1,886 matches
-
asistat la asemenea spectacole imorale, mai mult, adesea el însuși le-a oferit...; ochii lui, care veghează la interesul întregii lumi au văzut fără indignare adulterul de pe scenă... (v. 510 și urm.)440. Aici, fără îndoială, sulmonezul avea în memorie bârfa care circula și pe care Suetonius o va consemna, despre comportamentul tânărului Augustus care, fără învățătura poetului 441, mai mult decât să cucerească femeile, știuse să le domine. El potrivit lui Suetonius după ce "în prezența soțului a scos afară din tricliniu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Tragedia îl dojenește pe poet (dar el, se subînțelege, este mândru de acest lucru): Despre viața ta desfrânată vorbesc banchetele bine stropite 446, vorbesc răspântiile care te-au dus pe mai multe drumuri... Tu ești, și nu-ți dai seama, bârfa întregului oraș, când, trecând peste orice pudoare, îți povestești cuceririle". De aici rezultă faptul că sensibilitatea comună era ofensată: Augustus, însă, încă mai tolerează! Se prea poate ca Ovidiu să fi fost admonestat, deoarece, la un moment dat, recunoaște că
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
apărînd la televizor și ținînd lecțiuni publice. În operele sale, parțial autobiografice, vorbește despre experiența sa ca pacient într-un spital de psihiatrie. Biesheuvel este considerat un scriitor postmodern, aparținînd unei tipologii specific olandeze, tematizînd povestitul intens, deseori sub forma bîrfei. În pledoaria sa pentru absurditatea comportamentului uman și a vieții umane, persistă existențialismul. De weg naar het licht (Calea spre lumină) a apărut în 1977, la Meulenhoof, Amsterdam. Citatul este din nuvela Faust, o variațiune parodică pe motivul Faust, plină
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
părinții mei nu ne-au lăsat fără să avem pe masă preparate din porcul lor. După ce ai mai crescut, nu trebuie, neapărat, să ai o anumita vârstă să Înțelegi unele lucruri serioase sau să Începi să discerni ce Înseamnă o bârfă, o știre, o veste. Eu eram puștoaică, În clasele primare și mai stăteam pe lângă bunica sau mama și vecinele ei În zile de sărbătoare, pe băncuța din fața curții și auzeam fel de fel de povești; despre flăcăii și fetele
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
sănătatea lui Dumnezeu. Dorințele mele se odihnesc, probabil, pe biroul îngerului păzitor care m-a luat în dotare. Ateii nu sunt zguduiți de crize spirituale. Grija lor ține de suculența teicii. În mănăstiri se retrag unii pentru reculegere, alții pentru bârfă. Mi-l imaginez pe Dumnezeu hohotind de râs, precum Zorba, la toate năstrușniciile noastre. Cunoaștem standardele Judecății de Apoi. Dar ne îndepărtăm zilnic de ele. Atât în viață cât și în artă, Diavolul are din ce în ce mai multă roșeață în obraji. Freud
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
posteritatea sub centură. Geniile își migălesc singuri statuia. Eternitatea selectează esențe. Restul este destinat putrefacției. Eroic este și curajul autenticității trăirii, nu doar cel al gloriei. Acropole, Capitoliu și Golgota - trei mari coline ale spiritualității umane. Celebritatea este tot o bârfă, dar... post-mortem. Gloria este o povară. Trebuie să zâmbești scremut tuturor. Se pare că numai chinul este teascul care poate scoate genialitatea din om. Geniile știu să rămână copii eterni într-o lume a țărânii. Popoarele puternice și-au convertit
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cultură depinde de dorința maselor de a se mișca spre elite. Romanul actual poate experimenta orice tehnică. Dar salvarea lui se numește tot poveste. Și în artă, labirintul e plin de schelete. Artiștii produc emoții estetice dar și foarte multă bârfă. Literatura este o boală cu transmitere ... textuală. Marii scriitori sunt năvalnici precum uriașa orgă de ape a Niagarei. Unele avangardisme sunt, pur și simplu, perversiuni ... stilistice. Scrisul este spovedania care poate duce spre mântuire. În privința moralității, opera își poate depăși
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pași înapoi înțelepți, dar și pași înainte imbecili.. Are și cârciuma premianții ei. O scârnăvie de marcă : aurul. Cu timpul, indiferența se transformă în nesimțire. Printre performanțele moralei se află și transformarea impecabilă a binefacerii în măgărie. La unele popoare, bârfa este mai gravă decât incestul. La noi, a devenit o sublimă relaxare. Înjurătura este o opinie filosofică formulată în termeni folclorici. I se întâmplă uneori și inteligenței să traverseze câte o cură de parșivenie. Spirala parvenirii : de la supus la suspus
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ficatul adversarilor. Lichelele - acești viguroși dăunători ai valorilor. În absența paranoicilor, Pământul ar fi fără buric. Scriitorii mediocri sunt cei mai mari hoți de timp. Cel mai adesea, averea se constituie în bălăriile care întunecă virtutea. Ura nu înalță monumente. Bârfa poate fi mai relaxantă decât lectura. Lipsa de criterii aruncă structurile în haos. Voluptatea ține mai ales de ingeniozitatea viciului. În opinia unora, succesul altuia înseamnă șansă, iar eșecul lui - ghinion. La orice nivel, superioritatea celorlalți este foarte greu de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de regulă, în bumerang. Fără puțin orgoliu demiurgic, creatorul de artă este un ratat. În viață, te poate salva farmecul. Dar și cinismul. Dușmanii de moarte ai artiștilor sunt invidia și resentimentele. Mediocritate înseamnă idei cu platfus. Când dialogul devine bârfă, lasă un gust acru de șampanie răsuflată. Orice viciu este un cal troian. Ciocoiul de tip nou are un limbaj birjăresc, gândește pe sponci și se spală rar. Un orgoliu mărunt poate face dintr-un mare scriitor un sublim rătăcit
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
omul : sărăcia lucie și bogăția în exces. Șansa omenirii e că, în materie de spirit, hienele se mai devorează și între ele. Pământul prea roditor îi lenevește pe țărani. Lumea scoate limba la tine și când învingi și când pierzi. Bârfa - o acuplare de viduri intelectuale. Multe capodopere au fost salutate, la apariție, cu impresionante cantități de salivă. Tranziția de la o epocă la alta poate fi un bordel politic. Dețin unii secretul transformării privirilor în bolovani. Noaptea - acest teren al visătorilor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
întâi solidaritatea celor cuceriți. Exagerata laudă de sine poate fi un semn al valorii, ori al nesimțirii. Tinerii de astăzi stau de veghe în lanuri de ... marijuana. În relațiile dintre generații, condescendența tinerilor ia aspect de rictus. Te iubesc până când ... bârfa ne va despărți. Primele care se globalizează sunt viciile. Și pitbulii literari își marchează zona. Cerul ne iartă. Nu și semenii. Când e sub masă, bietul om nu se mai simte sub vremi. Bietul trup omenesc a fost chinuit și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
doar câte un singur bărbat. Lingourile de aur par niște sicrie miniaturale ale visurilor noastre. Există femei care nu au tăria să contrazică nici un bărbat. Parvenitul se instalează în frunte. Chiar dacă are pantalonii rupți în fund. O femeie ocolită de bârfă nu se mai poate considera frumoasă. Dama joacă tare ! Vrea mutarea în plic. Dacă nu miști din urechi, medicul strâmbă din nas. Unii nu se spală cu lunile. Norocul celor din jur e că vodca miroase mai frumos. Nu a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cu gloanțe oarbe. Unii nu - și pot orna relațiile cu semenii decât cu un sictir suveran. Cinismul poate fi o armură în fața răutății lumii. În fața mediocrului lingușitor nici un drum nu este închis. Critica autentică are irizări tandre. Negativismul înseamnă ură. Bârfă există peste tot. Cea de sorginte balcanică li se pare tuturor mai strălucitoare. De regulă, semenul te vrea subordonat, nu partener. Se pare că au fost defrișați toți pomii opriți. Aroganții nu se tem de moarte. Abia așteaptă să ne
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și victorii rușinoase. E foarte greu să reziști cântecului de sirenă al comodității. Promiscuitatea - încă o „ cucerire ” doar a condiției umane. Blândețea a ajuns aproape o infirmitate. Pe cei mai mulți dintre învingătorii istoriei, ura i -a ridicat pe soclu, nu blândețea. Bârfa rămâne un important agent de publicitate. Ar fi de - a dreptul inuman să li se răpească subalternilor plăcerea de a - și bârfi șefii. Ca și Napoleon, femeile nu doresc decât trei lucruri : bani, bani, bani. Între femeie și bani a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
supunere pe care nu le - au primit. Egoismul altora ne sufocă. Băuturile alcoolice țin disperarea la respect. Câtă tristețe încape totuși în marea industrie a plăcerilor ! Numai la înmormântări pot fi depistați adevărații actori. Am fi poate mai virtuoși, dacă bârfa nu ar fi atât de voluptoasă. Dintre necuvântătoare, tăcerea vinovată este cea mai crudă. Nu reziști pe dinăuntru, nefardat pe dinafară. Fără câteva vicii și tabieturi, talentul parcă nu e rotund. Impostorul are țâfnă, nu argumente. Când nu mai fac
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sine ar fi de condamnat, cât ipocrizia care îl acompaniază. Prostituatele - aceste flori de trotuar. Unii au ajuns miliardari pentru că și - au întrerupt la timp studiile. Cu pistolul la tâmplă poate fi semnată orice adeziune. Prin degradare, curajul devine tupeu. Bârfa - acest sos picant al vieții noastre cotidiene. Există indivizi care acaparează cu lăcomie toate tarele speciei. Toleranța umană se află într-un cerc cu raza din ce în ce mai mică. Alcoolul arde tristețea derapajelor utopice. La noi, schimbarea guvernului înseamnă, de regulă, convertirea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ferată. Supușii lingușitori își transformă conducătorii în paranoici. Pe soclul modelelor, tinerii de astăzi au urcat : drogurile, violența, sexualitatea, incultura etc. Dumnezeu ne judecă după moarte. Semenii noștri sunt mult mai grăbiți. Cucuta lui Socrate a anticipat Golgota lui Iisus. Bârfa este un soi de polenizare a răutății. Fără puțină cucută, în călimară, criticii devin anodini.. În societățile postindustriale, prostituatele își pot computeriza condicuța. . Indiferența poate face cât o duzină de păcate. Mă cuprinde uneori o indiferență zoologică. Printre directorii de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de moarte, pentru că venim pe rând, dar plecăm pe sărite. Nimeni nu trebuie să se considere abandonat de ... moarte. De învins moartea, nu poate fi vorba. Doar să o sfidăm puțin. De multe ori, jurnalul literar nu este decât o bârfă de dincolo de mormânt. Frica de moarte a izvodit interesul pentru longevitate. O dată cu trecerea anilor, sunt tot mai puțin pregătit de moarte. Argumentul sinucigașilor : totul e deșertăciune. Principiul comunist "fiecăruia după nevoi" se aplică probabil numai în lumea celor drepți. Oricum
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
apropia prea mult de cel postnouăzecist, care v-ar putea provoca un accident cerebral sau cardiac (Doamne ferește!). 4. La fel ca un pahar de vin, ceașca de cafea oferă un plus de satisfacție când este savurată la o repriză de bârfă cu vecina de pe palier sau cu cea mai bună prietenă; 5. Dacă doriți să evitați „vorbele” care pot să apară despre tratația la cafea, serviți delicioasa licoare împreună cu Pekinezul dumneavoastră, care nu se fandosește și nici nu duce vorba; 6
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
bicisnic din grup), grupurile dezvoltă câmpuri ideologice menite să dizolve, să reducă, să minimalizeze tot ce ar putea fi valoare "obiectivă" în grupurile rivale. La suprafață, aceste câmpuri se manifestă prin cele mai diverse 186 mijloace de luptă, de la banalele bârfe și calomnii la snoabele scări de valori locale, de la exclusivismul ge-neraționist la subtile și complicate edificii de idei, toate având însă, în subsidiar, încrengături de interese de tip simian: nevoie de dominare, de confort simbolic și uneori teribil de concret
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
am nevoie de puțin timp... ... de puțin timp să dau de capăt lucrurilo... Mă Întorc la birou, sau mai precis, la cantină. Toal e acolo și pare binedispus. Are aerul unui huligan dintr-o spălătorie, mulțumit că a auzit o bârfă răutăcioasă, dar când mă vede devine brusc serios de tot, vine la mine și mă strânge de umăr. Sper că nimeni n-a observat gestul, arunc o privire rapidă În jur și spre disperarea mea Îi văd fața lui Gillman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ce responsabilități are. Pun pariu că-i așa n măsa. Ștoarfa aia mică are senzația că a te furișa În curu lui Toal e calea cea mai bună. Greșit! Mai târziu sunt la cantină, punându-mă la curent cu noile bârfe, iar vițica vine la mine. — Bruce, pot să vorbesc puțin cu tine? Face semn din cap Înspre coridor. Un bulangiu În uniformă de la masoni Își ridică privirea. Pizda asta mică o să-mi scoată pe gât deja noul ei rol. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-mă la trupul ăla bătrân, mic și firav am simțit cum mă cuprind disprețul și scârba. Chiar ar putea ăsta să fie Bestia? Ochii lui. Nu erau ochii unui ucigaș, ci ochii unei nevestici bătrâne și dulci, părtașă la vreo bârfă malițioasă. Nasul lui, coroiat, nu ca al meu, al meu e ca al mamei. Am vrut să-l pun la podea și să-i zdrobesc capul, să-i smulg viața din el așa cum și el mi-o dăduse pe a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nu ucide sau nu fură pentru binele familiei sale, ci refuză chiar să mintă, să înșele, să bîrfească sau să lezeze drepturile celorlalți în alte moduri. (du Boulay 1976:392) Acestea erau normele acceptate; însă în practică "trasul cu urechea, bîrfa la adresa vecinilor, inventarea unor explicații grosolane, minciuna spusă în scopul de a distruge reputația altuia" erau fapte obișnuite, acceptate ca strategii justificabile pe care oricine avea dreptul să le folosească pentru a-și apăra secretele personale și a le dezvălui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]