1,700 matches
-
modă occidentală, pe care am adoptat-o cu frenezie, uitând în schimb să înființăm mecanismele de recuperare a tone și tone de hârtie care sunt aruncate inutil pe apa sâmbetei. - Scuipatul pe stradă. Sunt banal, știu... dar este vorba de banalitatea răului, a mojiciei și a mitocăniei, Codruț! Se scuipă cu aplicație, printre dinți, pe pantofii trecătorilor, în praful infect al acestui oraș, unde este atât de greu să trăiești. Am impresia că tot ce-ți scriu este inutil, că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cele mai multe ori vinovatul este Marele Absent, deus absconditus, uitându-se că soluția este la îndemâna noastră, în virtutea libertății de a alege. Dar, la fel ca în viață, nu trebuie căutată o justificare în fiecare detaliu și construită o teodicee din fărâmele banalității, mania superstiției și hiberbolizarea derizoriului. Am risca să cădem astfel într-o ispită de dreapta și să ne trezim fără să ne dăm seama pe drumul pavat cu bune intenții, dar care ne duce spre pierzanie. Înainte de a găsi o
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
fost primit cu un entuziasm general și acceptat ca una dintre realizările remarcabile ale unei generații încă de pe atunci așteptate. I s-au aplicat la repezeală toate clișeele posibile legate de „proza tânără“ (s-a vorbit de mizerabilism, de cultul banalității și de resuscitarea „poveștii“, ca și cum toate astea ar fi avut vreo legătură cu romanul), iar Circul nostru... a rămas de atunci un exemplu de lucru bine făcut, de o abilitate narativă gospodărească, o apariție revigorantă a tranziției românești. Bineînțeles, mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
de pe 19 și 20 noiembrie 2005, „încărcate în șase TIR-uri închiriate și microbuzul MAE, plecarea făcându-se imediat după sigilare“. De fapt, Marius Marian Șolea e convins că aceste pachete nici măcar nu au existat. „E o chestiune de o banalitate evidentă: nici nu exista locul fizic, în MCC, care e un minister minuscul, de a recepționa 10.000 de colete. Nu se puteau recepționa decât în Sala Palatului și în Sala Sporturilor. Dar nu s-a recepționat niciodată nimic“, afirmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
redată prin Vorbire Indirectă (întrebării dacă traversase marea cu bine i se răspunde prin traversarea fusese foarte frumoasă, iar căpitanul se arătase cît se poate de atent cu ea). Dar narațiunea se îndepărtează rapid de personaj, devine RNAV, rezumînd lejer banalitățile plictisitoare. O propoziție mediană elegant elaborată relatează, prin mijlocirea unui narator expus, că doamna Malins încă vorbește dar, asemenea lui Gabriel, naratorul nu se obosește să îi înregistreze cuvintele, îndreptîndu-se în schimb către reflecțiile interioare ale lui Gabriel. Acestea încep
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Acest lucru poate fi confirmat dacă aruncăm o privire asupra unor episoade de dialog din Cei Morți. Conversația lui Gabriel cu doamna Malins este înregistrată lapidar, și în cea mai mare parte prin utilizarea vorbirii indirecte: redarea mai fidelă a banalităților ar fi căpătat un aer comic și l-ar fi iritat pe cititor. Prin contrast, acțiunile lui Gabriel sînt redate de către doamna Ivors prin Vorbirea Directă, și pe o durată considerabilă (cititorul are parte de o versiune mult mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ale integrării lui", aceștia vehiculează deseori realități noi și aparențe singulare legate de etosul național. În timp ce, pe de altă parte, au o aviditate considerabilă pentru conformitate și "normalitate", care îi împinge să caute referințe occidentale și, ca supremă împlinire a banalității valorizante, să își asigure o cât mai bună primire în cadrul unei internaționale de partide. Pentru acestea, "miza acestor deschideri constă în a-și demonstra valoarea. Pentru responsabilii noilor formațiuni politice din Est, adeseori aruncate într-un amestec confuz, prioritatea este
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
contrast!“ (1, 17), între candidatul la însurătoare, care, „fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească, chiar și în moldoveneasca lui țărănească nu găsea alte teme de conversație decît banalitățile și nimicurile vieții de toate zilele“ (1, 18 - 19), și tînăra pețită, o romantică visînd la eroii literari, „de o noblețe și o vitejie supraomenească și de o eleganță neîntrecută“ (1, 18). E de înțeles de ce curînd după căsătorie Smaragda
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
om într-un monstru. În 1940, descoperirea lui Karl Landsteiner 4 a făcut senzație, motiv pentru care a și primit premiul Nobel pentru decodificarea genei Rh la Macacus Rhesus. În următorii 67 de ani, descoperirea diverselor gene a devenit o banalitate. În anul 2000, întreg genomul uman urma să fie descifrat. Șapte ani mai târziu, genomul lui Macacus Rhesus a fost, la rându-i, decodificat. Compararea genomului uman cu cel al lui Macacus Rhesus arată că 93% dintre gene sunt identice
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
că nu comunicarea în general este obiectul criticii sale, ci doar comunicarea tautologică, adică partea goală a paharului, iar Vattimo sugerează că nu s-a referit și la disfuncțiile comunicării ("media pot să însemne, oricînd vocea "Marelui Frate", sau a banalității stereotipizate, sau vidului de semnificație..."), privind insistent doar la partea plină a paharului. De aceea, primul vorbește de confuzia valorilor, iar al doilea de pluralismul lor. În fond, nici unul nu-i neagă celuilalt partea lui de adevăr, însă fiecare plasează
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
chunks, semnelor asociate. Dualismul lui Simon este foarte fidel dualismului cartezian: există ready-made structures în spirit, gata să atragă semne deja asociate în realitate. Structuri asociative ale spiritului, care corespund asociativității lucrurilor în lume. Nimic nou, decît o foarte cunoscută banalitate; este antica teorie a unei corespondențe, termen cu termen, între senzațiile venite din jur și reprezentarea lor "internă". Rezultate indiscutabile: sistemele-expert Trebuie să mărturisim că aceste simplificări, care par abuzive, au produs totuși rezultate. Totalitatea sistemelor-expert se bazează pe piața
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cum o constată filozoful clujean D.D. Roșca, În urma școlii romantice germane, o „conștiință tragică”, aptă tocmai de a ne separa de toate regnurile animale care ne Înconjoară, cum o fac de altfel cultura sau limbajul articulat. Sigur, repetăm Încă o dată banalități filozofice, dar ne folosim de aceste „cârje” pentru a ne putea situa În hățișul atâtor confuzii care cutreieră fără oboseală atâtea spirite contemporane. Refuzul morții poate apărea unor minți ca provocând bunul-simț, e adevărat; acestei atitudini i se opune acceptarea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mediocritatea, problemă filosofică de sorginte kantiană și, mai ales, schopenhaueriană. Adolescentul, în formare ca profesor și scriitor, își expune frământările interioare ale gândirii sale profunde, când mai succint, când mai detaliat, luându-se de piept cu tot ceea ce înseamnă conformism, banalitate indezirabilă, cameleonism și ideologie demagogică și utopică, adevăr convertit în minciună, iubire legală și ilegală, naivitate și renunțare, suferința unui inadaptat superior, aruncat în lume, de pe băncile unui liceu într-un sat primitiv și fără orgolii (chiar dacă se numește Orgoești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
simțire și cugetare, de atitudine și interpretare a vieții, situații concomitente procesului de formare a personalității spirituale. Se subînțelege că în biografia autorului, ceea ce "se vedea" la suprafață banalul, convențiile, automatismele, monotonia nu corespundea afundului reflexiv-creator al celui care, sesizând banalitatea, mergea către esență, din convenție extrăgea latura singulară, supunea analizei mecanicismul vieții și se abstrăgea monotoniei prin băi solitare de lectură. Într-o singură traiectorie biografică se topesc câteva vieți interioare, în tangență, în intersectare, în volute și paralelisme evolutive
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
impune țăranilor dependenți (și o făcea de fiecare dată) să participe la apărarea colectivă a domeniului, efectuînd gratuit anumite munci obligatorii: construirea baricadelor, repararea zidurilor castelului, întreținerea drumurilor și șanțurilor, servicii domestice față de cavaler etc. Și tot cu titlu de "banalități", el îi putea obliga să folosească, în schimbul unei taxe, moara, cuptorul sau teascul senioral. Nevoiți să dea o parte din slaba lor recoltă seniorului, țăranii duceau, deci, o viață mizeră, cel mai mic incident putîn-du-i arunca într-o mizerie încă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de ordin profesional trebuiau conciliate cu comandamentele naționaliste. Istoriografia interbelică românească a încercat acest dificil compromis, după cum indică și N.A. Constantinescu (1928): "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice - nu e prea ușoară" (p. 3). Adevăr întru naționalism, acesta pare a fi sloganul istoriografiei interbelice. În ciuda dificultății de a armoniza aspirațiile epistemice înspre adevăr cu menținerea febrilității naționaliste, artizanii istoriografiei interbelice au reușit să găsească calea de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acest spirit. Până și N.A. Constantinescu, cu ale cărui citate am ilustrat pasionalitatea naționalismului fanatic, specifică în prefața la manualul său că "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice - nu e prea ușoară" (Constantinescu, 1928, p. 3). Manualul său constituie un exemplu elocvent a cât de dificil de îndeplinit este acest deziderat. Alți autori, în schimb, reușesc să fie consecvenți într-o măsură mai considerabilă. O. Tafrali
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fiind unul decisiv. Nici nu era posibil să se întîmple altfel pentru un discipol al lui Norberto Bobbio și Giovanni Sartori. Teoria politică, cum se știe, îi ferește pe cercetători de căutarea unor drumuri care se înfundă, îi ferește de banalitate. Ea îi ajută pe oamenii de știință să-și definească mai clar multe dintre problemele fundamentale, să-și ghideze analizele în funcție de conceptele de bază, să se orienteze către tematici percepute ca semnificative în teoria politică clasică. Orientarea cursului spre înțelegerea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
studiile sale temeinice asupra naturii și asupra schimbării regimurilor democratice că, "dacă studiul politicii nu dă naștere și nu este orientat de teorii generale ample, curajoase, chiar dacă destul de vulnerabile, va fi sortit să ajungă la eșec total, să cadă în banalitate" [1961, 72]. Această opinie este întru totul împărtășită de critici, atît de cei implicați în sectorul științei politice, cît și de cei care doar au tangență cu el. Dar și de-o parte, și de alta este la fel de des întîlnit
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
un mic buricuț al universului... iubită, admirată, adulată. Ne iertați că plîngem, dar nu reușim să ne stăpî nim... V-au trimis gîndurile lor calde și urări de bine... O, le mulțumesc, ce bine îmi fac cuvintele dumneavoastră. Mai vorbim banalități, dar Maria este obsedată de problema ei. Sigur, vor deschide un proces, dar durează... Așteptăm, cum am așteptat atîta... N-am dreptul să le distrug speranța. Dar trei mii de dolari, în cazul fericit că procesul va avea loc, de unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
măcar să nu-i facă mai răi decât sunt. Un gând rapid despre iubire Îndrăgostiții, îndrăgostiții dintotdeauna și de pretutindeni, nu pot evita să-și sistematizeze euforia - mai ales la începutul relației lor - prin trei propoziții de o miraculoasă, sublimă, unanimă banalitate: 1. Ne vom iubi veșnic (cu variante: „Nu ne vom mai despărți niciodată.“, „Nu-mi mai pot imagina viața de aici înainte fără tine.“ etc.). 2. Parcă ne-am cunoaște dintotdeauna (cu variante: „Suntem făcuți unul pentru altul.“, „Am fost
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
marginile intelectului, a demontat morala convențională și a impus, drept țintă, imposibilul. Înțelepciunea stoică - orice înțelepciune imanentă - se străduiește să încapă în conturele rațiunii și ale naturii. Respectuoasă cu „legile firii“, o astfel de înțelepciune eșuează, inevitabil, în previzibil și banalitate. Ea prescrie o conduită, o terapeutică general valabilă, pe scurt, o rețetă. Dacă ți-o însușești, nu mai trebuie decât să o aplici. În momentul în care își atinge scopul, practica filozofiei, înțeleasă ca „medicină a sufletului“, se auto-suspendă. Filozofia
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mea: „Din postura spectatorului, îmi vine să spun că diferența o face aici felul în care obiectul acestor afectee potențat, respectiv obnubilat de percepția, discursul și faptele admiratorului său. Iubită, femeia e mântuită de accesoriu, de penumbre incomode, de tușele banalității sterile. Idolatrizată, ea devine stridentă, rebarbativ păstoasă, vampirică. La fel, în plan religios, divinitatea credinciosului iubitor e un mister cald, o autoritate afectuoasă, un zenit absorbant, în timp ce zeul habotnicului pare mai degrabă un răsfățat satrap cosmic, un soi de căpcăun
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
venit de la Cluj“ - zice invitatul. „Interesant!“ - comentează gazda, cu apropo. „Săptămâna trecută mi s-a născut un fiu.“ „Interesant!“ „Kosovo a devenit independent.“ „Interesant!“ Până la urmă, analistul se recomandă ca fiind mult mai „interesant“ decât interlocutorul său, de vreme ce sub orice banalitate descoperă un abis.) „Drăguț“ e jucăria unui anumit tip de feminitate. El trebuie să arate că cea (cel) care îl rostește e o fire delicată, emotivă, gata să guste, cu ochii umezi, fleacuri „dulci“, gesturi „fine“, oameni „atenți“. „Drăguț“ exprimă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
prezență mai frecventă decât ne dăm seama, fie materializată - o piramidă de exemplu - fie doar un indiciu - or fi oarece picturi rupeste chipuri de extratereștri? Oricum, enigma rămâne antiteza certitudinii. Enigmele care, pe măsură ce cunoașterea avansează, devin una după alta simple banalități, constituie partea optimistă a problemei. Există Însă și enigme sortite să rămână astfel de-a pururi? Și le-aș defini drept ceea ce se află dincolo de o frontieră de netrecut: un salt calitativ care, aneantizând o lume, transformând-o În alta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]