3,212 matches
-
obosite fixezi/ cadența roților dințate/ cum desfac un trup nenăscut,/ jumătate vis, jumătate...// A venit îngerul la cină/ lăsând să-i picure din rană must cald./ Făgăduielile, căldura palmei, haloul/ albastru al cuvintelor sale/ se rostogoleau în urnă, pe încinsul asfalt” (din ciclul În camera căptușită cu plută). R. a publicat împreună cu poeta Magdalena Constantinescu (stabilită la München) volumul Chip nevăzut (2001). În secțiunea care îi aparține, intitulată Orașul iubirii, grupează versuri în parte cu temă religioasă, imnuri pascale, precum și poezii
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
Adrian Alui Gheorghe, Fiecare în temnița lui, CL, 2000, 3; Paul Cernat, „Omul de hârtie”, OC, 2000, 28; Mircea A. Diaconu, Emil Nicolae. Dorința de a fi o relicvă străveche aruncată pe țărm, CL, 2000, 11; Roxana Răcaru, Poezia și asfaltul, RL, 2002, 23. V.S.
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
mai dure despre mentalitățile autoritare din sistemul comunist. Prozator realist, cu aptitudini evidente de reporter, P. frazează simplu și elocvent, „aude” enorm („vocea” străzii, a ambianței, este deosebit de vie în scrierile sale), dialoghează cu dezinvoltură. Stilul se păstrează în romanele Asfalt (În adânc) (1998) și Tancul (2003), acum însoțit de îngroșarea absurdului. În primul text, niște muncitori se ocupă cu săparea unor gropi tocmai când evenimentele din decembrie 1989 bat la ușa istoriei. Intriga celui de-al doilea roman se dezvoltă
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
nou prin disponibilitatea de a voala sarcasmul în tonalități discrete, de simplu observator. SCRIERI: Întunericul și profesoara de pian, București, 1966; Reconstituirea, București, 1967; ed. București, 1996; Petrecerea, București, 1982; Cabana, București, 1983; Pentru un călător cu trenul, Timișoara, 1986; Asfalt (În adânc), București, 1998; Tancul, București, 2003. Repere bibliografice: Stănescu, Cronici, 164-169; Iorgulescu, Scriitori, 230-232; Sorin Titel, Romanul și oamenii „simpli”, RL, 1982, 25; Alex. Ștefănescu, Șapte personaje în căutarea unei ieșiri, RL, 1983, 50; Dobrescu, Foiletoane, III, 95-101; Eugen
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
sau autorități locale, sunt la fel ca ieri, și mâine probabil ca azi. Satul „tradițional”: Hănești, județul Botoșani Dan Arpinte Hănești. Satul de la capătul drumului De la Săveni, după 11 kilometri. de drum dominat de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au ajuns decât până în centrul comunei. Ulițele laterale sunt înecate, la fiecare ploaie, de noroiul răscolit de căruțele sătenilor. Centrul comunei este ușor de identificat de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
femeie, 32 de ani). Pe lângă faptul că agricultura este mecanizată, în satele europene „munca e mult mai bine organizată” (bărbat, 38 de ani); „acolo se muncește mai mult și mai organizat” (bărbat, 71 de ani). În satele din UE este „asfalt peste tot, chiar și drumurile pe câmp sunt asfaltate” (bărbat, 25 de ani). De exemplu, în satele din Elveția „doar pe câmp era pământ, restul era tot asfalt, iar cu un tractor arau foarte mult pământ; dar, deși erau atât
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și mai organizat” (bărbat, 71 de ani). În satele din UE este „asfalt peste tot, chiar și drumurile pe câmp sunt asfaltate” (bărbat, 25 de ani). De exemplu, în satele din Elveția „doar pe câmp era pământ, restul era tot asfalt, iar cu un tractor arau foarte mult pământ; dar, deși erau atât de dezvoltați, se păstrase specificul tradițional, iar statul îi subvenționa ca să păstreze acest specific tradițional; vița-de-vie era cultivată în trepte; pe deasupra pomilor și viței-de-vie era pusă o plasă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au plecat toți prin alte părți (bărbat, 70 de ani). De asemenea, Tomșaniul nu este un sat european deoarece: „Nu are condiții, gazele doar au început să fie introduse și la care au făcut instalația, nu le-a dat drumul; asfaltul e numai gropi și hârtoape, nu există locuri de muncă pentru tineret” (femeie, 55 de ani); „Nu e european că nu avem IAS, nu avem ferme, nu avem întreprinderi ca să avem unde lucra” (femeie, 51 de ani); „Primarul nu știe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
citată ca motiv pentru care satul nu este european, infrastructura localității este tratată diferențiat, singurul punct care întrunește consensul unei opinii negative fiind calitatea proastă a drumurilor. Din acest motiv, satul Tomșani nu este deloc european, atât timp cât „ies oamenii la asfalt cu cizme de cauciuc. Ce fel de sat european e ăsta?” (bărbat, 59 de ani); „Mai trebuiesc multe ca să fie european, deoarece șanțurile arată rău, pe lângă garduri ar trebui flori, și nu mizeria care e acum” (femeie, 59 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
capăt al satului), unul în fața barului și unul la benzinărie (zone de manifestare a informalului) tronează pe marginea șoselei europene. Drumul european, care împarte satul în două, este în stare relativ bună, cu marcaje vizibile, chiar dacă mai există gropi în asfalt. Anumite porțiuni din strada principală nu au trotuar, iar în restul satului acesta lipsește. Celelalte străzi nu sunt asfaltate, cu toate acestea, recent primăria a adus piatră pentru a fi întinsă de către săteni pe poțiunile circulate. Drumurile spre Surduc și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
modelul Înaintemergătorului sau poate al celuilalt Ioan, cel cu gura de aur? Din nefericire, votul ascultării este confundat adesea cu arta obedienței și lecția ticurilor verbale. În lume descoperi tutuiala obraznică, în timp ce în anumite cercuri bisericești întâlnești slugărnicia onctuoasă. Fiii asfaltului socialist leapădă respectul și ideea de ierarhie, în timp ce alții studiază pietismul prin intermediul limbajului așa-zis duhovnicesc. Se întâmplă să cauți odihna și liniștea cugetului într-un colț de mănăstire, iar la prima întâlnire cu mai-marii locului te pierzi în labirintul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de Opriți secolul, cobor! Umoristice, 1974), B. se situa în descendența umorului negru-corosiv de tip Teodor Mazilu, cu un ochi la Ion Băieșu și celălalt la satira gen revista rusească „Krokodil”, unde umanitatea gogolian răsucită ajunge să sfârâie absurd pe asfaltul bucureștean. A tradus mult, singur sau în colaborare, din autori maghiari (Kárácsony Benö, Kis Péter, Méliusz Anna, Méliusz József, Nagy Lájos, Sipos Bella ș.a.) și a scris o monografie Toma Caragiu (1982). SCRIERI: Tumbe în plină stradă, București, 1971; Opriți
BOKOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285800_a_287129]
-
când priveam pe furiș prin lucarnă, vedeam, după a doua noastră noapte petrecută În pod, un tanc trecând pe lângă peluza din fața casei noastre? Un tanc verde, de armată singur cuc În umbrele prelungi ale zorilor, cu șenilele enorme zăngănind pe asfalt. Un vehicul militar blindat care nu Întâmpina nici un obstacol mai mare decât o patină cu rotile rătăcită. Tancul rula pe lângă casele Înstărite, pe lângă frontoane și turnulețe, pe lângă galerii. Se opri scurt la stop. Turela cu tun se uită În ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să mai aranjeze niște transferuri și avea să vie mâine? Oare se tocmea pentru niște oameni în plus? Unde era? Și Soliteraj unde e? Soliteraj, se auzi în acel moment din întunericul interior al camionului, e chiar aici. Rampa atinse asfaltul cu un șoc ușor și pe ea păși mândru ca un șeic nimeni altul decât cel de a cărui absență mă temeam. Niciodată nu m-am bucurat mai mult să-l văd. Bineînțeles că, dacă aveam arme și pe Sergheiov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și Babadagul, iar Mahmudia și Chilia niște sate mari nepavate"2207. De asemenea, se preciza că "Sulina este principalul oraș al județului, fiind port la mare"2208. În orașul Sulina "strada principală este pe chei, având un frumos trotuar de asfalt construit de către Comisia Dunăreană, ale cărei palate frumoase se ridică maoestuos înconjurate de splendide grădini"2209, în timp ce, "un far puternic, așezat deasupra spitalului comisiei, aruncă lumina la 24 mile în mare"2210. Întrucât "orașul este înconjurat de bălți (...) acum se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
G. Dabo, Atanase H. Gheorghe și Ali Riza Crimzade, primarul Ion Bănescu a arătat că "în ședința de la 8 octombrie, consiliul, pătruns de necesitatea de a se face îmbunătățiri și în partea de sus a orașului, a aprobat (...) pavarea cu asfalt și cu borduri de bazalt a trotuarelor (...) precum și desfacerea actualelor trotuare, în mare parte deteriorate, din partea de jos a orașului, și refacerea lor cu asfalt și cu borduri de granit"2792. În continuarea intervenției sale, primarul orașului Constanța preciza că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a se face îmbunătățiri și în partea de sus a orașului, a aprobat (...) pavarea cu asfalt și cu borduri de bazalt a trotuarelor (...) precum și desfacerea actualelor trotuare, în mare parte deteriorate, din partea de jos a orașului, și refacerea lor cu asfalt și cu borduri de granit"2792. În continuarea intervenției sale, primarul orașului Constanța preciza că "vom mărgini lucrările, deocamdată, la strictul necesar, rămânând ca, în viitor, să se completeze, treptat, toate străzile"2793. O realizare importantă a primului an de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Într-un apel către cetățenii orașului Constanța, publicat în presa locală înainte de alegerile pentru consiliul comunal de la 5 noiembrie 1906, primarul Ion Bănescu promitea că "până în luna mai 1907 (...) se vor pava cu piatră cubică străzile în pantă și cu asfalt cele orizontale"2819. Referindu-se la amenajarea băilor de la Mamaia, Ion Bănescu aprecia că acolo se găsea "cea mai frumoasă plajă a Mării Negre și una dintre cele mai frumoase din lume"2820. În opinia primarului orașului Constanța, investiția făcută la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce nu se potrivește. Tata spunea că lui îi place să construiască numai străzi drepte. Atunci de ce trebuie să ocolești? "Aha", din cauza semaforului de la colț, care îți spune cu ochiul lui roșu "nu". Trebuie să ajungi la zebra desenată pe asfalt și de acolo să te întorci până unde se deschide strada pe care lucrează tata. Rica, ce e cu tine?... Ești singură? M-a trimis bunica să-ți aduc asta. Predai telegrama cu mândria celui care își îndeplinește frumos datoria
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
în care să folosiți corect termenii: agresiv, așezare, a decerna, iluștri, faimă. Ulița copilăriei Ionel Teodoreanu (fragmente) „Ulițile de căpetenie ale târgului au slujitorii lor: măturători care le piaptănă, stropitori care le spală, meșteri care le sulimenesc cu smoală și asfalt. Ea se slujește singură. Își toarnă apă de ploaie prin uluce; își potrivește părul cu vrăbii; și chipul ei firesc e. Trufașe de numele lor, celelalte uliți au silit porțile caselor să li-l învețe și să li-l rostească
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de sănătate, pănă acum nu a fost niciodată bolnav, din cauza intoxicației cu gaz sarin s-a internat pentru prima oară în viața lui. „Acolo m-am odihnit și m-am relaxat.“ Muncesc de unsprezece ani la X Petrol (firma vinde asfalt pentru șosele). Înainte am lucrat la o firmă cu același profil. M-am mutat de mai multe ori de la o firmă la alta, de fapt acum e a treia oară. Toate au avut legătură cu petrolul. Ne-am adunat câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de mai multe ori de la o firmă la alta, de fapt acum e a treia oară. Toate au avut legătură cu petrolul. Ne-am adunat câțiva agenți de vânzări și am fondat firma aceasta, care se ocupă în special de asfalt, dar avem nevoie de încrederea deplină a clienților ca afacerea să meargă. Acesta e specificul afacerii. Nu e pur și simplu o asociație de acționari, există o legătură puternică între noi. În firma de dinainte aveam probleme cu conducerea. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
aveam probleme cu conducerea. Ne săturasem, așa că ne-am unit toți forțele și la „unu, doi, trei“, am sărit. Am construit compania de la zero. Țițeiul se rafinează, se separă și reziduurile petroliere ce rezultă la urmă se folosesc pentru obținerea asfaltului. Asta vindem noi. Companiile producătoare sunt Shell și Nisseki. Mai sunt câteva firme cu același profil și competiția e destul de acerbă. Dacă un nou-venit pe piață se duce și spune: „Vă rog să cumpărați de la mine“, nu înseamnă că respectivii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
totul ca la carte. De exemplu, să știm cum să negociem cu firmele care se ocupă de repararea drumurilor. Dacă o facem cum trebuie, acestea vor veni la noi cu cerințe de genul: „De data viitoare vom lua mai mult asfalt de la voi“ (râde). De aceea trebuie să avem o legătură strânsă cu firmele de construcții. E cam dificil, dar, pentru că ne ocupăm de vânzări, trebuie să facem și asta. Eu mă ocup de finanțe. Afacerea asta învârte destul de mulți bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
transportat imediat la spital, însă ambulanțele nu mai veneau. A apărut și poliția. Nu puteau face față situației. Toată lumea dădea indicații. Normal ar fi fost ca observatorii să se ocupe de asta. Era o învălmășeală totală. Unii erau întinși pe asfalt, alții stăteu ghemuiți. Mulți urlau: «Să vină mai repede ambulanța!» Erau și niște muncitori care tocmai făceau reparații pe acolo și care ne-au ajutat. Au oprit toate mașinile care treceau, fie că erau mașini obișnuite sau dubițe. Sunt sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]