2,690 matches
-
și-a ridicat sprâncenele și cu o bombăneală de dezaprobare: «Calabria, ar fi bine să frecventați un alt an de liceu!». Giovanni a rămas împietrit, fără a scoate un cuvânt. S-a întors acasă cu capul plecat. Mergea ca un automat, picioarele tremurând și creierul încins la gândul că va trebui să înfrunte încă o dată acele binecuvântate materii de greacă și latină. În decizia rectorului nu trebuie să vedem o îndârjire răutăcioasă față de Calabria. Severul monsenior Bacilieri, care va deveni episcop
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spotarea în soluția unui solvent, a cărui forță eluantă să fie mai puțin puternică decât cea a solventului de developare, altfel spus, dacă faza staționară este polară, spotarea trebuie efectuată într-un solvent cât mai apolar posibil. Aparatele semi- sau automate de spotare a probei sunt disponibile din punct de vedere comercial: Nanomat®; pipeta este coborâtă spre stratul fazei staționare prin acțiunea unui magnet. Volumele depuse sunt de 100-200 nl și reportabilitatea depunerii este de ordinul 1%. Linomat®(Camag); metodă semiautomată
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
1872-1937) e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații caricate și din mecanizări. Un inspector vizitează o școală provincială, se lovește de ușă, își face un cucui în frunte, e luat în primire de directoare și mânuit ca un automat, sfârșește prin a scrie în condica de inspecție contrariul de ceea ce gândește. Un francez aclimatizat, Jean Renaud, invită pe un prieten la masă (idee luată probabil din Mark Twain). Francezul arată invitatului apartamentul său, "mon cabinet de travail", "la salle
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
radio pe care căpitanu Drăguș m-a rugat să-l iau de la soția sa care se afla în Râmnicul Vîlcea și să i-l predau la Ineu. La refuzul meu de a-l lăsa din brațe, rușii mi-au pus automatul în piept, iar mulțimea din vagon a început să țipe. M-am simțit umilit în fața căpitanului și aș fi acceptat orice pedeapsă și m-aș fi angajat ca după terminarea serviciului militar să-i plătesc aparatul dar, omenosul căpitan n-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și a spus: „Care știți să vâsliți?”. Ne-am gândit: „Ăsta e nebun! Ce să vâslim?”. Canalul nu mai era Înghețat, se dezghețase... Și-am spus: „Eu”. „Hai, urcăm la barcă!” A urcat soldatul, s-a dus la pupă cu automatul În mână, am urcat eu, a urcat Gheorghe. Eu am pus mâna pe rame, el la provă, să ne supravegheze... Ei, dar eu nu mai vâslisem Într-o apă curgătoare, și În nici un caz În Dunăre, care are cu totul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de porumb. Și plecam cu doi soldați, Întâlneam tractoristul și ne apucam de muncă..., dar soldații n-avea cum să se țină după mine un kilometru dus și un kilometru Întors și nici să stea lângă mine pe semănătoare cu automatele la ei, și atunci am convenit să stea la capul locului, că nu-i nici un pericol, că nu fug nicăieri. Și Într-adevăr, vreo cinci sau șase zile am lucrat așa. Se obișnuiseră, mâncam mâncarea de la ei... Acest tractorist, nea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Întrebat că de unde-s... și el o vrut să iasă afară din raza focului, cum era În colibă. Atunci l-o derutat celălalt securist, că o ieșit el, că o zis că are de ieșit afară, și ăla o scos automatul afară și-o tras, și pe ăsta, pe Dumitru Hotico l-o Împușcat mortal. Și pe Vasile Chindriș l-o ’pușcat, da’ i-o trecut glontele prin mână. Chindriș a reușit să fugă sau l-au prins? Chindriș o mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trag picioarele... Da, da’ io am visat cum m-a Înconjurat cu câinele... și că am fost prins... Deci, cum v-am spus, visul s-a adeverit... Și când m-a călcat, el s-a speriat și de spaimă tot automatul l-a descărcat, da’ În acoperiș. Și bine că nu i-o Împușcat pe ăia din pod, că zicea că i-am omorât eu. El de frică: „Stăi!”. La stânga: „Trăiți, tovarășu’ comandant!”. Și cum casa lu’ unchiu era Într-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
chestii În cameră... Și-apoi o-nceput pompierii să le baje apă, da’ n-o reușit, că ăștia o băgat toate saltelele-n geamuri și n-o putut băga. Pă urmă, locotenentul-major Istrate o deschis vizeta și o tras cu automatul În cameră și-atunci i-o demoralizat... Și-apoi gardienii o Împins ușa și paturile alea de le-or pus ei la ușă și o intrat Înăuntru. Dup-aia i-o scos afară, i-o pus pe toți În lanțuri
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ne asmuțea pe unii contra celorlalți. Și le spunea că dacă facem digul se eliberau. Și probabil că a râs de ei, că la țărani țineau minciunile ăstea cu eliberarea, dar la noi nu țineau... Veneau trupele de Securitate cu automatele și ne păzeau, că pentru ăștia eram bandiți, și la instruire eram toți bandiți. Când am fost să proiectăm un dig la Luciu-Giurgeni, ne-am dus cu doi băieți din ăștia, securiști. Ei mâncau câte un pepene... ne rămânea și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
l a împins. Carnea lui toată fusese ruptă în fâșii. Spatele lui, de la ceafă la călcâie era cicatrice lângă cicatrice, urmele bătăilor groaznice pe care le suferise. Reeducarea lui Țurcanu reușise să-l facă să execute anumite ordine, ca un automat, fără rațiune, dar nu să-l schimbe în structura lui sufletească. Rămas același creștin de profunzime, același geniu filosofic și poetic în plină desfășurare, cu toate condițiile-i create de executanții Jilavei a oribilei crime, care se săvârșea asupra lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
primul proces al reeducării și neexecutați. Diferența este că în timp ce la Pitești regimul a încercat să se disculpe printr-un simulacru de proces, în care să-i pună sub acuzare pe așa-zișii torționari, oameni cu voința anihilată, deveniți niște automate ale crimei în mâna organelor Ministerului teroarei și crimei, la cazimcă nu au mai făcut acest proces, în care ar fi trebuit să și acuze personalul executant și cei care concepuseră sistemul, care erau de fapt aceeași ca și în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
primul circuit. Amintirile adevărate mi le simțeam ca aparținând altcuiva, conștiința se îndepărta de mine, cartea de identitate mi se subția tot mai mult, arătând ca o foiță de hârtie. Se stingeau toate, probabil. În timp ce mergeam în urma ei ca un automat, mi-am amintit iar de cuplul din Skyline. Nu înțelegeam de ce persista atât de mult imaginea lor, dar n-aveam la ce mă gândi probabil. Ce-or fi făcând cei doi acum? Chiar nu-mi dădeam seama ce puteau face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de autoritate științifică, manipulează condițiile experimentului, oferindu-se subiecților posibilitatea de a intra în pielea autorității forte, de a decide asupra sancțiunilor aplicate unor subiecți care greșesc. Rezultatele sunt uimitoare. Toți subiecții acceptă șocurile, se supun condițiilor inumane ca niște automate. Secretul e confruntarea cu o sursă de autoritate care se exercită prin violență: în cele mai multe cazuri, conștiința individului se înclină în fața autorității. Milgram relatează un caz din experiența sa: intră în laborator un om de afaceri echilibrat și sigur pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
măcelul / cu șanțuri, cu degradări, cu biruințe / cum a călcat peste bucurii, peste granițe, peste ape / brutal, crâncen. [...] Armate anonime s-au strecurat în zdrențe prin noapte / cerurile se lăsau mai jos / fumul uzinelor inunda cartiere / pe străzi au răsunat automate / și-au zăcut lângă prispă muieri și copii; / oftică, tifos, pelagră, / foamete, groază, tăcere.” Scenele apocaliptice ale războiului (din ciclul Jurnal de front) își au corespondentul formal în „strofe înjunghiate, bătute în pari, / scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul; / strofe scrise
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
izbutit, iar mașina sa ar fi funcționat și ar fi produs efecte sociale, intelectuale și ideologice originale. La fel se întâmplă și cu La Vénus anatomique / Venus anatomica (Xavier Mauméjean, 2004), unde-i regăsim pe Casanova, Vaucanson celebrul inventator al automatelor -, un văr de-al lui Fragonard și pe doctorul și filosoful materialist La Mettrie, care încearcă să creeze o femeie cu mijloacele de la bord, adică plecând de la cunoștințele lor în materie de medicină și informatică. Numele făpturii astfel create, Olympe
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pe un ungur, Balogh Ladislau 15, un băiat de treabă, un oarecare Moș Valer 16 din Oaș, care în timpul transportului ne-a cântat Zaraza. Erau patru militari foarte buni cu noi, doi în spate și doi în față, toți cu automate, dar cine ar fi vrut să evadeze!? Și așa am ajuns la Salcia. Șerpăria de la Salcia C. I.: În ce anotimp ați ajuns la Salcia? S. Ț.: Toamna târziu. C. I.: După cât timp de la arestare? S. Ț.: Am fost arestat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1 mai 1960 și am ajuns la Salcia prin octombrie- noiembrie în același an. Când am ajuns noi se întunecase de acum. Nici în filme nu se realizează scene de genul acesta: au apărut aproximativ 30 de militari, toți cu automate, cu câini lupi, cu gălăgie, cu felinare, secvență de film și nu altceva. Ne-au luat, am trecut digul care merge paralel cu Dunărea și după dig, la 50-100 de metri, era lagărul Salcia. Era acolo așa-zisa "Șerpărie", prima
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fi evadat, să se vadă urmele, dar cine putea evada sărind din gard în gard cu înălțimea de 4 m!?! În momentul în care preotul a ajuns pe la mijloc culegând hârtii, din turela de la poartă s-a tras cu un automat, mitralieră. Cine a tras? A fost un sergent maghiar pe nume Olah. Ne-am uitat pe fereastră să vedem ce se întâmplă. Preotul se speriase probabil, a sărit în sus și și-a ridicat mâinile și atât a reușit să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Era consemn probabil, pentru a nu risca să fie dezarmați de către deținuți... S. Ț.: Andone a început să zbiere: "Deținut, în afara cordonului!" Cu două zile înainte, acest Olah împușcase doi tineri maghiari, de la 5 m a tras cu automatul, pentru că au ieșit în afara cordonului, fiind astfel bănuiți de tentativă de evadare. S-a auzit un murmur general, șoptit: "nu ieși domnule, nu ieși!" Și atunci mi-am ieșit din fire și m-am repezit cu cazmaua către Olah strigând
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu capul subțioară și de picioare, astfel încât să-l duci ca pe o roabă. Și atunci luam mortul în spate, picioarele mortului târându-se prin zăpadă. Și îl duceam pe rând, schimbându-ne când oboseam. Ne însoțeau doi militari cu automatele. Așa îl căram până la Periprava. C. I.: Pe o distanță de... S. Ț.: Între 15 și 20 de km. Ajungeam la Periprava sleiți de puteri. Acolo primeam de la portarul cimitirului un hârleț sau două, lopată și în primul rând târnăcop
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și m-a împins în Dunăre, pe care veneau niște sloiuri de gheață uriașe care se frecau unele de altele. Dacă eram prins între două sloiuri eram decapitat pe loc, mă tăiau în două. Nebunii ăia din escortă fugeau cu automatele pe mal ca să nu evadez, că în mintea lor era că aș fi vrut să evadez. Am stat în apă și m-am menținut la suprafață ținându-mă de un sloi, aproximativ 1 kilometru. Dar cât am fost în apă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ta!" și am pus receptorul în furcă. Am fugit imediat din camera colonelului într-un parc de vizavi și am stat pe o bancă și priveam. N-a durat 5 minute și au și venit imediat doi rusnaci înarmați cu automatele de gât, în pas alergător, cu cheia, au deschis, s-au uitat înăuntru, peste tot, iar eu din parc râdeam de ei. Colonelul nu mi-a spus nimic, nu mi-a făcut niciun reproș. După o perioadă, colonelul s-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gând. Eu i-am așteptat. C. I.: Vă rog să intrăm puțin în detalii. Când au venit să vă aresteze câți erau? D. B.: Au venit o mașină întreagă, un GAZ era, și în mașină vreo 4 sau 5 inși cu automatele. Dacă încercam să sar pe geam mă împușcau fără nicio discuție. C. I.: Au făcut percheziție în conac, acolo unde dormeați? D. B.: Nu, că v-am spus că eu locuiam acolo doar în calitate de inginer și aveam doar o cameră, atâta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
anchetă și proces, am fost dus la București pentru recurs, prin octombrie, în vagonul-dubă ocupat de deținuții de drept comun. Dar până la gară, când ne-au dus, ne-au pus ochelarii, iar la gară am fost înconjurați de securiști cu automate și cu câini până ne-au urcat în vagon. Pe mine m-au așezat într-un wc, unde am stat până la București. C. I.: V-au pus lanțuri? D. B.: Nu, nu mi-au pus lanțuri. Mi-au pus lanțuri după
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]