1,486 matches
-
filozofiei, al științelor, al ideilor politice, al literelor, al poeziei, al romanului, al muzicii. Fondul clasic comun nu mai este doar acela al autorilor Antichității. Este în egală măsură fondul european al unor creatori precum Cervantes, Montaigne, Shakespeare, Molière, Galileo, Bacon, Descartes, Spinoza, Leibniz. Începînd cu Renașterea se formează și se propagă mari unde transeuropene. Este vorba mai întîi de unda Renașterii umaniste și de cea a Renașterii evanghelice. Știința se răspîndește în secolul al XVII-lea. Raționalismul Luminilor se extinde
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
curînd spre verificare, iar cooperarea și confruntarea dintre ei fac societatea să avanseze. Aceasta merge așadar pe patru picioare, rațiunea, experiența, imaginarea și verificarea. La începutul secolului al XVII-lea se constituie cîmpul propriu-zis științific. Galilei definește rolul modelului teoretic, Bacon, rolul recurgerii la experiență, Descartes formulează separația dintre filozofie, consacrată reflecției asupra subiectului, și știință, consacrată studierii obiectelor. Astfel știința se autonomizează, însă coexistă și comunică cu filozofia în aceleași spirite (Galilei, Descartes, Pascal, Gassendi, Leibniz). În secolul al XVIII
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
știința solicită, integrează și dezvoltă tehnicile pentru a verifica, în vreme ce tehnicile solicită, integrează și dezvoltă verificările științifice pentru a manipula. Știința pune tehnica în slujba cunoașterii sale, iar tehnica pune cunoașterea științifică în slujba sa. În mod corelativ, începînd cu Bacon și Descartes, proiectul științific este conștient de faptul că îl conduce pe om către dominarea Naturii. Astfel, animată de mitul umanist de stăpînire a naturii și de logica proprie dezvoltării sale, se pune în mișcare o mașină știință ↔ tehnică. La
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
intelectualului din viața socială. Altminteri, exemple de cărturari cu vocație pragmatică nu lipsesc și ele trebuie luate în seamă. Cum s-ar putea înțelege Anglia la începutul secolului XVII fără activitatea de filosof și om de stat a lui Francis Bacon? Scrisul istoric nu l-a împiedicat apoi pe Kogălniceanu să fie și un admirabil reformator, într-o epocă decisivă pentru destinul nostru. Idealul clasic ne îndeamnă să iubim frumosul cu simplitate și să gândim fără slăbiciune. Sunt, acestea, calități incompatibile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Andreescu, Ștefan, 16 Andropov, I., 162 Apostu, George, 263 Apuleius, 185 Aquino, Thomas d', 185 Arch, G.L., 200 Ariès, Ph., 187 Aristotel, 49, 81, 83 Aron, Raymond, 165, 166, 195 Atatürk, 80 Augier, Emile, 85 Azarie, 241 Babeș, Vicențiu, 105 Bacon, Francis, 111 Baconsky, A.E., 7 Bakunin, 202, 204 Balthasar, H. Urs von, 182 Barbusse, H., 30 Barițiu, G., 83, 100, 203, 253 Barnave, 201 Bălcescu, Nicolae, 38, 53, 75, 76, 77, 78, 136, 137, 192, 195, 203, 209, 242
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
169 Vezi C. Fischler, ,,Food, Self and Identity", în Social Science Information, 1988, 27:2, pp. 275-292. 170 Pat Caplan, ,,Approaches to the Study of Food, Health and Identity", în Pat Caplan (ed.), op. cit., p. 15. 171 Vezi Anna Willets, ,,Bacon sandwiches got the better of me", Meat-Eating and Vegetarianism in South-East Londra", în Pat Caplan (ed.), op. cit., pp. 111-130. 172 Vezi Richard R. Wilk, ,,Food and Nationalism: The Origins of 'Belizean Food", în Food Nations (Selling Taste in Consumer Society
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ei creatoare de modele. Și asta după ce a exersat deschiderea, cu rezultate excepționale, spre exterior, mai întâi către Orient (începând cu Marco Polo), apoi spre Vestul Îndepărtat (începând cu Cristofor Columb) și, ca o chintesență, spre Rațiune (începând cu Francis Bacon). Marea întoarcere către lume, ca proiect de aproximare avansată a globalizării, a noii paradigme în baza căreia lumea ca atare va merge către ea însăși, face din modelul european tendința noii ordini. Între paradigma iluministă a mecanismului și paradigma globală
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
platou, peste care adăugăm ouăle tăiate în două cu gălbenușul în sus. Înfigem în fiecare ou câte o scobitoare cu măslină sau roșie și decorăm cu pătrunjel verde. PLATOU CU APERITIV Ficățel de pasăre prăjit și învelit în feliuțe de bacon, prune uscate înmuiate, cu sâmburii scoși și umplute cu miez de nucă. Se poate înveli în slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
răcit, adăugăm doi căței de usturoi tocați mărunt și restul de maioneză. Cu ajutorul unui cornet umplem ouăle, apoi le decorăm cu măsline, verdeață și gogoșar roșu. SALATĂ DIN OUĂ CU ȘUNCĂ 4 ouă fierte tari, 100 g șuncă, 100 g bacon, o legătură de ceapă verde, 100 g caș dulce, sare, piper, oțet după gust, 2 linguri de ulei de măsline. Se toacă cubulețe și se amestecă cu condimente. Se decorează cu mărar. SANDVISURI CU OUA DE PREPELITA 16 ouă de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de mărar, 2 căței de usturoi, sare și piper după gust. Se taie toate Julien, se amestecă cu sare, piper, delicat, smântână și se ornează cu mărar tocat mărunt. SALATĂ VERDE CU JUMĂRI O salată verde, 100 g costiță sau bacon și o legătură de mărar. Salata, spălată și tăiată, se pune pe platou stropită cu zeamă de lămâie, după care peste salată punem costița făcută jumări și scursă de untură. La final, peste jumări se adaugă mărarul tocat. SALATĂ ASORTATĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de paste care se fierb în apă cu sare timp de opt minute, trei linguri de ulei de măsline, sare, piper, după gust, 300 gr. de piept de pui, 50 gr. de unt, 200 gr. de ciuperci, 150 gr. de bacon, 200 gr. de sos de roșii, trei linguri de smântână dulce, 200 gr. de brânză Mozarrela ( caș dulce scurs ) rasă pe răzătoare, verdeață pentru decor. Baconul, pieptul și ciupercile se taie julien și se călesc puțin în ulei de măsline
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
piept de pui, 50 gr. de unt, 200 gr. de ciuperci, 150 gr. de bacon, 200 gr. de sos de roșii, trei linguri de smântână dulce, 200 gr. de brânză Mozarrela ( caș dulce scurs ) rasă pe răzătoare, verdeață pentru decor. Baconul, pieptul și ciupercile se taie julien și se călesc puțin în ulei de măsline, adăugăm pentru gust 30 ml de coniac. După câteva clocote turnăm sosul de roșii, smântâna, sarea, piperul, după gust. Lăsăm la foc mic să fiarbă timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu usturoi, ceapă, morcov și suc de roșii. Le putem prinde cu scobitori sau le așezăm cu grijă una lângă alta. După ce au fiert, le așezăm pe un platou, una lângă alta, și decorăm cu măsline și verdeață. ȘNITEL CU BACON 700 g mușchi de vită tăiat felii, bătut cu ciocanul bine, condimentat, dat prin făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet. Îl prăjim în margarină Rama sau ulei. După ce l- am prăjit, îl aranjăm într-o tavă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet. Îl prăjim în margarină Rama sau ulei. După ce l- am prăjit, îl aranjăm într-o tavă sau vas yena, felie lângă felie, peste care se pune câte o felie de bacon sau costiță afumată. În tavă, peste escalop turnăm un sos picant, făcut din 2 ardei grași roșii, un ardei iute, o legătură de ceapă, două roșii tocate, sare și 100 g ulei. Se pune uleiul în cratiță, punem zarzavaturile tocate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la cuptor. Se servesc calde, cu ketchup sau cu smântână. Aluatul de clătite se face din 400 g făină, 500 ml apă minerală sau lapte, patru ouă, sare, piper, 4 linguri de ulei, iar umplutura se face din 150 g bacon, o ceapă, 2 căței de usturoi, 250 g carne de vită tocată, sare, piper și un vârf de cuțit de Secretul Gustului. CREIER PANÉ 1kg creier, 5 ouă, 500 g făină, 300 g lapte, sare, 2 g piper, 2 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gr. de ficat de pui, 300 gr. de măruntaie de pui, două bucăți de piept de pasăre, 100 ml de ulei, sare, piper, usturoi, cimbru, busuioc, 300 gr. de brânză telemea de oaie rasă pe răzătoare, 300 gr. de costiță bacon sau șuncă țărănească, patru ouă bătute spumă, 200 gr. de smântână. În tava unsă cu ulei punem un strat de măruntaie și le călim bine, adăugăm ficatul și mai călim puțin. În tava pentru cuptor unsă cu unt punem un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tava pentru cuptor unsă cu unt punem un rând de măruntaie, un rând de piept tocat bucăți cu cuțitul, condimentăm și punem un rând de brânză rasă, apoi iar măruntaie, ficat, piept, condimente, brânză rasă. Peste brânză așezăm felii de bacon sau șunculiță. Deasupra punem ouăle bătute cu smântână și dăm la cuptor timp de 45 - 50 de minute. Se poate servi cu orice fel de salată sau lapte acru și mămăligă. MEDALION DE CĂPRIOARĂ 2 kg. de spate de vită
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
a unei societăți bazate pe proprietate - în cazul lui Aristotel. Tot ce a urmat în planul gândirii filosofice nu a fost decât o preluare și o actualizare la timpul istoric a ideilor acestor mari gânditori. Astfel, Sofocle, Jan Jacques Rousseau, Bacon, Kant, Hegel, Spencer, Hume, Voltaire, Marx, Nictsche, Feuerbach, Engels, Lenin, Russel etc., au gândit lumea doar aparent diferit, plecând de la individ ca entitate, până la social ca raporturi între indivizi și lumea în care trăiesc. Dacă dintru început dualitatea materie-spirit în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Polity Press. Blumer, H. (1969) Symbolic Interactionism: Perspective and Method. Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ. Boudon, R. (1990) Texte sociologice alese, București, Humanitas Boyd, M. and Worcester, D. (1973) American Civilization. An Introduction to the Social Science, Boston,Allyn and Bacon, Inc. Brehm, S. S., Kassin, S. M. (1990) Social Psychology, Boston, Houghton Mifflin Company Browne, K. (1998) An Introduction to Sociology, second edition, Cambridge, Polity Press Bryman, A. & Burgess, R. G. (1994), Reflections on Qualitative Data Analysis. In: A. Bryman & R. G.
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vice versa, deoarece discursul ei despre căsătorie nu este numai un comentariu asupra mariajului ca instituție, ci și despre discursul însuși.” 353 Limbajul devine pentru târgoveață mediul iubirii, al sexualității, își descrie soții, din punct de vedere sexual, ca fiind bacon, ceea ce înseamnă carne lipsită de prospețime, îmbătrânită și uscată, în timp ce anatomia ei feminină poate fi identificată drept belle chose, un lucru frumos, atrăgător. Toată pledoaria nu face decât să dezvăluie dezinvoltură, libertate în exprimare, lipsă de pudoare, eliberare de tabu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
speță la speță, fie după analogie".45 În concepția lui Aristotel, caracteristica metaforei este că "exprimă lucruri cu noimă, punând laolaltă absurdități (procedare imposibilă în vorbirea obișnuită, dar îngăduită de metaforă)".46 Pentru raționaliștii din filozofia modernă, Descartes și F. Bacon, gândirea metaforică este imprecisă, opusă clarității filosofice. Odată cu G. Vico, metafora a fost repusă în drepturi: plecând de la concepția lui Aristotel, valorificată în mod progresiv, s-a extins câmpul de aplicare al metaforei, considerată "un fenomen normal".47 În romantism
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
greșeli și confuzii logice, care sunt, pentru a spune așa, „încorporate“ în limbajul comun. Tocmai prin purificarea logică a limbajului putem accede spre puncte de vedere mai nepartizane, mai obiective, libere de acele înclinații și idei preconcepute pe care Francis Bacon le numea „idoli“. Ne putem astfel ridica deasupra a ceea ce desparte indivizi, grupuri sectare, mari colectivități sau epoci istorice, în imperiul rațiunii universale. Menirea „noii filozofii“ este să promoveze ascensiunea din lumea gândirii comune - o lume a erorii și a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sens, Talleyrand atît de nimerit: „Graiul i-a fost dat omului ca să-și ascundă gîndirea”(?!) * „Dacă omul va Începe cu certitudinile, va sfîrși prin a se Îndoi: dar dacă va Începe cu Îndoielile, va sfîrși prin a avea certitudini.” (Fr. Bacon) Înțelepții cugetării spun Însă că „Îndoiala” ar trebui să Însoțească În permanență „certitudinile”, pentru a nu ne Înrobi unui singur mod de explicație, pentru a nu cădea tentației de a crede că poate exista un adevăr absolut: „Trebuie ca Îndoiala
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Însă descoperirea poate fi determinată, În mare măsură, de calitatea strategiei alese: „Dacă omul va Începe cu certitudinile, va sfîrși prin a se Îndoi, dar dacă se va mulțumi să Înceapă cu Îndoielile, va sfîrși prin a avea certitudini” (Fr. Bacon); „Numai dacă ne situăm În mod ideal În aceleași condiții În care s-a aflat cel ce a luat o anumită hotărîre, putem să judecăm dacă aceasta a fost morală sau imorală” (B. Croce). * „În fiecare știință este o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ci să vorbești.” (A. Camus) Întra-adevăr, prin cuvinte bine meșteșugărite poți mai bine să-i ascunzi, de exemplu, o anumită intenție, atitudine sau trăire, decât prin tăcere! * „Nu poți să-i poruncești naturii decît pentru a i te supune.” (Fr. Bacon) Evident, marele filosof se gîndea la faptul că este o chestiune de bun-simț ca o ființă imperfectă, cum este omul, să nu Îndrăznească să intervină altfel decît cu respectul cuvenit față de natură, care ne oferă toate imperfecțiunile: „Geniul omenesc nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]