2,578 matches
-
oricărei persoane să dețin��: a) bijuterii sau obiecte de artă, de cult, de uz casnic sau personal, ori lucrări vechi dentare, confecționate din aur sau platină, ori cu adaos de aur sau platină; ... b) salbe confecționate din ducați (galbeni) mari austrieci și ducați (galbeni) mici austrieci și ungurești, precum și ducații (galbenii) găuriți, cu toartă sau în ramă, desprinși din salbă ori montați în cercei, toate acestea numai dacă sînt destinate a servi ca podoabă; ... c) mahmudele și icușari; ... d) bijuterii confecționate
DECRET nr. 210 din 14 iunie 1960 (*republicat*) privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156546_a_157875]
-
bulgar (bulgari), ceh (cehi), danez (danezi), german (germani), estonian (estonieni), grec (greci), islandez (islandezi), spaniol (spanioli), francez (francezi), irlandez (irlandezi), italian (italieni), cipriot (ciprioți), leton (letoni), liechtensteinian (liechtensteinieni), lituanian (lituanieni), luxemburghez (luxemburghezi), maghiar (maghiari), maltez (maltezi), olandez (olandezi), norvegian (norvegieni), austriac (austrieci), polonez (polonezi), portughez (portughezi), român (români), sloven (sloveni), slovac (slovaci), finlandez (finlandezi), suedez (suedezi) și britanic (britanici), în funcție de țara care eliberează permisul.»" Anexa B LISTA MENȚIONATĂ LA ART. 4 DIN ACORD Anexele la Acordul privind SEE se modifică după cum
ACORD din 25 iulie 2007 privind participarea Republicii Bulgaria şi a Rom��niei la Spaţiul Economic European*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196233_a_197562]
-
bulgari), ceh (cehi), danez (danezi), german (germani), estonian (estonieni), grec (greci), islandez (islandezi), spaniol (spanioli), francez (francezi), irlandez (irlandezi), italian (italieni), cipriot (ciprioți), leton (letoni), liechtensteinian (liechtensteinieni), lituanian (lituanieni), luxemburghez (luxemburghezi), maghiar (maghiari), maltez (maltezi), olandez (olandezi), norvegian (norvegieni), austriac (austrieci), polonez (polonezi), portughez (portughezi), român (români), sloven (sloveni), slovac (slovaci), finlandez (finlandezi), suedez (suedezi) și britanic (britanici), în funcție de țara care eliberează permisul.»" Anexa B LISTA MENȚIONATĂ LA ART. 4 DIN ACORD Anexele la Acordul privind SEE se modifică după cum urmează
ACORD din 25 iulie 2007 privind participarea Republicii Bulgaria şi a Rom��niei la Spaţiul Economic European*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196233_a_197562]
-
data încheierii prezentului acord au fost atinse prin măsuri românești de naționalizare, administrare de către stat sau prin alte măsuri legislative ori administrative, luate în legătură cu modificările structurale ale economiei românești, în cazul în care aceste bunuri, drepturi ��i interese aparțineau statului austriac sau persoanelor fizice și juridice care aveau cetățenia austriacă atât la data luării măsurilor respective, cât și la data semnării prezentului acord. Totodată, prin plata sumei forfetare sunt lichidate pretențiile izvorâte din titlurile de datorie publică externă ale României, plătibile
ACORD din 3 iulie 1963 între Republica Populară Română şi Republica Austria pentru reglementarea problemelor financiare în suspensie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195705_a_197034]
-
română trimițătoare preia costurile de călătorie pentru participanții români. Articolul 24 Părțile salută activitatea Asociației KulturKontakt Austria, desemnată de Ministerul Federal pentru Educație, Știință și Cultură, pentru colaborarea educațională dintre România și Austria. Articolul 25 Părțile salută activitatea consilierilor educaționali austrieci pentru cooperarea în România în domeniul educației din ambele state, ca de exemplu: - perfecționarea cadrelor didactice; - formarea în domeniul managementului educațional și dezvoltare școlară; - descentralizarea în domeniul educației; - dezvoltarea formării profesionale. Consilierul educațional austriac este delegat de Ministerul Federal pentru
PROGRAM din 20 septembrie 2006 de colaborare culturală între Guvernul României şi Guvernul Republicii Austria pentru anii 2006-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190975_a_192304]
-
prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/ CE . 3. Comitetul își adopta regulamentul de ordine interioară. Secțiunea 9 Dispoziții privind utilizarea termenilor specific austrieci din limba germană în cadrul Uniunii Europene Articolul 74 1. Termenii specific austrieci din limba germană cuprinși în dreptul austriac și a caror lista se anexează*1) la Protocolul nr. 10 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei au același statut și pot fi utilizați
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
și 7 din Decizia 1999/468/ CE . 3. Comitetul își adopta regulamentul de ordine interioară. Secțiunea 9 Dispoziții privind utilizarea termenilor specific austrieci din limba germană în cadrul Uniunii Europene Articolul 74 1. Termenii specific austrieci din limba germană cuprinși în dreptul austriac și a caror lista se anexează*1) la Protocolul nr. 10 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei au același statut și pot fi utilizați cu același efect juridic că și
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
pot fi utilizați cu același efect juridic că și termenii corespunzători folosiți în Germania și enumerați în anexa menționată. ------------------ *1) JO C 241, 29.8.1992, p. 370. 2. În versiunea în limba germană a noilor acte juridice, termenii specific austrieci menționați în anexa la Protocolul nr. 10 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei se adaugă în formă corespunzătoare termenilor echivalenți utilizați în Germania. 9. PROTOCOL PRIVIND TRATATUL ȘI ACTUL DE
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
ce premerg anului 1945. Prin urmare, cele antamate de autorii excepției de neconstituționalitate vizează contestarea, pe de o parte, a regimul juridic al bunurilor imobile, obiect al acțiunii principale, în perioada în care fostul Ducat al Bucovinei a aparținut Imperiului austriac și, pe de altă parte, a dreptului de proprietate al statului român, drept rezultat în urma succesiunii de state și a voinței sale suverane, aspecte care nu vizează și nu pun în discuție legislația cu caracter reparatoriu adoptată pentru restituirea bunurilor
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE. 3. Comitetul își adoptă regulamentul de ordine interioară. SECȚIUNEA 9 Dispoziții privind utilizarea termenilor specific austrieci din limba germană în cadrul Uniunii Europene ARTICOLUL 74 1. Termenii specific austrieci din limba germană cuprinși în dreptul austriac și a căror listă se anexează 113 la Protocolul nr. 10 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei au același statut și pot fi utilizați
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
și 7 din Decizia 1999/468/CE. 3. Comitetul își adoptă regulamentul de ordine interioară. SECȚIUNEA 9 Dispoziții privind utilizarea termenilor specific austrieci din limba germană în cadrul Uniunii Europene ARTICOLUL 74 1. Termenii specific austrieci din limba germană cuprinși în dreptul austriac și a căror listă se anexează 113 la Protocolul nr. 10 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei au același statut și pot fi utilizați cu același efect juridic ca și
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
Finlanda și a Regatului Suediei au același statut și pot fi utilizați cu același efect juridic ca și termenii corespunzători folosiți în Germania și enumerați în anexa menționată. 2. În versiunea în limba germană a noilor acte juridice, termenii specific austrieci menționați în anexa la Protocolul nr. 10 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei se adaugă în forma corespunzătoare termenilor echivalenți utilizați în Germania. 9. PROTOCOL PRIVIND TRATATUL ȘI ACTUL DE
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
și au obținut o decizie favorabilă. Majorarea cantităților totale ale livrărilor acordată pentru perioada 1994-1995 Greciei și Italiei este consolidată începând cu perioada 1995-1996. Cantitatea totală pentru cotele de livrare austriece poate fi majorată, cu titlu compensatoriu, pentru producătorii "SLOM" austrieci, până la cel mult 180 000 tone, care se alocă în conformitate cu legislația comunitară. Această rezervă trebuie să fie netransferabilă și utilizată exclusiv în beneficiul producătorilor al căror drept de a relua producția urmează să fie afectat de aderare. Cantitatea totală pentru
jrc2824as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87979_a_88766]
-
Suedia 4. Coduri monede Cod Moneda BEF frânc belgian DKK coroană daneză DEM marca germană GRD drahma grecească EUR euro PTE escudo portughez FRF frânc francez FIM marca finlandeză NLG gulden olandez IEP lira irlandeză ITL lira italiană ATS șiling austriac ESP peseta spaniolă SEK coroană suedeză GBP lira sterlina LUF frânc luxemburghez ANEXĂ III INFORMAȚII SUPLIMENTARE PRIVIND SOCIETĂȚILE NORVEGIENE CARE AU PREȚURI PRESTABILITE 1. Sub-cod NC și Taric în funcție de modul de prezentare al somonului (din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 721
jrc4281as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89446_a_90233]
-
de faptul că prestațiile pe care le instituie sunt calculate pornindu-se de la numărul de puncte acumulate pentru pensionare, indiferent de perioadele de asigurare realizate. (3) este necesar să se precizeze că prestațiile în baza regimului legal de alocații speciale austriac trebuie să fie acordate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la titlul III, capitolul 3, din Regulamentul (CEE) 1408/71. (4) este necesar să se modifice secțiunea "N. SUEDIA" din anexa VI, pentru a se ține seama de hotărârea Curții de Justiție din
jrc5325as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90494_a_91281]
-
biserică de lemn de către meșterii populari Chiril Ungureanu și Crăciun Cazac. După anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic, în 1775, satul Bosanci s-a aflat pentru o perioadă de 144 de ani în provincia Bucovina, stăpânită de austrieci. El a fost inclus în districtul Suceava. În 1780, conform recensământului efectuat de austrieci, în Bosanci locuiau 138 de familii. Prima școală din Bosanci a fost înființată în 1859, ea fiind mutată la 25 august 1907, într-un sediu modern
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic, în 1775, satul Bosanci s-a aflat pentru o perioadă de 144 de ani în provincia Bucovina, stăpânită de austrieci. El a fost inclus în districtul Suceava. În 1780, conform recensământului efectuat de austrieci, în Bosanci locuiau 138 de familii. Prima școală din Bosanci a fost înființată în 1859, ea fiind mutată la 25 august 1907, într-un sediu modern cu două etaje, construit în stil austriac. În anul 1888, ca urmare a unei
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
lui Mihai Viteazul. Acest voievod construiește în oraș o biserică cu hramul Sfanțul Nicolae. Urmează Mihnea al III-lea, care, în 1658, lovește garnizoana otomană din raiaua Brăilei. Intervalul 1711 - 1812 înseamnă un veac de războaie purtate între ruși-turci și austrieci peste trupul țărilor române. În calea răutăților, Brăila este mereu lovită, arsă, refăcuta. Epoca se încheie cu Pacea de la Adrianopol (2 septembrie (pe stil vechi) 1829), cănd Brăila revine la Țară Românească, după aproape trei secole. Perioadă care a urmat
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
peste Someș. La 1562 cetatea este asediată de armatele otomane conduse de pașa Ibrahim din Buda și de pașa Maleoci din Timișoara. Apoi cetatea a fost asediată de trupele habsburgice, iar armatele transilvănene, părăsind-o, o incendiază. Din însărcinarea generalului austriac Lazarus von Schwendi începe reconstruirea cetății conform planurilor arhitectului italian Ottavio Baldigara după sistemul fortificațiilor italiene în formă de pentagon cu cinci bastioane. . În timpul Răscoalei lui Rákóczi Mintiul, locuit de germani, a luptat de partea lobonților, iar Sătmarul de partea
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
XV-lea pentru a păzi reședința olteană a domnilor, scaun obișnuit al Banilor și a noii episcopii. Numeroase documente arată că prin oraș au trecut Doamna Chiajna, Constantin Brâncoveanu, Pătrașcu cel Bun, Radu cel Frumos, Radu Paisie. Ocuparea Olteniei de către austrieci în perioada 1718-1739, implicit și a Râmnicului, a dus la incendierea urbei și transformarea ei în fortăreață de apărare. Radu cel Mare la 1504 înființează la Râmnic o episcopie numită Episcopia Râmnicului - Noul Severin, fapt ce este semnalat și de
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
Vienei în 1683, imperialii trec la ofensiva și ocupă pentru scurt timp cetățile Lipova și Lugoj (1688). La 25 septembrie 1695 lângă Lugoj a avut loc o bătălie între armatele Imperiul Habsburgic și Imperiului Otoman, soldata cu înfrângerea dezastruoasă a austriecilor, însuși comandantul armatei, generalul Veterani, fiind ucis de turci. După semnarea păcii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a rămas sub dominație otomană, insă prin câteva stipulații ale tratatului, turcii sunt obligați să dărâme unele fortificații, printre care și zidurile
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
părțile beligerante, ducând la distrugerea acestuia într-o proporție destul de ridicată. Dezvoltarea orașului a avut o evoluție necontrolată în prima parte a existenței sale, primul început de urbanizare apare abia în secolul XVIII în zona centrală prin parcelările făcute de austrieci, iar partea nordică, care a fost arealul locuit de români s-a dezvoltat ca țesut de tip rural, cu străzi întortocheate, majoritatea păstrându-se și astăzi. O perioadă de timp orașul a fost împărțit intre cele două comunități, cea română
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
și în timpul războaielor duse de principele Rakoczi Francisc al II-lea împotriva habsburgilor (1703-1711). Cetatea este asediată de armata principelui, dar după câteva zile Karoly Sandor trece de partea principelui fiind numit conducătorul armatei. În 1705 cetatea este atacată de austrieci și distrusă parțial, fiind refăcută în același an. Deoarece la sfârșitul secolului al XVIII-lea cetatea nu mai juca nici un rol militar, Karoly Jozsef a hotărât demolarea zidurilor și astuparea șanțurilor. Păstrând fundația și unele ziduri a fost construit un
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
fost și este cultivarea viței de vie și prelucrarea strugurilor. Renumele viilor și vinului de Drăgășani a fost întotdeauna la loc de cinste. De Drăgășani ca târg putem vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea. În 1772 austriacul Von Bauer scrie în memoriile sale despre localitatea Drăgășani: ""sat cu o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii și un târg"". În zona Drăgășanilor, câțiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu, conduși de Preda Drugănescu alături de eteriști, au opus
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
Astfel, în anul 1848, Băileștiul avea 652 familii (aproximativ 2600 locuitori). În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, după unirea Moldovei cu Țara Românească, familiile de băileșteni au primit pământ. În anul 1898 avea 6507 locuitori (61 străini de diferite nații: austrieci, transilvăneni, bulgari și sârbi). Cea mai mare creștere o are populația Băileștiului începând cu trecerea în sec. XX, perioadă în care se observă că la tot numărul mare al locuitorilor, pe lângă alte naționalități, elementul sud-dunărean (sârbi și bulgari) scade până
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]