie, te pui în
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]