3,263 matches
-
cu scânteieri mov, imposibil de suportat. O iubeam de doi ani. Cunoșteam fiecare amănunt al siluetei ei, părul strâns pe tâmple, sânii foarte rotunzi și picioarele cu glezne puternice. Lili răspundea râzând la întrebări. M-am înfiorat de o primă bănuială când a fost întrebată de statura tipului la care se gândea. Atunci ea și-a ațintit privirea spre mine și a răspuns: "Mijlocie." Am auzit restul întrebărilor ca prin vis. Știam, instinctul meu exacerbat nu mă putea înșela, că se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
petrece o bună parte din zi închisă în odaie sau pe terasă și mă înciuda grozav ființa aceasta atât de aproape de mine și totuși atât de streină. Mi se părea, de altfel, că eram tot timpul observat, nu din cine știe ce bănuială, ci pentru că se temeau toți să nu fiu stingherit în noua mea locuință. Când rămâneam singur, râzând de tot ceea ce îmi apărea straniu și neînțeles, primeam la fiecare ceas prăjituri și fructe, ceai cu lapte sau nuci de cocos bine
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
noapte n-aș dormi liniștită ! O noapte n-aș închide ochii de grijă că ăla se duce la cec și p-ormă, trap-trap, cu banii în dinți, la Matracucă. Da Ivona, cât e de vicleană, la el n-are nicio bănuială. Păi că n-o vezi cum îl lingușește ? Ee-tee, d-aia și-a și bătut joc de tine ! Femeie bătrână, și nici acu să nu știi să vorbești cu bărbatu ! Stă și se mierlăie și nici gând n-are că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
risipește în cozerie cu personaje politice de mâna a doua, frecventând lumea parcă numai cu scopul de a tezauriza de peste tot informații derizorii ? O tentativă la fel de vană ca umplerea butoiului Danaidelor și care, în sufletul magistrului, deșteaptă tot mai mult bănuiala ușurătății ? Și de ce oare sau, mai exact, de unde această mică-înviorătoare-bucurie care refreșisează fața suptă a Profesorului Mironescu, în timp ce enumeră în mintea sa defectele musafirului ? Două suflete am în pieptul meu, spune, cu îndreptățire, poetul... — Dumneata, domnule Ialomițeanu, erai concentrat pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lume pe Yvonne ! Iar după ce dumneata ai plecat, a venit nenea Alecu împreună cu nașa Fănica. Și când a auzit trista veste cu regele, nașa Fănica a plesnit palmele și a spus : asta nu-i moarte curată ! Asta e moarte cu bănuială ! Și nașul Alecu a spus că el pusese pariu că până la urmă au să-l otrăvească pe Regele Carol, pentru că el a făcut tratatul secret cu nemții... — Prostii... Tu prêtes comme d’habitude l’oreille à toutes les bêtises... Pauvre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-i poată pipăi celuilalt mișcările sufletului. — Doar vedem modul nesolidar, lipsit de politețuri, cu care se tratează între ei oamenii noștri de bine ! în fiecare zi aflăm altă dezvăluire scandaloasă ! Altă mașinație a unor persoane, considerate până acum în afara oricăror bănuieli ! Altă afacere oneroasă în care sunt amestecați oameni pentru a căror onestitate am fi garantat ! în permanență se spun secrete pe care într-o oră le va ști orașul și se vorbește interminabil despre venalitate, bani publici deturnați, corupție, iarăși
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-și ciorăpeii ajurați și fustița de marinar. Numai că Papa din nou a uitat-o. — Dând imediat crezare oricărui zvon rău, pentru că el nu face decât să confirme modul nostru fără iluzii de a privi lumea, lăsând să se insinueze bănuiala interesului propriu asupra oricărei fapte bune, mai este de mirare că în permanență suntem sceptici și blazați ? De ce oare însă, fără nicio legătură cu ceea ce rostește, îi apare deodată în minte această amintire veche ? O dimineață sticloasă și cenușie de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
iată !) mai departe, încredințați că soarele rațiunii ne luminează sufletele... Altfel, ce ar deveni viața noastră dacă am vedea schimbul de cuvinte - așa cum și e ! - ca pe o dificilă transfuzie ? Doar în clipele de mare eșec ne încearcă o asemenea bănuială, pe care la prima ocazie avem din nou să o uităm... Doar după ce vom lăsa să se scurgă inutil toată sinceritatea bietului nostru suflet, iar celălalt nu se va arăta în stare să primească niciun cuvânt, vom întrezări, resemnați, ocultele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să mai stea, vrând ce ? Vrând ce să îl îndemne ? Dar a existat, într-adevăr, acest surâs al Sophiei, îndreptat spre Ialomițeanu, în oglindă ? Ambarasanta onestitate nu-i dă voie Profesorului să aibă o certitudine și, cum totdeauna șocul primei bănuieli i se spulberă foarte repede, chiar în această clipă, el nu mai știe dacă ce a văzut era adevărat ori se află sub delirul minții sale - neurastenice, suspicioase. Privind neatent afară, spre terasa cu clematite, Profesorul Mironescu clipește repede din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce mi-ar folosi ? Când am reușit să păstrez atâția ani o prietenie, încerc să nu mai judec omul, așa cum încerc să nu mai judec în familie. Mă îndoiesc că ne-am mai împrieteni dacă ne-am întâlni astăzi : am bănuiala că nu mi-ar mai plăcea deloc omul matur care este. Dar el pentru mine va fi mereu cel care acum treizeci de ani... acum douăzeci și șase... Cum acestea sunt însemnări ale prezentului, nu memorii ale trecutului, îmi refuz
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
le puie în toate ocaziunile mondene se poate să nu fi fost deloc gratuite ! Posibil să fi oploșit pe lângă noi un mouchard, ca s-o spun de-a dreptul ! Pentru cine exact spionează (dacă nu-mi încarc cumva sufletul cu bănuieli nedrepte, hrănite de resentimentele mele) ? Totul pentru mine plutește în vag și se rezumă la presupuneri. Pentru cine - vom mai trăi și vom mai vedea ! Pentru binele său, în orișice caz. Fără să comentez neașteptatul său post de cenzor, i-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
i-a căzut deloc bine. S-a grăbit să mi răspundă că însărcinări destul de întâmplătoare îl mai rețin în Capitală, dar este o situație provizorie, ce nu va mai dura multă vreme. Vagul în care pluteau explicațiile mi-a accentuat bănuiala că e ceva louche, și chiar și faptul că imediat a trecut, cu abilitatea sa mecanică, la zvonurile cele mai recente ce circulă. Cu tot afrontul ce i-l făcusem, nu era nimic schimbat, nici în vocea, nici în cuvintele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mărturisesc de obicei mai mult decât o prietenie. Din toate amănuntele rezultă un singur lucru : ils ont rompu l’amitié și, dacă sufletul meu ar fi cu adevărat iertător, mi-ar ajunge. Dar este ? Nemaifiind dispus a mă pierde în bănuieli greu de verificat, m-am silit a lua noua ei atitudine față de el ca o nemulțumire provocată de lipsa lui de intervenție în cazul Spiridon. Atâta s-ar fi cuvenit să facă odată ce l-ai rugat ! mi-a spus Sophie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tocul bocancului. Îmi ia două conserve de șuncă și una de pateu, două pachete de țigări și hîrtia igienică. Dimineața, la deșteptare, bocancii mei nu mai sînt În rastelul de la intrarea În dormitor. Mărimea 45, sînt o marfă rară, am bănuiala că tot el mi i-a furat cîndva În timpul nopții, așa cum părea cuprins de un paroxism maniacal. Caporalii se miră, deși toată lumea știe că o astfel de captură se schimbă În mod curent pe un kil de țuică la ciobanii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din amintirile unui filozof bătrîn: conceptele dîrze ale conștiinței sînt destul de lălîi În desișul minții noastre. De fapt, pentru acest funcționar al statului comunist, sîntem norma, sîntem un fel de semipreparat, pur și simplu ne-a halit fără efort. Am bănuiala că nu sînt singurul. Orînduirea a plantat Între noi cu succes un rahat Îngrozitor. Nu Între noi, ci În noi l-a plantat, direct În inimile și În mințile noastre, ale tuturor. Bogdan... cum s-a descurcat el Înăuntru cînd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
foarte clar de ce să se agațe. Lucrurile se explică, deodată... am o revelație. Aș vrea să o comunic, aș vrea să vorbesc cu cineva, poate cu Bogdan, să-l Întreb lui ce i s-a Întîmplat Înăuntru... Să-mi confirm bănuiala. Să nu rămîn singur cu acest căcat În mine. Dacă vreau să vorbesc, Îmi dau seama că nu am cu cine. Nici măcar părinților mei nu le voi putea spune prin ce-am trecut... Să le spui ce? Ceva ce nici
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
avut dreptate în ce privește arta. — Nu apreciați nici una din formele artei? — Nu. — Atunci, desigur... metafizica e artă. — Asta-i... da... un gând fantastic! Filozoful rămase tăcut, de parcă vorbele preotului ar fi invocat cine știe ce vedenie cumplită. Apoi urmă: — Vezi... mă muncește o bănuială, nu numai că nu spunem adevărul, dar nici nu-l putem spune - ăsta-i blestemul nostru. Piatra de moară. Cum părintele Bernard nu găsi nimic de răspuns, filozoful continuă: — Ideea dumitale cu privire la iubirea față de lucrurile pure e o înșelătorie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nu vină Rozanov pe neașteptate și s-o găsească citind-o, ceea ce i-ar fi displăcut foarte mult. Pearl ținea să ascundă față de Hattie fascinația obsesivă pe care o exercita bătrânul asupră-i. Până acum reușise să nu-i trezească bănuielile. Bătrânul îi bântuia visele, înconjurat de acea aură de teamă și bucurie pe care le resimțise în aventura cumpărării pălăriei. Știa că trebuie să se comporte cât se poate mai bine, că nu avea voie să facă vreun pas greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
scenă de dragoste se datorase faptului că amândoi erau deznădăjduiți. O deznădejde care le infuzase, amândurora, o nesocotință, o indiferență deloc tipice pentru firea lor. Pearl o așteptase întreaga zi pe Hattie, întâi cu încredere, apoi cu întristare și cu bănuieli crescânde. Încercase să-și ocupe timpul împachetând rochiile lui Hattie, dar se oprea întruna din lucru ca să se uite pe fereastră, așteptându-se s-o vadă venind în fugă, cu părul în vânt. O văzuse pe Hattie toată în lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
șarpele; mizase ca o lașă pe cavalerismul băiatului pe care nu-l cunoștea și despre care era sigură că spiritul său cavaleresc avea să-l împiedice să fugă; faptul că el nu avea intenția să fugă nu-i trezea nicio bănuială, în timp ce pășea spre el, cum că altul era făptașul; și în loc să-i prețuiască onestitatea și bărbăția, îl umilea. Se apropia de el, ajungea foarte aproape, până într-atât încât lumina soarelui și lumina zăpezii din jur nu mai ajungeau la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aș putea spune. Argumentul său suprem era că n-avea să dezvăluie detalii stânjenitoare. Dar ce detalii stânjenitoare? Dumnezeule! Păi ce putea fi mai stânjenitor decât propriul său caz? Toată lumea știa că e homo. Sau, mai precis, toată lumea bănuia. Dar bănuielile erau al dracu' de întemeiate. Era de-ajuns să observi cum îți apucă nu doar mâna, răsucindu-ți-o cu palma în sus, ci tot antebrațul, de la cot până la încheietură, cu ambele mâini, parcă nu cumva să-ți scape, înfrângându
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
sale de matematică, acum nu se dezlipea de catedră. "De exemplu, spectatorii dintr-o sală de cinematograf sunt un colectiv?" Dragoș știa că nu era o întrebare adresată clasei, după cum toți ceilalți știau și ei asta. "Nu, confirma domnul Postolache bănuiala tuturor, nu sunt un colectiv pentru că nu se cunosc. Doar atât și ar fi de-ajuns să decidem. Dar în plus ei nici măcar nu se văd la față, iar după ce proiecția ia sfârșit părăsesc sala și fiecare își vede de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
simțului autocritic, individualismul și refuzul de a cere ajutor. Specializarea cadrelor medicale și tehnologia modernă în continuă dezvoltare crează situații în care specialiști foarte buni nu au competență pe aparatura care poate face diferența dintre un diagnostic sigur și o bănuială. Medicii în astfel de situații trebuie să trimită pacientul către serviciile și colegii care îi pot clarifica situația. Personalitatea medicului contribuie decisiv în luarea unor astfel de hotărâri. Nevoia de realizare, de respect, de a întreține imaginea nerealistă a medicului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
urcat ca veverițele și am tras scara sus. Doi dintre noi au făcut o spărtură în acoperișul de stuf, ca să putem vedea ce se petrece în curte și în jur. Ceilalți ne-am așezat în jurul gurii podului, că cine știe? Bănuiala noastră nu a fost fără temei. Câțiva nemți au intrat în ogradă și apoi în casă. Restul au plecat mai departe. După ce au cercetat casa, doi dintre nemți au venit să vadă grajdul. Au intrat, au privit cu fereală în dreapta
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
asculte de bunăvoie de acela care n-are soldați de nici un fel, după cum nu este firesc ca un om lipsit de arme să se simtă în siguranță între slujitorii lui înarmați. Unul fiind plin de dispreț, iar celălalt, plin de bănuieli, nu va fi niciodată cu putință ca ei să acționeze de acord unul cu altul. Iată de ce un principe care nu se pricepe la război nu numai că va avea de suferit cele arătate mai sus, dar niciodată nu va
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]