1,813 matches
-
Descartes - este gradul cel mai de jos al libertății” Si tot autorul Meditațiilor metafizice comentează : . O a treia interpretare ne situează cu un pas mai departe în itinerariul pe care conceptul de libertate îl străbate pentru a accede în orizontul axiologic. Intâlnim, de această dată, identificarea libertății cu LIBERUL ARBITRU. Libertatea încetează a mai fi doar autostăpânire și devine o forță propulsatoare . Ea încetează să mai reziste printr-o indiferență olimpiană, oricăror opțiuni axiologice. Acum , valorile cu polaritatea și ierarhia inerentă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
îl străbate pentru a accede în orizontul axiologic. Intâlnim, de această dată, identificarea libertății cu LIBERUL ARBITRU. Libertatea încetează a mai fi doar autostăpânire și devine o forță propulsatoare . Ea încetează să mai reziste printr-o indiferență olimpiană, oricăror opțiuni axiologice. Acum , valorile cu polaritatea și ierarhia inerentă lor, solicită eul, și alegerea între alternative neechivalente și neindiferente se impune. Pentru o asemenea alegere voința are în această fază pretenția de a-și fi propriul ghid, de a se sustrage oricăror
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cum sunt eșecurile ), când tensiunea cerințelor antinomice ale zilei și nopții atinge apogeul și când omul, în fața refuzului realului de ai realiza proiectul devine introvertit și intuiește în stări de mare tensiune emoțională, caracteristicile alegerilor sale libere, lipsite de repere axiologice, misterul său. Libertatea existențială, căutată de Jaspers prin renunțarea la pretențiile de a raționaliza universul și retragerea narcisistă în dimensiunile vieții interioare, întâlnește în acest punct interpretarea sartreiană a libertății, ca „ perpetuă interiorizare, neantizare și subiectivizare a contingenței care astfel
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
prin ignorarea dialecticii elementului intern și extern a elementului subiectiv și obiectiv), ea nu poate străbate mai departe itinerariul către înțelegerea libertății ca putere de creare a valorilor, deoarece nu numai că nu găsește dar interzice însăși căutarea unor repere axiologice obiective ale alegerilor umane. Situația este paradoxală: existențialismul exaltă libertatea umană, dar o libertate fără puncte de sprijin în realitate, fără repere axiologice și care de regulă conduce la eșec. Chiar dacă unele lucrări ale lui Martin Heidegger sau Karl Jaspers
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
putere de creare a valorilor, deoarece nu numai că nu găsește dar interzice însăși căutarea unor repere axiologice obiective ale alegerilor umane. Situația este paradoxală: existențialismul exaltă libertatea umană, dar o libertate fără puncte de sprijin în realitate, fără repere axiologice și care de regulă conduce la eșec. Chiar dacă unele lucrări ale lui Martin Heidegger sau Karl Jaspers sunt un fel de stații seismologice de înregistrare subtilă și fină a înstrăinării umane, iar Jean Paul Sartre s-a dezis public de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
realizează conștient necesitatea istorică universală (Hegel ). Tocmai pentru că este o ființă caracterizată prin praxis , omul poate deveni și altceva decât ceea ce-l face să fie ceea ce este. Cunoașterea rațională, integrată în conștiința umană totalizantă și participantă, devine deschizătoare de orizont axiologic în care se realizează corespondența între rezultate și scop, dintre finalitatea conștientă și determinațiile obiective. In limitele evantaiului de posibilități pe care îl deschide necesitatea nimic nu este dinainte jucat și nimic nu se joacă fără el, fără acel plus
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
a învăța lucruri noi despre istoria și specificul cultural și religios al celorlalte țări din care provin tinerii, să respecte celelalte religii, să manifeste toleranță față de persoanele de alte religii sau confesiuni sau față de persoanele cu deficiențe, să conștientizeze diversitatea axiologică ce caracterizează societatea contemporană. Metodele utilizate au fost specifice educației non- formale și au fost atent alese și utilizate de formatori special aleși pentru desfășurarea activităților de proiect. Ceea ce considerăm a fi mai important: am pus în contact grupuri de
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
matematică, muzică, etc.) Atunci când este conceptuală, interdisciplinaritatea implică o centrare a demersului pe o listă de concepte comune (noduri de coeziune). Realizarea unui transfer unei metode de la o disciplina la alta (metoda analitico-sintetică) conturează interdisciplinaritatea metodologică. M. Stanciu identifică interdisciplinaritatea axiologică concretizată prin „transferul unui sistem de la o disciplină la alta, transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale”. Interdisciplinaritatea poate avea și un caracter integrativ plecând de la o problemă sau o teză: putem exploata zăcămintele de aur și argint din zona
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și statutul specific al acestuia în cadrul curriculumului național, precum și contribuția disciplinei de învățământ, pentru a evidenția achizițiile finale de învățare ale elevilor, la sfârșitul anului, sau pentru a orienta pregătirea de specialitate a acestora; VALORI ȘI ATITUDINI, finalități de natură axiologică, urmărite prin studiul disciplinei, definite pentru învățământul liceal; COMPETENȚE SPECIFICE - conținuturi, nucleul funcțional al programei școlare, definit pentru fiecare an de studiu; SUGESTII METODOLOGICE, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat competențelor, valorilor și atitudinilor prevăzute în programele școlare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cunoașterea modalităților de citire a instrumentelor transpozitorii; dezvoltarea capacității de comunicare într-un limbaj civilizat; familiarizarea elevului cu citirea la prima vedere și formarea deprinderii de a citi cu ușurință un text muzical; dezvoltarea capacităților de valorizare, într-un sistem axiologic propriu, bazat pe o cunoaștere fundamentală și permițând elevilor argumentarea lor; generarea strategiilor cognitive bazate pe relații interdisciplinare, atât în interiorul ariei curriculare Arte, cât și cu alte domenii (literatură, istorie, logică, filozofie, științe socio-umane etc.); sprijinirea viitorilor artiști pentru a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
care participă la organizarea internă, afirmând că personalitatea este schemă unificată a experienței, o organizare de valori care sunt compatibile între ele. P.P. Neveanu definea personalitatea ca “subiectul uman considerat ca unitate biopsihosocială, ca purtător al funcțiilor epistemice pragmatice și axiologice”. G. Allport vedea personalitatea ca “unitate al sistemelor dinamice prin care se efectuează o adaptare originală” <footnote Allport, Structura și dezvoltarea personalității.EDP, 1981 footnote> . Din punct de vedere psihosocial personalitatea și mediul sunt interdependente, unul costituindu-se în funcție de celălalt sau
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
informative (ating conținuturi de același fel) ajută elevul spre dobândirea unei cantități de informații În scopul reconstituirii faptelor, fenomenelor, proceselor istorice; b) Metode formative potrivite pentru realizarea obiectivelor formative și Învățarea temeinică a conținuturilor adecvate, explicându-se cauzal, funcțional și axiologic faptele, fenomenele istorice și valorificându-se pe deplin valențele lor educativ - formative. 2) În funcție de psihologia celui care Învață (obiectivele și conținutul Învățării pun elevul În situații psihologice diferite de participare) metodele pot fi: a) metode participative (active), axate pe activitatea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
studiu cuprins În Planul de Învățământ al școlilor speciale - aria curriculară - „Om și societate", Începând din clasa a V a este un obiect Îndrăgit de elevi și mai mult de băieți În general. Explicația În istorie este cauzală, funcțională și axiologică. Fenomenele istorice se Înlănțuie Între ele pe o perioadă mai mare formând un proces istoric, al cărui lanț cauzal trebuie explicat elevilor urmărind realizarea obiectivelor propuse. Stabilirea volumului de cunoștințe necesar a fi asimilat de elevi se face În funcție de două
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
argumentația Ecologiei Umane, comisie înființată în anul 1986 în cadrul Asociației Oamenilor de Știință (A.O.Ș.). În lucrările acestei comisii apărute în vol. XXIX din 6 oct. 1988 s-au inserat puncte de vedere ce devansau opțiunile „Gintei Latine” ... „Criza axiologică, urmare a crizei ecologice la care se adaogă influențele administrațiilor totalitare, prefigurează „omul nou”, dezumanizat, deviat comportamental psihosocial, diminuat afectiv”. Articolul și expunerea la simpozion continuă cu măsurile ce se impun: ... „Respectarea în procesul dezvoltării a etosului autohton, ocrotirea monumentelor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
află într-o poziție foarte dificilă. Ea este slabă, mai întâi din cauza oscilării și ambiguității oricărui centru: din stânga el pare de dreapta, privit din dreapta, el pare de stânga. Valorile sale sunt pe de altă parte detestate din ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În vocabular. Prioritatea intervenției profesorului În acest plan este intermedierea relațiilor copiilor cu sistemul de valori promovate În societate. Rostul unui asfel de demers vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se află În postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. Interesant de aflat ar fi dacă la baza declanșării unui conflict intergrupuri stau imaginile stereotipe față de celălalt grup, datorate diferențelor culturale sau economice, sau cauza este fenomenul de “comparație socială” care are ca efect devalorizarea celuilalt grup În favoarea propriului
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
În vocabular. Prioritatea intervenției profesorului În acest plan este intermedierea relațiilor copiilor cu sistemul de valori promovate În societate. Rostul unui asfel de demers vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se află În postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. In ciuda aparențelor, la această vârstă elevii sunt preocupați foarte mult de ceea ce gândesc ceilalți despre ei. Diferențieri subtile Încep să apară În conduitele din clasă, se crează o discretă distanțare Între fete și băieți și o competiție, Încărcată
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
În vocabular. Prioritatea intervenției profesorului În acest plan este intermedierea relațiilor copiilor cu sistemul de valori promovate În societate. Rostul unui asfel de demers vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se află În postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. Interesant de aflat ar fi dacă la baza declanșarii unui conflict intergrupuri stau imaginile stereotipe față de celălalt grup, datorate diferențelor culturale sau economice, sau cauza este fenomenul de “comparație socială” care are ca efect devalorizarea celuilalt grup În favoarea propriului
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
stele strălucitoare, ce semnifică cele trei facultăți integrante la înființarea Universității (Filosofie, Drept și Științe). Un ultim element simbolic îl constituie culorile, deoarece azurul (albastrul) și argintiul se regaseau pe scutul familiei Cuza. Astfel, stema însumează suita aspectelor istorice și axiologice ce individualizează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”»{\cîte 63}. Vom preciza că și după aceste explicații rămân încă neclarități în legătură cu unele reprezentări heraldice de pe stema Universității, cu felul în care aceasta este realizată pe medalia aniversativa din 2010 (fig. 56av), cât
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1987, p.12) Expresia materializată a funcționalității și eficienței unei aptitudini este performanța. O combinație specifică aptitudinilor care asigură posibilitatea realizării creatoare și originale a unei activități constituie talentul. În structura talentului, trăsăturile de personalitate (pasiunea, voința, interesele, activismul, orientarea axiologică) au o pondere mai mare decât în structura aptitudinilor. Geniul - cel mai înalt nivel la care se poate realiza dezvoltarea și integrarea aptitudinilor. După gradul de specializare deosebim: - aptitudini generale (inteligența); - aptitudini speciale (aptitudini profesionale) Categorii de aptitudini: 1. Aptitudinea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
o lume secundară-reală1. Însă problema ontologică trebuie să stabilească și să explice existența operei de artă ca existență individuală auto-suficientă. Prin urmare, ontologia are ca obiect de studiu entitatea ce face posibilă existența operei de artă și propune o analiză axiologică a relațiilor dintre elementele compoziționale operei. Acest proces este posibil datorită unei structuri logice de funcționare a elementelor operei. Astfel, prin intermediul reprezentării comune opera de artă este un existent dedublat: pe de o parte, e un existent dependent de conștiința
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
create. Arta, împreună cu produsele sale, rămâne un concept deschis și prin urmare indefinibil 12, dar într-o permanentă relație de mediere între intelect și senzație. Pentru că nu orice obiect poate fi considerat artă înseamnă că avem nevoie de un sistem axiologic pentru a reuși să delimităm obiectele obișnuite de obiectele de artă. Acest sistem pornește de la categoria ontologică de calitate. O astfel de necesitate survine mai ales în urma faptului că definițiile contemporane despre arta ceativă sau fine art trebuie să respecte
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cuvânt, și definiția lui e deopotrivă o reflecție asupra verbului și a semnului, asupra rostului și sensurilor lor.” Sunt investigate modalitățile discursului ca „joc impur, al conivenței și demascării”, procedeele narative ale moftului și semnificațiile acestuia în plan caracterologic, sociologic, axiologic, ontologic. Prevalența moftului, semn al discrepanței între aparență și esență, și consecințele sale - proliferarea și relativizarea cuvintelor, obsesia pentru oratorie și retorică - duc la agonia comunicării, la vidul de sens și, în cele din urmă, la o adevărată criză ontologică
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
sociale, de ritualuri care se aplică la toți membrii comunității comuniste și pe care puterea comunistă încearcă să le extindă la întreaga populație, întemeind noi forme de viață individuală și colectivă, permițând calificarea opozițiilor reale sau presupuse potrivit unei definiții axiologice care imită disputele religioase, fără să se bazeze totuși pe aceleași criterii. Voința de a spune adevărul și, prin urmare, de a defini o regulă pentru ansamblul mișcării muncitorești este prezentă la Marx* și Engels*, așa cum dovedesc violentele lor polemici
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la Alfred A. Knopf din New York și până la apariția ei în traducere românească. În tot acest timp, steaua filosofului germano-american Hans Morgenthau - căci, spre deosebire de urmașii săi, acesta a fost un iubitor de înțelepciune, un autor interesat de construcția ontologică și axiologică a politicii internaționale ca disciplină teoretică - a strălucit intens 1, a fost uneori ocultată de supernove ale zilei, iar abia în ultimul deceniu și-a găsit un loc ferm pe boltă 2. Morgenthau este, fără îndoială, cel mai strălucitor astru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]