1,999 matches
-
Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003. Bachelin, L.: Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, Steinberg Editeur, Bucarest, 1903. Baconsky, A.E.: Boticelli, Minerva, București, 1975. Bade, Patrick: Edward Burne-Jones, Prakstone Press Ltd, New York, USA, 2004. Baltazar, Apcar: Convorbiri artistice, prefață și antologie de Radu Ionescu, Editura Meridiane, București, 1974. Baudelaire, Charles: Inima mea dezvăluită, traducere din franceză, note și postfață de Bogdan Ghiu, Est Samuel Tastet
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ministerului de instrucție Publică", în Noua revistă română, nr. 6, 26 mai 1913, p. 93. 80 George Murnu, "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice", în Luceafărul (revistă ilustrată pentru literatură și artă), nr. 10/1909, p. 221. 81 Patrick Bade, Edward Burne-Jones, Parkstone Press Ltd, New York, USA, 2004, p. 5. 82 Ibidem, p. 5. 83 Laurence Brogniez, Préraphaélisme et symbolisme. Peinture littéraire et image poétique, Honoré Champion Éditeur, Paris, 2003, p. 130. 84 Artiștii își iau angajamentul de a semna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Rapetti, op. cit., p. 24. 87 Ibidem, p. 24. 88 Tim Hilton, The Pre-Raphaelites, Thames & Hudson World of Art, Londra, 2010, p. 164. 89 Ibidem, p. 26. 90 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 43. 91 Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 30. 92 Patrick Bade, Edward Burne-Jones, Parkstone Press Ltd, New York, USA, 2004, p. 31. 93 Ibidem, p. 31. 94 Ibidem, p. 60. 95 Ștefan Petică, Opere, ediție îngrijită de N. Davidescu, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1938, p. 406. 96 Léon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arta simbolistă, printre primii care-i consacră un studiu de o maximă acribie. 472 Vezi istoricul grupării pe larg la Jane Block, "Les XX: Forum of the Avant-Garde", în Belgian Art: 1880-1914, The Brooklyn Museum, 1980, p. 18. 473 Patrick Bade, Félicien Rops, p. 18. 474 Sven Lövgren, The Genesis of Modernism. Seurat, Gauguin, van Gogh and French Symbolism in the 1880's, Almqvist & Wiksell Stockholm, Uppsala 1959, p. 36. 475 Philippe Roberts-Jones, "Belgium as a Crossroads", în Belgian Art: 1880-1914
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prima dată o fundamentare științifică ideii descendenței comune a tuturor viețuitoarelor dintr-o formă originară, prin descoperirea mecanismului selecției naturale. Foarte concludent este modul cum s-a exprimat el în această privință, după apariția Originii speciilor, într-o scrisoare către Bade Powell. Darwin contesta că și-ar fi arogat vreodată „meritul de a fi formulat pentru prima dată doctrina potrivit căreia speciile nu au fost create în mod independent. Singura noutate pe care o aduce lucrarea mea este încercarea de a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și Te cheamă dragostea), Ionel Trufea (Serenada twist), Roman Victor (Îngerașii negri, Mureșanca și Teașteaptă un om), Mihai Milichi (Pentru tine cânt și În astă seară), Adriana Liteanu (Cei care se iubesc), Valerica Antohi (Foicică din ponoare), Dorina Ionescu (Zi, bade, din fluier iară)”. Tot la acest spectacol a mai participat și Brigada artistică de agitație a Casei raionale de cultură Vaslui, cu programul „Jos pălăria!”. La final, două întrebări retorice: 1) Se va mai organiza vreodată o astfel de întrecere
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cei care au populat cândva aceste locuri, chiar dacă tot mai puțini se Îndeletnicesc cu cititul cărților. Iată de ce m-am decis să scriu o carte despre Gălăuțașul și gălăuțenii de altădată. Nu pot să nu mulțumesc pe această cale lui badea Emil Țăranu, ceterașul de odinioară al satului, feciorul lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armeanului, lui Ion al lui Blaga și lui Ion al lui Sandu lui Mitru lui Simion al Diacului. De la toți aceștia am putut afla multe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de vorbă cu câțiva nonagenari din comună, aceștia Îmi mărturisesc câte ceva doar din puținele lor aduceri-aminte, din ce auziseră de la bunicii lor. Vezi tu stejarul acela din coastă, puțin mai la vale de casa lui Nuțu Gorii Răpanului? mă Întreabă badea Milu Țăranu. Cu câțiva ani În urmă, până acolo era codru. Îl văd, bade Milule. Ei, ăla are cam cinci sute de ani. Bunicul Îmi spunea că doar până acolo era satul. De acolo mai la deal era pădure din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lor aduceri-aminte, din ce auziseră de la bunicii lor. Vezi tu stejarul acela din coastă, puțin mai la vale de casa lui Nuțu Gorii Răpanului? mă Întreabă badea Milu Țăranu. Cu câțiva ani În urmă, până acolo era codru. Îl văd, bade Milule. Ei, ăla are cam cinci sute de ani. Bunicul Îmi spunea că doar până acolo era satul. De acolo mai la deal era pădure din aceea de o sută de ani. Se spune că doar stejarul acela a mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
avea vocație de Învățător, ca fratele său mai mare. Du-te Mitruț, du-te acolo În cătunul acela, Înjghebează acolo o școală și Învață-i pe pruncii plugarilor carte românească i-ar fi spus fratele mai mare, Petru. Mă duc, bade, mă duc, i-a răspuns cu supunere Mitruț, că pentru asta am Învățat și eu la școlile Blajului. Și s-a dus la Gălăuțaș. Și-a pus Într-o desagă câteva cărți, ceva merinde de drum, câteva schimburi, apoi a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
altul. De mulți ani au murit și aceștia, primul de tânăr, iar celălalt, Fuciu, ajungând la anii senectuții. Pentru a-și găsi consoartele, niciunul din cei doi feciori ai lui Nechita nu s-au dus prea departe să le caute. Badea Nuțu (Fuciu) a găsit in neamul Trâmbițașilor pe lelea Maria, iar fratele sau Neculai in neamul Marcanilor, sora cu Andrei al Petrei de pe Parau pe Lelea Anuța, care era o mândrețe de femeie În tinerețe, și a ținut ca și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Și ultimul dintre acești frați este Constantin, care nu a avut norocul să aibă urmași de la prima lui nevastă, Catrina, femeie aprigă și harnică. Însă a doua soție i-a umplut casa de copii, rămânând singură să-i crească, fiindcă badea Constantin Între timp a dat ortul popii. Era deja bătrân când s-a Însurat a doua oară. Dintre acești frați Rugină, Andrei Călugărul era mai simpatic, o comoară de om pus tot timpul pe șotii. Avea simțul umorului și nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ne citea ziarul cu ultimele știri de pe front. Ginerele lui era atunci pe la Cotu-Don pe front și a avut norocul să se Întoarcă acasă să-și mai vadă nevasta și copiii. Nevasta lui era de fapt singura fată a lui badea Andrei. Badea Andrei, când se Întorcea cu apa din Zăpode, cânta din Psalmii lui David până ajungea În vârful dealului, iar noi Îl ascultam cu plăcere fiindcă avea un glas plăcut. Cu cât urcăm mai mult și ne apropiem de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ziarul cu ultimele știri de pe front. Ginerele lui era atunci pe la Cotu-Don pe front și a avut norocul să se Întoarcă acasă să-și mai vadă nevasta și copiii. Nevasta lui era de fapt singura fată a lui badea Andrei. Badea Andrei, când se Întorcea cu apa din Zăpode, cânta din Psalmii lui David până ajungea În vârful dealului, iar noi Îl ascultam cu plăcere fiindcă avea un glas plăcut. Cu cât urcăm mai mult și ne apropiem de Hotarul Muntelui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îi ajunse la urechi. Îl recunoscu, era tatăl lui care mergea cu mama sa la biserică, gătiți frumos ca de Rusalii. Bună ziua! li se adresă sfios străinul. Glasul lui parcă venea de pe altă lume. Îi privi cu blândețe și zâmbi. Badea Ionuț și lelea Ioana se uitau unul la celălalt, după ce străinul le răspunse la binețe. Deși erau parcă nedumeriți, dădură să plece. Ionuț, nu cumva străinul acesta ...? și glasul i se stinse parcă de ce vedea cu ochii. Nu cumva ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și temându-se să nu o trimită Lupu acasă. Păi, dacă e așa, atunci rămâi aici, tot am rămas eu singur și n-am nevastă. Și a rămas Ileana acolo devenind Ileana Lupului. Acest Lupu, fiindcă așa Îi ziceam noi bade Lupule, și el nu se supăra, era un tip jovial, ieșea la poartă și prindea vorbă cu toți trecătorii. Nu fuma, dar ținea În gură tot timpul un săculeț cu tutun din care sugea mereu. Ciudat mod de a-ți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
timpul un săculeț cu tutun din care sugea mereu. Ciudat mod de a-ți introduce nicotina În organism. Iarna, mergând pe cărare prin zăpadă, nu-i pierdeai urma fiindcă scuipa mereu un fel de salivă maronie, zeamă de tutun. Dar badea Lupu a murit și Ileana a rămas văduvă tânără, ca și cumnata ei, Maria lui Ionuț. S-a căsătorit Îndată cu unul pripășit pe acolo venit tocmai din părțile Bicazului și cu acesta, Bicăjanul, a avut și copii, apoi a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fiind unul Dumitru Blaga din Preluca, fost concubin al Mariei Lupului, un fel de Casanova valah. Această Valeria Doltea se pare că este ultima viețuitoare din Zăpode, Eudochia Marcu (Cița) Palagiei fiind trecută de nouăzeci de ani, era soția lui badea Mitru Marcu cel care s-a Întors de pe frontul de răsărit trecând prin Încercări greu de imaginat. Când povestea badea Mitru Marcu cum a scăpat din Încercuire, acolo la Cotu-Don, În timpul războiului, ți se făcea părul măciucă. Rușii ne Înconjuraseră
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pare că este ultima viețuitoare din Zăpode, Eudochia Marcu (Cița) Palagiei fiind trecută de nouăzeci de ani, era soția lui badea Mitru Marcu cel care s-a Întors de pe frontul de răsărit trecând prin Încercări greu de imaginat. Când povestea badea Mitru Marcu cum a scăpat din Încercuire, acolo la Cotu-Don, În timpul războiului, ți se făcea părul măciucă. Rușii ne Înconjuraseră iar ofițerii unguri strigau mereu: Înainte!! Unde În mă-ta să mergem Înainte, căpitan prost ce ești? zise la un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
duh. Păcat că nu a avut urmași. Casa următoare era a lui Constantin al Pașcului. Urzică Îi era numele de familie. Soția lui, din neamul Trâmbițașilor, soră cu nevasta lui Toader al Gorii, nu i-a lăsat nici un urmaș. El, badea Constantin, a găsit consolarea la Victoria de pe Coastă și, ca rezultat al acestei consolări, Victoria, văduvă dar În putere, i-a lăsat unul sau doi urmași. Sărea omul gardul și era la Victoria, ziua, noaptea, cum se nimerea. Nu rareori
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Constantin, Paraschiva, și Victoria de pe Coastă aveau loc certuri care durau ore Întregi. Încăierări nu am auzit să fi avut loc Între ele. Când se certau se auzeau vorbe grele pe care hârtia nu suportă să fie scrise, iar badea Constantin stătea pe prispă și râdea pe sub mustață. Într-un bordei dărăpănat, puțin mai la deal (În amonte) locuia unul Coardaș despre care localnicii nu știu de unde a venit aici, dar Își amintesc că era legionar și că prin anul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cei treisprezece și-au pus fiecare În cufărul său ceva merinde de drum și schimburi ceva mai groase și s-au prezentat la Cercul Militar din Gheorgheni. Era prin august 1944. Dar care erau aceștia? De unsprezece și-a amintit badea Milu, dar pe ceilalți doi Îi uitase. Oricât și-a Încercat memoria, nu-și mai amintea de ei. Tocmai se rupsese frontul din Moldova și o parte din armata germană și maghiară se retrăgea pe Valea Superioară a Mureșului. Orice
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
certă din priviri gospodarul și mai dădu pe gât un ciocănel. Când boii terminară și ei fânul, Ionuț Îi ducea la adăpat la pârâu, cam la vreo cinci sute de metri. Până să se Întoarcă Ionuț cu boii de la adăpat, badea Vasile Își mai drăgosti puțin tânăra nevastă, Nastasia. Palinca Îi pusese sângele În mișcare. Stai cuminte că Îndată se Întoarce Ionuț cu boii! se prefăcu a-l certa tânăra nevastă. Lasă, că n-o fi foc, Îi răspunse bărbatul În timp ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zile de iarnă, când bărbatul pleca În zori după un transport de bârne la Bătrâna, am să redau un scenariu al uneia din aceste zile, din jurul anului 1908. La ceva vreme după miezul nopții, Ileana, nevasta Încă tânără a lui badea Mitru, se Întorcea din vecini de la tors. Stătuse până târziu la cumnata sa, Nastasia. O Însoțise fata mai mare, Anuța, care Își cosea șirele verticale pe mânecile unei cămăși, care se desfășurau În ghirlandă În sus. Cromatica În negru și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
amenințarea cu furca de tors, câinele se astâmpără, continuând Însă să se gudure pe lângă picioarele lor. În odaia cea mare Încă era cald și cei doi frați ai Anuței, Sandu și Nuțu, erau dezveliți, iar țolul alunecase jos de pe ei. Badea Mitru dormea și el dus, sforăind de zor Încât Îl puteai auzi ce afară. Ileana deschise ușor ușa și intră Încet cu fata, cu Anuța, apoi o Închiseră tot cu grijă să nu trezească pe cei doi prunci, Sandu care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]