6,215 matches
-
glue. Groapa nu o poți săpa și-apoi, ce să bagi în ea? Un sicriu de... mucava! Nici pantofii nu-s din piele, ci din imitații fine! Te descalți la vreo cucoană... În van o sa-i reciți din Shakespeare, căci barba ta, neagră și creață, stârnește-n jur de-acuma... greață. Se fac și case, tot din plastic și cușca pentru câinele din curte; căci lemnul parfumat de brad e tot mai scump pentru români, doar pentru străini se taie, la
DE-ACEEA, DOAMNE, ŞTIU CĂ POŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366918_a_368247]
-
și permanent cu ele. Smerenia, discreția și sinceritatea lor îți dădea și sporea cuvintele de folos Spre deosebire de alții, de pildă, la chip, Părintele Benedict Ghiuș nu era și nu avea deloc chipul clasic de călugar, vestit monah și mare duhovnic. Barba îi era puțină, rară, tunsă foarte îngrijit, scurt de tot. Pielea îi era subțire, aproape transparentă, dar un trandafiriu foarte diluat îi înviora vag paloarea obrajilor. Când l-am cunoscut, suferea deja de Parkinson. Trebuia să-și țină o mână
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
de țigani tot români care se priveau uimite: „Ce-i cu voi?” îi întrebarăm. „Suntem țigani din România, răspunseră ei uimiți că aud vorbă românească. Dar voi ce sunteți?” „Suntem ofițeri români prizonieri”... „Hauleo, hauleo, începu bulibașa să-și smulgă barba și să plângă. Chivo, Safto, Marghioalo, Titilico! Veniți să vedeți pe ofițerii noștri săracii în ce hal au ajuns”... „Hauleo, ofițerii noștri, săracii, ce frumoși erau!...Cum sclipeau toate pe ei!...Și cum le curg zdrențele acuma!”... „Dar voi cum
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
aglomerația de pe șosea. Acum va pleca duminică devreme, să mai prindă ceva din șoseaua liberă. Știa că după amiază se va circula bară la bară, ca de obicei. Privi în oglindă. Nu-i plăcu de bărbatul din imagine. Îi crescuse barba, era ridat, obosit, cu cearcăne la ochi. Parcă nu dormise de nu știu câte zile. Spera ca după ce va scăpa de părul aspru de pe față și va ieși de sub duș, să fie altul. În septembrie împlinea patruzeci de ani. Când au trecut
ROMAN (CAP. II ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367548_a_368877]
-
etc.) Iată, spre exemplu, două stampe ale unui cotidian halucinant: 36 am luat ibricul de cafea și peste zațul rămas de dimineață mi-am fiert trecutul, am strecurat zațul și am oprit doar ritmicitatea prezentului 37 mă răsesem proaspăt iar barba mi-am dat-o la bursa de mărfuri, sub retină mi-a rămas doar un suflet indiferent. Ori acest posibil motiv rustic, pășunist: 13 s-a dus la coasă și s-a cosit pe el, când l-au căutat era
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
răi și urâcioși Ce-ntr-una clevetiți că "Moșu"-i basm curat, Vă rog, pe cinstea mea, fiți oameni serioși! Pe Moș Crăciun îl știți că este-adevărat... E drept, bătrânul "Moș", care odinioară Venea prin nea în zbor, din nordul depărtat, Cu barbă, nasul roș', cu reni la sănioară, Chiar de-i nemuritor, a mai evoluat, E tuns, chiar mai mereu, și-i zilnic bărbierit, De sac a și uitat, cu VISA-n portofel, Iar nasu', v-o spun eu, mă mir cum
BĂTRÂNUL MOŞ CRĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367766_a_369095]
-
Doamne, ce figuri!” ACCIDENTUL Într-o dimineață mă pomenesc că intră în biroul meu nea Ilie (zis Lișcă) al lui Pecingine . Era un bătrânel simpatic, gârbovit de cei 93 de ani pe care îi căra în spinare, care avea o barbă lungă și albă ca patriarhii biblici. Era hâtru la vorbă și înțelept: la două, trei vorbe te atingea cu un proverb sau cu o zicătoare. Altfel era om gospodar, care muncea încă la vârsta lui iar în gospodăria lui era
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Domnului nu va mai fi jale „Făclia unsului meu izvoarele“ PSALMUL 132 Iată acum ce este bun și frumos Decât a trăi frații împreună Roadele muncii în casă se-adună Sufletele iau vibrații din cosmos Mirul de pe cap coborât pe barbă Pe barba lui Aaron căzut pe umeri Rugile toate nu poți să le numeri Când timpul lovește-n noi ca o bardă Că roua Emanului se pogoară Pe munții Sionului că acolo Porunca Domnul ultima oară Binecuvântarea și viața sfântă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
va mai fi jale „Făclia unsului meu izvoarele“ PSALMUL 132 Iată acum ce este bun și frumos Decât a trăi frații împreună Roadele muncii în casă se-adună Sufletele iau vibrații din cosmos Mirul de pe cap coborât pe barbă Pe barba lui Aaron căzut pe umeri Rugile toate nu poți să le numeri Când timpul lovește-n noi ca o bardă Că roua Emanului se pogoară Pe munții Sionului că acolo Porunca Domnul ultima oară Binecuvântarea și viața sfântă Până în veac
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
ele. Un timp nimeni nu spuse nimic. Tăcură cu toții savurând vinurile, nectarul sau sucurile de citrice. -Îmi permit să vă contrazic mărite, spuse centurionul Livius. Pilat îl privi uimit pe acesta. -Te ascult bunule Livius! Acesta își trecu mâna prin barbă apoi își netezi părul semn că se gândește la ceva. -Dacă suntem doar niște păpuși mișcate cu ajutorul sforilor, ce rost mai avem noi pe pământ? Căci orice am face, înseamnă că nu ne putem exercita voința! Dacă e așa, ar
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
vieții în leprozerii. Când în vechime se îmbolnăvea cineva de lepră, preotul constata aceasta ăi îl declara necurat. Sfânta scritură spune: “Leprosul, atins de această rană, să-și poarte hainele sfâșiate, și să umble cu capul gol, să-și acopere barba și să strige: “Necurat! Necurat!” Câtă vreme va avea rana, va fi necurat; este necurat. Să locuiască singur; locuința lui să fie afară din tabară.” (Levitic 13:45-46) Din acest pasaj ne putem da seama cum a fost viața acestor
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
aminte de “oul lui Columb”, de cum să stea “oul în vârf”, fără efecte colaterale. “Trebuia numai să-ți vină în gând, netotule! Atât!”, îmi șopti stafia lui Columb. “Deh, farmecul vieții la țară, pe timp de iarnă”, îmi șoptesc în barbă, consolându-mă instantaneu. Miroslovești, 10 ianuarie, anul Domnului 2017 Referință Bibliografică: BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2206, Anul VII, 14 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
mare. Aproape instinctiv și reflex, și-a atins cu mâinile jilave obrazul și, dacă nu a leșinat și nici nu a strigat să-l audă tot cartierul, înseamnă că dumnealui este o fire deosebită. Pentru că lui reb Fisel îi lipsea barba! Se înțelege că a alergat imediat la oglindă. Ce a văzut? O figură speriată, cu ochii lărgiți de mirare, un nas normal dezvoltat și doi obraji palizi, absolut complet bărbieriți... Figura semăna vag cu o fotografie a lui din adolescență
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
bărbieriți... Figura semăna vag cu o fotografie a lui din adolescență, făcută probabil pentru buletinul de identitate. Pentru mai multă certitudine, reb Fisel făcu câteva grimase: era neîndoielnic, cel din oglindă reproducea concomitent strâmbăturile, deci el era... Era el! Și barba?! Unde și în ce fel dispăruse barbă? Se gândi speriat ce să-i spună nevestei sale la micul dejun. Numai că nici cuvioasa Sara Lea, nici cei șase copii nu exprimară nici o mirare. E drept că nici nu-l priviseră
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
a lui din adolescență, făcută probabil pentru buletinul de identitate. Pentru mai multă certitudine, reb Fisel făcu câteva grimase: era neîndoielnic, cel din oglindă reproducea concomitent strâmbăturile, deci el era... Era el! Și barba?! Unde și în ce fel dispăruse barbă? Se gândi speriat ce să-i spună nevestei sale la micul dejun. Numai că nici cuvioasa Sara Lea, nici cei șase copii nu exprimară nici o mirare. E drept că nici nu-l priviseră cu atenție ci doar în treacăt și
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
pregătea decât să ajungă la oficiul poștal local, la ghișeul de recomandate și trimiteri externe unde lucra. Pe drum se întâlni în treacăt cu câțiva vecini și cunoscuți, dar nimeni nu-l opri, nimeni nu-l întrebă unde îi este barbă. La slujbă, deoarece ajunse cu o foarte mică întârziere, ceilalți salariați erau deja la locurile lor, iar solicitanții probabil că erau ocupați cu lipitul timbrelor și număratul mărunțișului... Faptul că reb Fisel nu avea barbă trecu neremarcat... Totuși, tensiunea psihologică
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
-l întrebă unde îi este barbă. La slujbă, deoarece ajunse cu o foarte mică întârziere, ceilalți salariați erau deja la locurile lor, iar solicitanții probabil că erau ocupați cu lipitul timbrelor și număratul mărunțișului... Faptul că reb Fisel nu avea barbă trecu neremarcat... Totuși, tensiunea psihologică îi măcina nervii... Reb Fisel era o figură mai mult decât respectabilă în cartier, era apreciat la lucru, la sinagogă și la școală unde învățau copiii lui, fiind în comitetul de părinți. Lumea avea să
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
se ducă la un doctor. Își potrivi, desigur inutil, fularul și îi solicită șefului o învoire. - Du-te, du-te, se grăbi acesta să-i ofere favoarea. Ești într-adevăr palid și indispus. Auziți: „palid și indispus"! Nici un cuvânt despre barba de care fusese nedespărțit atâția ani... La policlinica, se așeză la rând, cât mai anonim posibil. Vreo doi îl salutară, vecina Malca și Ithak zarzavagiul de la care cumpără el în ultimii doisprezece ani... Încercară chiar obișnuitul dialog din sălile de
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
sălile de așteptare: - Cu ce necazuri, reb Fisel? Dar nimeni nu era interesat în răspuns... E de mirare cum de oamenii aceștia simpli și fără fasoane au bunul simț să nu-l deranjeze cu o întrebare ucigătoare unde îi este barbă, de ce s-a bărbierit, a trecut poate la laici, sau rabinul cel mare i-a spus că e bine să o facă pentru salvarea unui suflet, sau vindecarea unei eczeme? Rândul la doctor se apropie și reb Fisel nici nu
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
apleacă el asupra cărților sfinte, cât de convins îndeplinește comandamentele religioase. Casa rabinului e plină, o mulțime de enoriași cunoscuți, învățăcei, solicitanți... Toți îl cunosc pe reb Fisel, toți îi răspund politicos la salut, nimeni nu-l întreabă nimic de barbă... Să nu înnebunești? Ba da! Pentru că și rabinul, însuși rabinul care îl cunoaște de atâta vreme, îi dă mâna, îl roagă să ia loc și-l întreabă care-i pricina că-l onorează cu această vizită neplanificată. - Uitați-vă la
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
prea mult, nu dormi destul, copiii sunt desigur gălăgioși... Sfatul meu este să-ți iei un concediu și să pleci la Tfat. Îți voi da o scrisoare către rabinul Cutare. Reb Fisel mulțumește și se retrage respectuos. Nici un cuvânt despre barba... Și atunci, se hotărăște: intra la Iacov frizerul, se așează pe scaun și comandă: - Un râs, te rog! Și abia atunci aude, of, în sfârșit, aude un om care îl privește drept în față, care îl vede, care îl înțelege
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
Se apropie de biroul primarului, luă plicul și-l săgetă cu privirile ei înghețate. Înainte de a părăsi biroul, îi spuse: - De ce mă faceți să regret că v-am cunoscut? Ispravnicul rămase în picioare. Pe fața lui curgeau șuvițe de transpirație. Barba îi tremura. Ochii împăienjeniți priveau spre fereastră. De ce se purtase așa? Nu-și putea explica atitudinea pe care o avusese față de femeia care era soția fiului său. Îl supărase faptul că ea credea că el ar fi stat cu mâinile
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
știi ce fel de țigări fumam... Kentul îmi face greață. - Lasă, sefu'! de acum, ca și președinte... ori Kent, ori trabucuri... Ha, ha, ha! - Ha, ha, ha! Oare cum mi-o sta cu sula aia în gură? - Apropos, când aveați barbă, semănați foarte bine cu Fidel Castro! - Știu, mi-a mai spus-o cineva. Auzi? Dacă, o singură dată, îmi mai spui “dumneavoastră” o să mă supăr! Mă supăr rău de tot! Și mai termină... toată ziua-bună ziua, cu șefu-n sus
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
antice și multe altele, din care și-a extras mereu sevele cunoașterii, prietenul meu. Deasupra, pe bibliotecă stau câteva antichități, obiecte din bronz - o cizmă din aramă, un vaporaș, un trenuleț miniatural care arborează drapelul românesc și un moșneag cu barbă albă, poate chiar prototipul înțeleptului așezat la loc de cinste în casa lui nea Mitică. Alături de rafturile pline cu cărți valoroase, o măsuță rotundă din împletitură ușoară și-un scaun confortabil confecționat din același gen de fibră, nu fac altceva
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
cu plăcere, drăgăstoasă, pe cei dragi, la mine-n casă! PLOUĂ CU VISURI Am ieșit la promenadă este ora nouă... Sub umbrela mea albastră nu-mi pasă că plouă. I-am văzut de la distanță mersul legănat E înalt și poartă barbă, părul grizonat. Mi se pare amuzant, și privesc în zare... Este puțin amețit, sau mie îmi pare? Zâmbetu-mi trădează gândul prin conturul buzelor. Dar deodată el întreabă cu un glas domol: Vrei sa-mi dai umbrela ta? Nu, am nevoie
VREAU! de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367079_a_368408]