5,821 matches
-
auditor; • Să reacționeze la mesaje simple transmise; • Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței proprii, activității personale și (sau a relațiilor cu ceilalți) • Să utilizeze în exprimare un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical • Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles, să rețină și să reproducă expresii ritmate și rimate. Domeniul Știință • Să-și îmbogățească experiență senzorială ca bază a cunoștințelor prematematice referitoare la recunoașterea, denumirea
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
desen, pictură, modelaj; formarea capacităților de exprimare prin muzică; • Domeniul Psiho-Motric formarea și dezvoltarea deprinderilor motrice de bază și utilitar-aplicative. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ VIZATE: • Domeniul Limba și Comunicare să înțeleagă și să transmită mesaje simple, să reacționeze la acestea ; să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles ; • Domeniul Științe să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criterii date ori găsite de el însuși: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ PE DOMENII EXPERENȚIALE Domeniul Limba și comunicare: • să participe la activitățile de grup,inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor; • să înțeleagă și să transmită mesaje simple; să reacționeze la acestea; • să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles; • să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia; • să găsească ideea
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
tema pentru a afla cât mai multe lucruri despre casă în care locuim și importanța ei. OBICETIVE DE REFERINȚĂ VIZATE: DLC: -să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc atât în calitate de vorbitor, cât și de auditor; -să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles; DS: -să înțeleagă și să demunească relațiile spațiale relative; să plaseze obiecte într-un spațiu dat, să se plaseze el însuși în raport cu un reper dat
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
studiu individul; pregătirea materialului didactic pentru săptămâna următoare; completarea etapelor la planificare. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: • Să înțeleagă ce este Uniunea Europeană; • Să descrie și să identifice steaurile pe care le cunosc; • Să adreseze întrebări și să se experime în propoziții, 88 • Să audieze și să redea prin desen diferite imagini reprezentative din țările respective • Să numere și să raporteze numărul la cantitate, • Să decupeze, să lipească, să asambleze. Dată/ziua Activități de învățare Tură I Activități de învățare Tură a ÎI a PROIECT
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Filosofie din capitală, a participat la înființarea Ligii Culturale, formă de protest a românilor liberi față de răsunătorul proces al Memorandumului din Cluj. După un an petrecut ca profesor de limbile română și latină la Galați, pleacă la Paris, unde va audia o serie de cursuri la Sorbona, École des Hautes Études și École des Chartres (vechi centru de studii bibliografice). Își face debutul editorial cu Luptele pentru naționalitate ale românilor de peste munți în 1848-1849, lucrare apărută în 1892. Din 1894 se
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
și maghiară, retorica și poetica. Remarcat, M. este călugărit și trimis, împreună cu profesorul său, Gheorghe Șincai, la Colegiul De Propaganda Fide din Roma (1774), pentru a studia filosofia și teologia. La întoarcere se oprește la Viena, unde în 1779-1780 va audia și cursuri de drept canonic și natural la Universitate, dar mai cu seamă va intra în contact direct cu ideile și atitudinile iluministe. Revenit la Blaj, intră în monahism primind numele Paul și este numit profesor de logică, metafizică și
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
și memorialist. Este fiul Rachellei (n. Adania) și al lui Henry Massoff, mic industriaș. Învață mai întâi „carte nemțească” la un institut particular catolic și va urma și absolvi, la insistența tatălui său, Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, audiind în paralel cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Atras de teatru încă de pe băncile școlii, a intrat din studenție ca redactor la „Rampa”, unde a și debutat în 1924, cu un interviu luat lui N. Iorga
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
Bogdan, iar adaosul Petriceicu voia să indice înrudirea cu Ștefan Petriceicu, domn al Moldovei în veacul al XVII-lea. Face școala mai întâi la Camenița, Vinița și Rovno, liceul la Chișinău, iar între 1855 și 1857 urmează studii de drept, audiind, probabil, și cursuri de filologie și de istorie la Universitatea din Harkov, fără a obține însă vreo diplomă. Intrat în armata rusă, traversează o perioadă trăită intens, consemnată într-un jurnal intim unde tânărul își etalează spiritul aventuros, teribilist, emfatic
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
strica un echilibrul precar. Primele lecții de greacă (pe la 1811) au venit de la dascălul Alexe, urmat de Naum Râmniceanu, care îi punea pe copii să traducă din greaca veche în cea modernă și din aceasta în română. I-a mai audiat pe Veniamin din Lesbos și pe Vardalah, de la care a primit, se pare, imboldul de a se orienta către poezia safică. Nestor Camariano (Influența greacă asupra prefeții gramaticii lui Ioan Eliade Rădulescu, în „Revista istorică română“, 1945, IV, p. 483-495
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
După un an, elevii români sunt mutați la Berlin în urma intervenției consulului rus din Iași, alarmat de posibilitatea contaminării lor de ideile revoluționare din Franța. În mediul intelectual și universitar berlinez K. îl cunoaște pe savantul Alexander von Humboldt și audiază cursurile de drept și istorie ale unor profesori celebri, de formație hegeliană, ca Friedrich von Savigny, E. Gans, Leopold von Ranke. Preocupările sale timpurii pentru istoria și cultura națională îl îndreaptă spre studiul sistematic al documentelor, cronicilor românești sau străine
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
generație culturală sau de una biologică? Senzația mea a fost, citind acest text, că accentuează când pe una, când pe alta, generalizând din direcția generației culturale spre cea biologică. Optzeciștii sunt o elită culturală restrânsă, la fel cum studenții care audiază aceste cursuri despre comunism sunt doar un eșantion restrâns din marile mase, care Își trăiesc netulburate prezentul, participând masiv la euforia emigrării În Occident. Vorbim de niște elite, dar ele nu sunt niciodată Îndeajuns de bine fortificate În fața presiunilor unei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
București (1926-1930) și le continuă în cadrul Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu (1930-1935). Între 1937 și 1939 este înscris la Academia de Arte Frumoase din București, secția sculptură, unde îi are ca maeștri pe Corneliu Medrea și Ion Jalea. În paralel, audiază la Universitate cursurile ținute de Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu ș.a. În 1949 este expropriat din comuna natală, ca nepot de moșier, și primește domiciliu obligatoriu la Alba Iulia. Neputând găsi un loc de muncă, pleacă la București, unde
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
și Augustin Popa, erau țărani. A învățat mai întâi în satul natal, după care a urmat Liceul „Moise Nicoară” din Arad (terminat în 1941) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (absolvită în 1948). Ca student, a audiat cursurile lui Lucian Blaga, în timpul refugiului la Sibiu al Universității, și s-a numărat printre membrii Cercului Literar de la Sibiu (1940-1945) și printre cei prezenți în revista acestuia (1945). După licență, este profesor de română în satul natal (1948-1950), la
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
1898), își începe studenția la Facultatea de Litere din același oraș, transferându-se după scurt timp la Facultatea de Litere și Filosofie din București, secția limbi clasice, unde în 1903 obține licența cu teza O chestiune de sintaxă latină. Îi audiase pe Titu Maiorescu, D. Evolceanu, Grigore Tocilescu, C. Rădulescu-Motru, Ovid Densusianu, N. Iorga; printre colegi - Panait Cerna, Ion Petrovici, D. Caracostea. Colaborează la ziarul „România jună”, condus de A.C. Popovici (februarie și aprilie 1900), dar L. apreciază drept debut („cea
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
trecutului mai îndepărtat sau mai apropiat, precum Miron Costin, Gheorghe Lazăr, George Enescu, prin scurte biografii encomiastice, în care nu transpar nici emoția, nici posibila influență avută asupra autorului. Universitarii Nicolae Titulescu, Tudor Vianu, George Vâlsan și alții, cunoscuți sau audiați de autor, nu au parte de alt tratament. Portretistica lui G. suferă de o anume tonalitate monocordă specifică „bunelor sentimente”. Întâmplări din alte vremuri (1991) cuprinde scurte proze, didactic-evocatoare, adresate mai ales copiilor, despre Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Constantin Cantacuzino
GIONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
bacalaureatul în științe matematice la Facultatea de Științe a Universității din Paris. Vreme de doi ani, din toamna lui 1838, e un student sârguincios al Școlii de Mine, absolvită în 1840. Deși se complace uneori în boemă, are curiozitatea să audieze cursuri de economie politică la Collège de France și, din 1839, la Conservatorul de Arte și Meserii. Folosind ca sursă documentară scrisorile lui I. Câmpineanu și ale altora, G. face să apară în ziarul „Le National”, de la 19 octombrie 1839
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
cu profesorul de istorie. După ce-și trece, în 1900, examenul de bacalaureat, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta. La absolvire, în 1904, primește din partea societății Astra o bursă de studii la Berlin, unde audiază cursurile profesorului de arheologie U. Wilamowitz Möllendorf, ginerele lui Theodor Mommsen. Murindu-i tatăl, este nevoit să-și întrerupă studiile și se întoarce la Sibiu, unde va fi secretar la Astra. Debutase cu poezii în revista „Tribuna” în 1897, colaborând
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Valeria, învață mai întâi la pensionul fiilor de nobili de pe lângă Seminarul Teologic din Chișinău. Urmează Facultatea de Științe Juridice la Harkov (1829-1832), făcând, în același timp, și studii de științe ale naturii și de litere. H. afirmă că ar fi audiat și cursuri universitare la München și Heidelberg. Oricum, în 1833 era funcționar la Chișinău și tot atunci încerca să obțină o slujbă la Iași. Până în 1840 practică avocatura, fiind și efor al școlilor din ținutul Hotin. Din căsătoria cu Elisabeta
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
clasa a X-a. Este distins cu premiul I la Concursul Național de Limba și Literatura Română. Trimite o poezie, Gazeta de stradă, și la „Viața românească”. În 1952 este înmatriculat la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București, unde audiază cursuri ținute de Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu. Urmează clasa a XI-a la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, la fără frecvență, și tot aici susține examenul de absolvire. Face parte din echipa redacțională a revistei „Ani de ucenicie
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
, Herman (23.VII.1891, Sighișoara - 16.IX.1959, Sibiu), traducător. Este fiul unui comerciant. După ce a urmat gimnaziul în orașul natal, a audiat - relativ nesistematic, având însă preferință pentru filologie - cursuri la universitățile din Viena și München. Înrolat în armata austro-ungară în timpul primului război mondial, o părăsește ca locotenent major. Participă, în vara anului 1919, la intervenția armată împotriva regimului comunist instalat în
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
mărturisește, studii sistematice. A învățat acasă, cu dascăli particulari, a trecut în București, la „Sf. Sava”, prin școala lui I. Heliade-Rădulescu, a citit mult, nu numai în românește, dar și în limbile greacă, franceză și germană. La Paris, în 1844, audiază cursurile lui Jules Michelet. Peste doi ani se găsea din nou în capitala Franței, pentru afaceri. Mare proprietar, R. duce o viață retrasă, la moșia lui din Muscel, fiind totodată profesor la Câmpulung. Unionist înfocat, este ales, în septembrie 1857
RUCAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289395_a_290724]
-
are profesori pe Ovid Densusianu, I.-A. Candrea, I. Bianu și D. Onciul. Locotenent în timpul primului război mondial, este rănit la Mărășești și decorat. După război își continuă studiile la aceeași facultate (1919-1920), apoi ca bursier în Franța (1920-1928), unde audiază cursurile lui Antoine Meillet, Jean-Pierre Rousselot, Jules Gilliéron, Mario Roques. În 1923 obține titlul de diplomat la École Pratique des Hautes Études, iar în 1926 doctoratul în litere la Sorbona. În 1928 va fi promovat conferențiar, iar din 1938 profesor
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
Lazăr Șăineanu. Începe să învețe la școala „Luca Moise” din Ploiești. Face gimnaziul la „Gh. Lazăr” (1880-1884), iar cursul superior la Liceul „Matei Basarab” (1884-1888) din capitală. Cu sprijinul și împreună cu fratele său, în octombrie 1888 pleacă la Paris, unde audiază cursuri de filologie modernă și de istorie universală la Sorbona, se înscrie la École des Langues Orientales. În 1892 își susține doctoratul la Leipzig cu teza L’Abyssinie dans la seconde moitié du XVI-ème siècle ou Le Règne de Sartsa-Deugel
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
intervalul prevenire - persuasiune este mic. Într-un studiu efectuat de I. Freedman și D. Sears (1965), unui lot de tineri, ce nu aveau carnet de conducere auto - pentru că erau sub limita vârstei permise -, i s-a spus că urmează să audieze o conferință cu tema „De ce nu este permis carnetul?”. Deși ei au fost anunțați cu doar zece minute înainte, au rezistat mai bine persuasiunii decât cei care nu au fost anunțați deloc. Cercetări experimentale mai noi (vezi Petty și Wegener
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]