3,148 matches
-
ecou al temperamentului său moldovenesc, înclinat spre paseism și idealizare ("un târg împletit din cele mai subțiri fibre ale firii lui moldovenești și din cele mai imaculate mătăsuri ale dragostei lui romantice"). Într-un peisaj selenar, rezemat cu coatele pe bârnele podului de la Râpa Galbenă, în locul "de unde obișnuia odinioară să privească spre dealurile din față al Socolei, al Cetățuiei, până departe spre Repedea și Bârnova", Eminescu se afundă tot mai mult în trecut, luând aminte la "toate neamurile poposite aici", pentru ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dintre gospodăriile lui Vasile Popa și Costică Gorea, la capătul căreia, într-o ogradă cu gard din schini și umbrită de un pâlc de pomi rămuroși , se ascundea între tufe de liliac, viță de vie și pomișoară ultima căsuță din bârne a satului din veacul al XIX-lea. Scundă, cu prispe mărginite de cerdac la intrare, păstra tipicul vechilor locuințe moldovenești pentru care lungul pridvor însemna locul de odihnă în după amiaza duminicilor de vară, unde cei din casă se adunau
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Buraga” . Cu acest prilej reporterul remarca că vechii zidiri adăugându-i se pridvor sau vestibul, acesta „ a cuprins și un prun lăsat în voia lui să treacă prin acoperișul ce l-a incorporat” . Clădirea era ”una dintre puținele case din bârne care au mai rămas prin împrejurimi.” dulce spune: ,, Ba nu, la aritmetică! “ Domnul inspector Ciubotaru de la Județeana Vaslui a tresărit, s-a sculat în picioare și privind cu admirație și cu milă totodată la Florica a întrebat ce este cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
întoarce tot în fugă. Se oprește cu o respirație incredibil de calmă - parcă ar fi făcut doar cîțiva pași - se scuză încă o dată și intrăm în casă. E o casă veche, cumpărată de tatăl său, una din puținele case de bîrne care au mai rămas prin înprejurimi și ne spune că intenționează să facă vizibil, de sub tencuială, în exterior, un colț al construcției. Un volum uriaș de material, adunat și conservat cu grijă, e rezultatul căutărilor de o viață întreagă ale
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din foaie de cort, o masă cu scaune, o scoarță și un cufăr. Viețuia acolo de șapte luni, iar În primele două Încercase doar să facă totul locuibil: un tavan provizoriu din lemn impermeabilizat pe acoperișul turnului, ziduri Întărite cu bârne din beton, obloane la ferestre și scurgerea conductei care ieșea din latrina săpată În stâncă, un demisol Îngust care ducea pe faleză. Afară, avea și un butoi cu apă, instalat pe un suport din plăci de lemn și uralit, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
la răscrucea din fața lor, o zonă descoperită, pe unde trebuiau să treacă spre Borovo Naselje. Un grup de soldați croați mergea În fața lor, altul În spate. În depărtare se auzeau focuri de arme automate: scrâșnete stinse, În cadență cu ale bârnelor din acoperișul incendiat al unei case din apropiere. În mijlocul șoselei era și un militar sârb mort, lovit cu o zi Înainte de unul dintre mortierele ale căror urme În formă de stea jalonau șoseaua. Sârbul căzuse pe spate: cu hainele ferfenițite
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
înfățișare (2); limbă (2); a mirosi (2); mîncărime (2); mucos (2); nas (2); os (2); parfum (2); parte a corpului (2); păr (2); răsuflare (2); rotund (2); sinuzită (2); strănut (2); viață (2); alb; anatomie; Andreea Tonciu; as; atingere; bine; bîrnă; bolnav; borcănat; borcănos; bucurie; burtă; buze; caracter; cartof; cerc; chip; ciudă; cîine; cîrnav; copii; copil; corn; corp uman; cvas; doare; dur; evidență; extremitate; finuț; fizic; flori; formă; frică; frunte; găuri; grecesc; greu; gripă; Gullit; iarna; inflamat; inimă; înalt; îndrăzneală; înfumurat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mâzgă", dintr-un anumit loc, "din sâhlă" (loc pietros) și de pe "dosul muntelui", mai puțin expus intemperiilor. 56 Ritualul construirii locuinței din Bucovina a dat naștere unei terminologii care transformă casa în adevărat "microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi"; casa era ridicată cu bârne care se încheiau la capete "stânește" sau "în coadă de rândunică", aceste capete se numeau "cheutori"; "cununile" erau ultimele bârne pe care se ridicau "căpriorii" ce susțineau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai puțin expus intemperiilor. 56 Ritualul construirii locuinței din Bucovina a dat naștere unei terminologii care transformă casa în adevărat "microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi"; casa era ridicată cu bârne care se încheiau la capete "stânește" sau "în coadă de rândunică", aceste capete se numeau "cheutori"; "cununile" erau ultimele bârne pe care se ridicau "căpriorii" ce susțineau acoperișul terminat cu " o coamă" și ornat, de obicei, cu motive zoomorfe, cai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi"; casa era ridicată cu bârne care se încheiau la capete "stânește" sau "în coadă de rândunică", aceste capete se numeau "cheutori"; "cununile" erau ultimele bârne pe care se ridicau "căpriorii" ce susțineau acoperișul terminat cu " o coamă" și ornat, de obicei, cu motive zoomorfe, cai sau lei. Acoperișul "în două ape" (prevăzut, la unele construcții, cu "un șurț" la capete) sau "în patru ape" era
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în grajd și cămară (numită uneori și grăjduț), poiata pentru păsări, "standoala" (șură pentru lemne și magazie), și fântâna. Aceste construcții erau așezate una lângă alta, în formă de patrulater care era completat de o îngrădire numită "zaplaz", construit din bârne rotunde sau în patru laturi, cu acoperiș de draniță. Acest "complex gospodăresc" formează locuința de tip "cetate" sau gospodărie "cu ocol întărit". Din sec. al XIX-lea, această organizare a gospodăriei tradiționale a suferit influența coloniștilor germani care au așezat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din care desprindem ca figură importantă pentru poezia de atunci și de azi pe Șt. Aug. Doinaș. Perioada 1950-1960, în ciuda existenței și a unei poezii nerealizate în plan estetic, atât la prima generație: M. Beniuc, E. Jebeleanu, M. Banuș, V. Bârna, Cicerone Teodorescu, M. R. Paraschivescu, cât și la cele următoare: I. Horea, I. Brad, R. Mureșanu, B. Jebeleanu, D. Deșliu, I. Bănuță, V. Porumbacu, Violeta Zamfirescu, va fi și ea reprezentată prin valorile ei cele mai semnificative. Încetul cu încetul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Biserica e un întreg atelier de duhuri rele. Aici se nasc liliecii, care mănîncă din nafură; aici își fac plan strigoii, care în special o stăpînesc de după sfințitul soarelui pînă în cîntători*. Cine cade în biserică în anul acela moare. Bîrnă Cînd trosnesc bîrnele de la casă e semn rău. Blagoveștenie A doua zi de Blagoveștenie [Bunavestire] nu se lucrează, că sînt părinții blagoveștenilor și e rău de lingoare*. Blestem E bine ca tot omul să aibă inel în deget, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întreg atelier de duhuri rele. Aici se nasc liliecii, care mănîncă din nafură; aici își fac plan strigoii, care în special o stăpînesc de după sfințitul soarelui pînă în cîntători*. Cine cade în biserică în anul acela moare. Bîrnă Cînd trosnesc bîrnele de la casă e semn rău. Blagoveștenie A doua zi de Blagoveștenie [Bunavestire] nu se lucrează, că sînt părinții blagoveștenilor și e rău de lingoare*. Blestem E bine ca tot omul să aibă inel în deget, ca să nu se lege blăs
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
facilita relansarea economiei diferitelor țări europene, majoritatea grav lovite de război, permițînd o ameliorare generală a nivelului de trai. Ar fi astfel întrunite și condițiile pentru conceperea unui vast program de reforme sociale. Aprofundarea unei asemenea politici socialiste "ar tăia bîrna" de sub picioarele comuniștilor și i-ar împiedica să profite sau să provoace tulburări, avînd în vedere contextul socio-economic dificil. Această strategie are totuși o slăbiciune greu de ascuns: pentru a ajunge la rezultate tangibile, această politică are nevoie de concursul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
94 Virgil Podoabă. Despre Mircea Zaciu sau ultimul latin / 100 Barbu Cioculescu. Criticul simpatetic / 104 Gelu Ionescu. Războiul de șaizeci de ani / 107 Bujor Nedelcovici. Amputarea melcului de cochilie / 119 Emil Manu, exeget al operei lui Marin Preda / 123 Nicolae Bârna. Din nou despre avangardism / 127 Nicolae Oprea. Multum in parvo. O monografie V. Voiculescu / 130 Valentin Tașcu. Eseistul, poetul, romancierul / 133 Marin Mincu sau mitul scriitorului total / 138 Mircea A. Diaconu. "Gândirea" fără prejudecăți / 145 Iuliu Rațiu. De la Ghilgameș la
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cele dedicate lui Arghezi sau Dimitrie Stelaru ș.a. Probitatea cordială cu care sunt abordate sursele bibliografice invocate își dă mâna cu obiectivitatea judecății critice, ferită cu grijă de căderea în hagiografie față de un "monstru sacru" al literelor noastre contemporane. Nicolae Bârna Din nou despre avangardism Filologul Nicolae Bârna (n. 1950, București, fiul poetului și romancierului Vlaicu Bârna) este un critic care se pregătește să treacă de pe strapontina prestațiilor silențios-meritorii în loja interpreților de elită ai fenomenului literar. Cea mai recentă carte
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ș.a. Probitatea cordială cu care sunt abordate sursele bibliografice invocate își dă mâna cu obiectivitatea judecății critice, ferită cu grijă de căderea în hagiografie față de un "monstru sacru" al literelor noastre contemporane. Nicolae Bârna Din nou despre avangardism Filologul Nicolae Bârna (n. 1950, București, fiul poetului și romancierului Vlaicu Bârna) este un critic care se pregătește să treacă de pe strapontina prestațiilor silențios-meritorii în loja interpreților de elită ai fenomenului literar. Cea mai recentă carte, "Prozastice" (Editura Institutului Cultural Român, 2004), îl
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
invocate își dă mâna cu obiectivitatea judecății critice, ferită cu grijă de căderea în hagiografie față de un "monstru sacru" al literelor noastre contemporane. Nicolae Bârna Din nou despre avangardism Filologul Nicolae Bârna (n. 1950, București, fiul poetului și romancierului Vlaicu Bârna) este un critic care se pregătește să treacă de pe strapontina prestațiilor silențios-meritorii în loja interpreților de elită ai fenomenului literar. Cea mai recentă carte, "Prozastice" (Editura Institutului Cultural Român, 2004), îl recomandă pentru această omologare, probă stând rafinatele eseuri despre
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Matei Călinescu, Adrian Marino, Nicolae Manolescu, Marin Mincu, Dinu Pillat, Al. Piru, ca să nu mai vorbim de cărțile profesorului Ion Pop sau de antologia "Literatura românească de avangardă" (Humanitas, 1997) a Gabrielei Duda. Fapt e că studiul prin care Nicolae Bârna își prefațează cartea ne-a convins și ne-a cucerit prin acuitatea lucidă a abordării și eleganța scriiturii, relevându-se ca o sinteză documentară, o decantare a punctelor de vedere la zi despre acest complex fenomen artistic novator, chiar și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
D. Țepeneag, Leonid Dimov, Vintilă Ivănceanu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Emil Brumaru, Sorin Titel ș.a.), suprarealismul românesc a rămas fidel definiției date de părintele său: atotpoternicia visului, jocul dezinteresat al gândirii, un nou chip de a exista în lume. Nicolae Bârna nu uită să acorde locul ce i se cuvine "antiliteraturii" lui Urmuz, cel de precursor absolut al avangardismului, dar și de anticipator al absurdului, citatul din Eugène Ionesco fiind revelatoriu: "este într-adevăr unul din premergătorii revoltei literare universale, unul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
avangardismului, dar și de anticipator al absurdului, citatul din Eugène Ionesco fiind revelatoriu: "este într-adevăr unul din premergătorii revoltei literare universale, unul din profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și ale limbajului din lumea de azi". Față de antologiile-standard, Nicolae Bârna acordă spațiu unor autori mai puțin cunoscuți, dar prezenți în "Antologia literaturii române de avangardă" alcătuită de Sașa Pană, precum și unor texte care i s-au părut criticului că anticipă sau catalizează spiritul reformator și profetic al avangardismului (Bacovia, George
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a sensibilității și conștiinței artistice românești, sincronizarea cu acel nou frison sugerat de puzderia de manifeste ulterioare celor lansate de Breton și Marinetti. Avangardismul a fost poate cea mai revoluționară înfăptuire după momentul Eminescu, ceea ce și demonstrează cartea lui Nicolae Bârna, prin virtutea ei de aide-mémoire al unei aventuri literar-artistice cu protagoniști de talia unor Ion Vinea, Ilarie Voronca, Mihail Cosma, Tristan Tzara, Marcel Iancu, Victor Brauner, Geo Bogza (prezent cu "Poemul invectivă", dar și cu eseul "Reabilitarea visului"), Sașa Pană
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
iar oamenii noștri de valoare, încă în viață, rămăseseră tot mai puțini. Pițifelnicii "lustrației" și-au aminti subit că Alexandru Balaci a fost vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste și membru supleant al Comitetului Central al PCR, uitând de bârna din ochii lor de "disidenți" frauduloși, antrenați să se înfrupte din "ciolanul" oferit de prăbușirea prin implozie a comunismului, nu fără sacrificiul a peste 1 000 de români. Academicianul Alexandru Balaci a văzut lumina zilei în 1916 în localitatea Aurora
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]