2,138 matches
-
alcătuit din curaj, libertate, sinceritate și neprefăcută smerenie. A.S.: Vă mulțumesc mult, părinte! Interviu cu Arhimandritul Serafim Man, realizat în data de 14 iulie 2009 A.S. L-ați cunoscut pe Nicolae Steinhardt în noiembrie 1973, după cum el însuși mărturisește în Autobiografia scrisă la îndemnul dumneavoastră... S.M. Da. El a venit de vreo două-trei ori în vizită la mănăstire, începând din 1973. Prima dată cu Iordan Chimet, apoi cu un preot de la Catedrala Patriarhală... A.S. V-a mărturisit încă de atunci intenția
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Noi pe vreme aceea ne încălzeam aici cu lemne. El nu știa să-și facă foc, abia mai târziu învățând. A.S. După ce și-a exprimat dorința de a rămâne, a fost supus unei cercetări din partea dumneavoastră? El însuși mărturisește în Autobiografie: "Am fost, bănuiesc, supus uui examen, unei cercetări negrăbite". S.M. Da. E adevărat. Nu puteam să iau o astfel de decizie în mod pripit. Însă a venit momentul în care el mi-a spus: "Părinte vreau să mor în haina
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
el, ar fi altul monahismul. E un exemplu de urmat pentru toți tinerii monahi. A.S. Se integrase el cu adevărat în obștea Mănăstirii Rohia? S.M. Da, participa la toate slujbele. Trăia deci în comuniune cu ceilalți călugări. A.S. Steinhardt în Autobiografie: "Rohia m-a cucerit din prima zi și deplin...". S.M. Dincolo de viețuirea creștină a obștii, pe el Rohia l-a cucerit prin liniște, aerul curat și ascultarea cu biblioteca. A.S. Cum ați defini relația dumneavoastră cu părintele Nicolae? S.M. O
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
intelectualilor români ar fi rămas fără să stea prea mult pe gânduri), deși i se propusese să rămână la Mănăstirea Chevetogne, nu e un argument în favoarea acestei asumări? G.A. Steinhardt mărturisește și în Jurnalul fericirii și în alte texte (Autobiografie, Mărturisire) că botezul lui s-a săvârșit sub semnul ecumenismului. Într-adevăr, pe 15 martie 1960, în celula 18 a închisorii Jilava la botez participă, în afară de călugărul Mina Dobzeu și doi preoți greco-catolici și un protestant. Deci e un botez
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
admirație față de Steinhardt, el nu vede însă în acesta un virtual sfânt. Așa cum am scris mai sus, are mari rezerve față de o eventuală canonizare a monahului Nicolae. Adeseori m-am întrebat de ce a ales N. Steinhardt tocmai Rohia? Știm, din Autobiografie, că i-a fost recomandată de către Noica. I-or mai fi fost însă recomandate și altele. Știm destul de bine că până să ajungă la Rohia e refuzat sau refuză multe alte mănăstiri. Atunci, de ce rămâne aici? Am înțeles pe deplin
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
întâlnit, traducere de Alex. Ștefănescu, Editura Universal Dalsi, 1993, p. 90. 18 Idem, Ibidem, p. 148. 19 Idem, Ibidem, p. 129. 20 Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Editura Stephanus, București, 2001, p. 11. 21 Idem, Ibidem, p. 12. * Această Autobiografie a fost reprodusă cu exactitate după exemplarul existent în Arhiva Mănăstirii Rohia. 1 Leontin Cupar, Ultimul interviu al lui N. Steinhardt, Clipa zilei, an. I, nr. 102, 7 Decembrie 1994, apud Caietele de la Rohia III. N. Steinhardt în interviuri și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
psihanalizei ca metodă de cercetare în sociologia literaturii". În cazul lui Ion Ianoși, Cristian Vasile precizează că memoriile sale (Internaționala mea. Cronica unei vieți, Iași, Editura Polirom, 2012) au pentru istorici "o valoare documentară sporită", înscriindu-se în categoria unei "autobiografii care aspiră la exhaustivitate". Ocuparea timp de nouă ani a funcției de instructor la Secția de Știință și Cultură din cadrul Direcției de Propagandă și Cultură a CC al PCR i-a permis lui Ion Ianoși să cunoască din interior funcționarea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
singulară. Ultima carte a profesorului Paul Cornea 4 vădește unele înrudiri diaristice, cultural-ideologice și de altă natură cu scrierile unor Pavel Câmpeanu 5, Gheorghe Brătescu 6 și Ion Ianoși 7. Însă lucrarea lui Paul Cornea are ceva original. Este o autobiografie care se prezintă sub forma unui dialog (inițial, convorbiri electronice cu criticul Daniel Cristea-Enache, cel care dirijează discret, dar adecvat întreaga discuție). În plus, volumul cuprinde de fapt lunga poveste a unei desprinderi de o Credință: comunismul ca religie laică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
apropierea de astfel de personaje? În primul rând, Credința nu îl părăsise; în 1958, la presiunile lui L. Răutu de a accepta postul de director al Studioului Cinematografic de la Buftea, intervine și frica de a-și pierde slujba de la Universitate. Autobiografia lui Paul Cornea este și un discurs despre servituțile rațiunii. Sentimentul de trădare a adevăratei vocații nu poate determina renunțarea la utopie 14. Cred că Paul Cornea explică în mod convingător faptul că "într-un angajament existențial, rațiunea este cel
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
revizitare în general onestă a trecutului, precum și povestea regăsirii adevăratei vocații 17. Ion Ianoși între internaționalism și "comunism național" Prin intermediul volumului de memorii al profesorului Ion Ianoși - Internaționala mea. Cronica unei vieți - cititorul român are șansa de a cunoaște o autobiografie intelectuală la fel de necesară ca și cea a lui Paul Cornea; în plus, pare să fie o carte a nevrozelor, volum din care se pot desprinde multe învățăminte 18. Amintirile profesorului de estetică sunt foarte bine contextualizate prin descrierea - în general
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
independenței" abia proclamate (cu discriminarea ne-românilor): "Securitatea ne oprise pentru că eram evrei" - conchide Ianoși 24. Volumul nu este doar o continuare și completare a unor cărți publicate de memorialist și apărute în urmă cu un deceniu 25, ci o autobiografie care aspiră spre exhaustivitate (cartea acoperă intervalul 1928-2012). Internaționala mea... nu oferă doar amănunte biografice relevante, ci scoate în evidență un Ianoși care uneori pare o adevărată enciclopedie - în carte sunt informații și detalii pe care era puțin probabil să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1989, pare dinamitată. Pe de altă parte, poate merita subliniat că economistul Costin Murgescu s-a păstrat în intervențiile publice - mai ales din Era socialistă 43 - în limitele ortodoxiei ideologice a regimului Ceaușescu. Natura regimului politic postbelic Cu toate acestea, autobiografia semnată de Ion Ianoși este un instrument foarte util pentru a glosa pe marginea naturii regimului politic românesc din a doua jumătate a secolului trecut. Merită să exploatăm informația oferită de memorialist urmărind tema definirii regimului politic (impresia generală este
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
decât să confirme descrierea biografică apărută în ultimul dicționar al literaturii: "Vindecarea de utopia comunistă a decurs lent la Paul Cornea (...) și s-a prelungit și după 1970"77. Este o condiție cumva asumată și de memorialistul Paul Cornea în autobiografia din 2013. Paul Cornea, Ion Ianoși și N. Ceaușescu Totuși, Paul Cornea nu pare să mai creadă în ideea de revoluție, așa cum este definită ea de mai marii prezentului său, în special de N. Ceaușescu. Atunci când aderă la conceptele folosite
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mod, naiv-sublim, prin care găsea el să se răzbune pe Eugen Barbu, era să-l toarne cu năduf la Securitate? Și, apoi, cum s-a stins bietul Nego, singur și bolnav, în exil, fără a mai apuca să-și termine autobiografia, consolat doar de bunătatea unei inimi de călugăriță. Nu-i de mirare, așadar, că în linii mari corespondența lui Sîrbu reflectă o atitudine tolerantă față de ceilalți, față de interlocutorii săi, chiar atunci când opiniile acestora sunt total divergente, scriitorul nutrind convingerea că
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
unic Zeu Suprem, se explică, în parte, prin voința faraonului Amenhotep IV de a se elibera de sub dominația Marelui Preot, într-adevăr, la puțin timp după întronare, tânărul 49 Nici un document oficial nu înregistrează izgonirea hiksosilor. Singura mărturie este scurta autobiografie a unui modest combatant din războiul de eliberare; textul a fost tradus de H. Breasted, Ancient Reconls t>f fyyi>t, II, PPl sq; a se vedea, de asemenea, John Wilson, op. Cit., pp. 164-165. 30 A se vedea J. Wilson
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mele. Iubirea lor a fost ingredientul cel mai important. J.C.H. O ISTORIE A JURNALISMULUI AMERICAN Introducere Într-un moment în care era inspirat și plin de speranță cu privire la istoria domeniului căruia i se dedicase, jurnalistul Hutchins Hapgood își amintea în autobiografia lui din 1939 de anii în care a practicat această formă de expresie pe care unii învățați de astăzi o numesc "jurnalismul literar": și nu trebuie să ne lăsam influențați de tendința firească a memoriei să exagereze o experiență semnificativă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Times Book Review, recenzează de trei ori mai multe lucrări de specialitate decât opere beletristice. (xi). Acesta nu înseamnă că toate lucrările mai sus menționate fac parte din categoria "jurnalismului literar" narativ dacă luăm în considerare faptul că revista include autobiografii, istorie, cercetări sociale și așa mai departe. Dar aici sunt incluse și lucrări ca Acțiunea civilă al lui Jonathan Harr, "o prelucrare de maestru", așa cum notează redacția, a impactului poluării toxice asupra vieții locuitorilor din Woburn, Massachusetts. Redactorul scrie că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
neclare dacă luăm în seamă exemplele de jurnalism literar/nonficțional pe care alți specialiști le citează. După ei, această formă poate include categorii mai tradiționale de genuri și subgenuri, cum ar fi "eseul personal", "jurnalul de călătorie", "memorii", "biografii" și "autobiografii". (Paterson) Connery, care este protagonistul apărării "jurnalismului literar", atrage atenția asupra dificultății cu care se confruntă identitatea acestei forme de expresie atunci când amintește despre necesitatea de a justifica titlul la Addenda jurnalismului literar american. "Folosirea termenului "jurnalism" este preferabilă față de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o formă a "imaginației subiective" (376). Hutchins Hapgood, a cărui remarcă deschide acest capitol, expune caracteristicile fundamentale a ceea ce este "jurnalismul literar" într-un articol din Bookman din 1905. Hapgood nu a folosit acest termen la acea dată, dar în autobiografia din 1939, spune că, datorită redactorului Lincoln a fost atras de "viziunea lui Steffan asupra jurnalismului literar" spre sfârșitul anilor '90 ai secolului al XIX-lea. (Victorian 140) Steffan a fost editorul vechiului New York Commercial Adviser și la trecerea dintre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
verificabilă și care este structurată și transformată într-o nuvelă sau o schiță prin folosirea mijloacelor narative și retorice care sunt în general asociate cu ficțiunea." (Sourcebook xiv) O asemenea definiție poate include memoriile lui Lee, Jurnal rusesc, putând recomanda autobiografia lui Henry Adam, Educația lui Henry Adam. În mijlocul atâtor nebuloase nu e de mirare că această categorie de scrieri a fost prea puțin băgată în seamă de cercurile academice în calitate de literatură cu adâncă semnificație în secolul nostru, și putem ușor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
facă bucăți. Dacă poți să afli ce s-a întâmplat între căsătorie și crimă, o să ai o nuvelă pentru tine, și pentru mine o schiță scurtă. Du-te, fă-ți timp, și dă la iveală tragedia, căci este o tragedie". (Autobiografie - 317). Ceea ce e remarcabil în indicația lui Steffen este intenționalitatea subliniată a direcției literare, pentru că la sfârșit produsul va fi o schiță pentru el și o nuvelă pentru Cahan. Steffen era editorul responsabil pentru New York Commercial Advertiser și sprijinea direcția
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înșiși își doresc să devină scriitori... Trebuie să facem apel la toți cei care aspiră, în mod deschis sau în secret, să devină poeți, romancieri sau eseiști... (și) promit să le dau posibilitatea să cunoască viața sub toate aspectele ei" (Autobiografie 316). Steffens prefera în special absolvenții de Harvard, fiind convins de dorința lor intelectuală de cercetare a "ceea ce oamenii nu știu și trebuie să descopere despre Adevăr și frumos" (Autobiografie 316). Retorica poate fi tradusă romantic prin ochii sensibilității victoriene
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
le dau posibilitatea să cunoască viața sub toate aspectele ei" (Autobiografie 316). Steffens prefera în special absolvenții de Harvard, fiind convins de dorința lor intelectuală de cercetare a "ceea ce oamenii nu știu și trebuie să descopere despre Adevăr și frumos" (Autobiografie 316). Retorica poate fi tradusă romantic prin ochii sensibilității victoriene, dar reflectă în același timp posibilitățile literare pe care Steffens le-a descoperit în jurnalism. El adaugă: Am vorbit despre asemenea lucruri în ziarul nostru. Am îndrăznit să pronunțăm cuvinte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Hapgood se numără articolele lui despre viața evreilor din ghetto, în care a fost inițiat de Abraham Cahan. Articolele au fost adunate, revizuite și publicate în 1902 sub titlul The Spirit of the Ghetto - Spiritul ghetto-ului. Așa cum notează Hapgood în autobiografia sa, cartea se mai reedita încă la treizeci și șase de ani de la apariția ei (143). În propria sa recenzie, el subliniază relevanța neștirbită a tipului de jurnalism literar narativ practicat în acei ani. Și iată că volumul a mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un loc în vernacular, conform Oxford English Dictionary (Compact Edition 1:1515). Pe de altă parte, cuvintele "carte de caracter", "biografie", "anale", "jurnal intim" și "memoriu" au căpătat în secolul al XVII-lea sensul pe care îl au și astăzi. ("Autobiografie" este un cuvânt de folosință recentă, datând de la 1809 [Compact Edition 1:144]). Sensurile lor derivă cel puțin în parte de la conștința critică aflată în dezvoltare ce susține că înregistrarea experienței fenomenologice este o inițiativă legitimă, "care nu ar trebui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]